Mișcare surpriză a Franței: Portavionul Charles de Gaulle urmează să plece în regiunea Indo-Pacific
Misiunile militare strategice ale țărilor membre NATO încep să devină tot mai puțin predictibile pe măsură ce prognozele privind evoluția situației internaționale de securitate sunt tot mai pesimiste.
Franța își va trimite portavionul Charles de Gaulle în zona indo-pacifică, deși o desfășurare în regiune, la un nivel atât de mare, nu a fost anunțată în ultimele șase luni, cum se obișnuia până acum.
Plecarea ar putea fi chiar în noiembrie, dar este condiționată inclusiv de evenimente mondiale.
Grupul de lovire bazat pe portavion (CSG - Carrier Strike Group) al Marinei Franceze este pregătit pentru o desfășurare majoră și de lungă durată în Indo-Pacific, iar plecarea este așteptată pentru luna noiembrie, potrivit unui articol, din 1 noiembrie, al publicației Naval News.
Informația surprinzătoare a fost anunțată cu ocazia unei conferințe recente a Institutului Francez de Relații Internaționale (IFRI).
Desfășurarea CSG francez este încă „doar un plan”, dar portavionul Charles de Gaulle și escorta sa se așteaptă să înceapă în curând o călătorie de luni de zile care îi va duce în estul Mediteranei, Marea Roșie, Oceanul Indian și, posibil, întinderile îndepărtate ale Oceanului Pacific. Grupul de Lovire Charles de Gaulle Foto: Marine Nationale ar putea face opriri istorice, în premieră, în Japonia și Filipine, potrivit Naval News.
„Se întâmplă ca portavionul să aibă o fereastră de oportunitate în acest an, așa că lucrările de pregătire [pentru desfășurare] încep să se alinieze”, a declarat un ofițer superior sub rezerva anonimatului în timpul unei conferințe a IFRI (desfășurată probabil pe 25 septembrie când subiectul abordat s-a axat pe proiecția navală franceză în zona indo-pacifică – nota autorului).
Portavionul poate naviga în următorii doi ani înainte de o oprire obligatorie: a treia sa revizie tehnică majoră și realimentare (denumită „ATM3” în franceză). Plecarea este așteptată pentru noiembrie, dar este înconjurată de „o anumită probabilitate” și rămâne condiționată de diverși factori, inclusiv de evenimente mondiale.
Nota autorului:
În aprilie 2024, contraamiralul francez Jacques Mallard, comandantul grupului Charles de Gaulle, a spus că în momentul respectiv nu existau planuri de a trimite grupul de lovire în zona indo-pacifică.
Cu toate acestea, anul viitor, regiunea va fi cel puțin la fel de fierbinte ca și 2024 din punct de vedere militar, când Italia și-a trimis portavionul Cavour și avioanele F-35 pentru a se antrena cu navele de război americane, iar China a desfășurat recent două portavioane împreună.
Marea Britanie a anunțat în august că va trimite, la rândul său în 2025, un CSG în zona indo-pacifică. Portavionul „Prince of Wales”, cu avioane de luptă F-35 la bord, va fi desfășurat în regiune având o escortă multinațională. Desigur, în regiune va fi prezent cel puțin un grup aeronaval de lovire american.
Din informațiile prezente în surse deschise nu se poate stabili dacă Franța a planificat mai demult plecarea portavionului Charles de Gaulle în zona indo-pacifică sau a fost o decizie luată în august-septembrie, adică o plecare neașteptată pentru a crea surpriză sau pentru a reacționa mai puternic la anumite evenimente internaționale în curs sau viitoare.
***
Grupul de Lovire Charles de Gaulle
Nu se cunoaște compoziția exactă a CSG dar, escorta standard prezentată la conferința IFRI se baza pe un distrugător din clasa Horizon specializat pe apărare antiaeriană, o fregată echipată de asemenea cu capabilități antiaeriene (FREMM DA, probabil fregata Alsacia conform Naval News), o fregata de clasă Aquitaine cu capabilități antisubmarin (ASW FREMM), un submarin de atac cu propulsie nucleară (SSN), o navă de sprijin logistic (Jacques Chevallier) și o navă metropolitană de sprijin și asistență offshore din clasa Loire. Aripa aeriană va include două avioane E-2C Hawkeye AEW (avertizare timpurie și control), 24 de avioane Rafale și patru elicoptere. CSG francez va avea aproximativ 3.000 de marinari și aviatori care vor putea desfășura tot spectrul de misiuni aero-navale.
