Portavionul rus Amiral Kuznețov pare că e blestemat. Nava rusă a trecut printr-o serie de incidente grave în ultimii ani. În octombrie 2018, docul plutitor PD-50 în care se afla s-a scufundat, iar o macara de andocare s-a prăbușit peste navă, provocând avarii, însă nava a rămas pe linia de plutire și a fost remorcată la Șantierul naval nr. 35 din Severomorsk pentru reparații. Ulterior, în decembrie 2019, un incendiu izbucnit în timpul unor lucrări de sudură, când scânteile au aprins combustibilul vărsat în cală, s-a soldat cu doi morți și 14 răniți. Problemele au continuat, iar la sfârșitul anului 2022 a fost raportat un nou incendiu la bord, de această dată fără victime.
De precizat că după întoarcerea din ultima campanie, în Siria, în anul 2017, nava a fost deplasată la Murmansk, fiind supusă unor lucrări de reparații și modernizare, care ar fi trebuit finalizate de mult timp.
În luna iulie a acestui an, așa cum arăta atunci și o analiză a DefenseRomania, Rusia a anunțat că suspendă pe termen nelimitat lucrările la singurul ei portavion Amiral Kuznețov. E foarte posibil ca în această decizie să fi contat nu doar lanțul lung de incidente amintite mai sus, dar și sancțiunile la care e supusă industria de apărare rusă.
Rușii își motivează decizia precizând că flota rusă nu mai are nevoie de o astfel de navă, prea scumpă și ineficientă. Potrivit presei ruse, Moscova consideră că timpul portavioanelor și a Amiral Kuznețov a trecut deja.
Un Su-33, decolând de pe portavionul Amiral Kuznețov, sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
Interesant e că în ciuda tuturor acestor probleme majore, în 2024 piloții regimentelor de aviație de vânătoare 279 și 100 din cadrul Aviației navale a Flotei de Nord au început să se pregătească pentru zborurile de pe portavion.
În prezent, piloții se antrenează de pe aerodromurile terestre din nordul Federației Ruse, executând zboruri deasupra Peninsulei Kola și Mării Barents.
Dar e oare suficient?
În cadrul unei ediții recente a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat la DefenseRomania de Tudor Curtifan, contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea, fost Comandant al Componentei Operaţionale Navale şi Locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale, în prezent președintele Clubului Amiralilor, a fost întrebat despre piloții ruși de MiG-29K și Su-33, care operau de pe Amiral Kuznețov, în contextul în care de ani de zile ei se antrenează doar în poligoane terestre sau simulatoare.
Potrivit acestuia, lipsa antrenamentelor pe mare ar putea duce la pierderea completă a pregătirii piloților: „Probabil s-au mai antrenat în niște poligoane terestre sau cred că au renunțat de tot, iar în momentul în care va fi operaționalizat portavionul Amiral Kuznețov, dacă se va mai întâmpla acest lucru, vor relua antrenamentul de la zero.”
Contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea subliniază că experiența de pe un portavion nu poate fi substituită prin simulatoare sau exerciții la sol, precizând că „oricât ai încerca să antrenezi piloți ce operează la bordul unei nave, oricât ai antrena pe simulatoare sau poligoane într-un aerodrom terestru, ele nu se compară cu operarea de pe un portavion”.
„E necesară pregătirea și înțelegerea cum se mișcă nava, cum vine vântul, valul, cum întoarce nava”, mai afirmă acesta, care explică faptul că marile provocări sunt de fapt la aterizare, nu la decolare.
„Sunt foarte multe elemente care influențează mai ales momentul aterizării. Căci momentul decolării am putea spune că e mai simplu, la viteză maximă cu concentrare directă de a zbura de la bordul portavionului. În schimb la întoarcere în momentul aterizării viteza trebuie să fie adecvată, redusă, dar nu în așa fel încât avionul să cadă. Ca să permită aterizarea în siguranță, chiar dacă cele două sisteme de lansare existente folosesc și reținerea la aterizare. Există niște cabluri metalice ce prind în cârlig avionul, dar e nevoie de experiență că altfel la viteză mică te prăbușești sau la viteză prea mare rupi tot de la bordul portavionului”, a conchis contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea.
Un avion de tip Su-33 la bordul portavionului rus Amiral Kuznețov. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Reamintim că în 2016, în timpul ultimelor mari misiuni militare din Siria, portavionul rus a reușit „performanța” de a pierde două avioane la apuntare.
De precizat că cele două prăbușiri la apuntare din 2016 au avut loc în curs de trei săptămâni. Pe 14 noiembrie 2016 chiar în primele zile de misiune ale portavionului Amiral Kuznețov un avion de vânătoare de tip MiG-29K s-a prăbușit la apuntare. Ulterior