Desfășurarea grupului francez de lovire se va numi Clemenceau 25.
Mai multe exerciții, care vor avea loc în cadrul misiunii Clemenceau 25, sunt în studiu, firul comun fiind dezvoltarea interoperabilității cu partenerii Franței. Astfel, Marina Franceză intenționează să se antreneze cu cea a Indiei, parteneriat demonstrat de exercițiul anual Varuna. Potrivit unei surse militare, una dintre secvențele avute în vedere ar putea reuni parteneri locali și mai puțin locali (Indonezia, Malaezia, Singapore, Australia, India, Canada, Japonia, Marea Britanie etc.) în jurul unui exercițiu „care s-ar putea concentra pe tema securității maritime în strâmtorile Indoneziei”.
„Am putea căuta să mergem mai sus în spectru” cu parteneri mai restrânși. Prin reunirea, de ce nu, a mai multor grupuri de portavion prezente în regiune într-un spațiu liber în afara zonelor contestate. În orice caz, Marina franceză nu pune „nicio limită imaginației sale” și își menține „dorința de a se antrena cât mai departe și realist posibil în toate efectele noastre”. „Faptul de a investi în zonă cu active de prim rang de-a lungul timpului arată că devenim credibili în zonă și că devenim, ca națiune din Pacific, o națiune contributoare”, a subliniat un alt ofițer al Marinei Franceze.
Misiunea Clemenceau 25 nu este lipsită de provocări. În primul rând, va implica trecerea prin mai multe puncte fierbinți. Traversarea Estului Mediteranei și a Mării Roșii, de exemplu, două puncte fierbinți printre multe altele în care Marina Franceză este prezentă dar, „în care CSG ar putea oferi sprijin pentru a merge puțin mai departe în aceste efecte”. CSG va trebui să facă față complexității mediului, a actorilor și a creșterii intensității din aceste puncte fierbinți.
În acest an, Franța a trimis acest fregata Bretagne în zona indo-pacifică (misiunea Tanskorn) într-o desfășurare de șapte luni (aprilie – octombrie). Nava a participat la RIMPAC printre alte câteva exerciții. Menținerea unei fregate pe mare luni de zile nu mai este o complexitate, ci o provocare în ceea ce privește transportul și gestionarea stocurilor de piese de schimb, nivelul tehnic de intervenție și de autonomie pe mare. Navigarea de la Guam la Honolulu a însemnat 12 zile pe mare fără a întâlni pe nimeni, a explicat un ofițer francez.
Pentru CSG Charles de Gaulle, complexitatea va fi de zece ori mai mare având în vedere volumele implicate. Va beneficia totuși de noul Jacques Chevallier, o navă de aprovizionare care s-a alăturat recent flotei franceze și constituie un atu în ceea ce privește „logistica operațională”. Nava este mult mai mare în comparație cu clasa de nave de aprovizionare pe care o înlocuiește și aduce noi capabilități, inclusiv cele de a reîncărca cu rachete pe timpul mersului și de a reaproviziona submarinele cu muniție. Acest activ va permite CSG-ului să-și schimbe scara de viteză operațională printr-o capabilitate practic dublată față de generația anterioară.
De asemenea, Franța va putea conta pe numeroasele sale puncte de asistență logistică, fie ele naționale, fie rezultate dintr-un acord cu țara gazdă. Contextul impune redescoperirea noțiunii de strategie de acces, această abordare care constă în consolidarea punctelor de sprijin, cunoașterea punctelor obligatorii de acces și reobișnuirea partenerilor să lucreze cu Franța. „Misiunea Tanskorn din punct de vedere logistic este un adevărat test la scară mare a strategiei noastre de acces, cu un atu major, în această zonă”. În spatele partenerilor obișnuiți, recenta deschidere a unei misiuni diplomatice de apărare în Filipine constituie prima piatră de hotar către crearea unui nou punct de sprijin permanent într-o zonă intens contestată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
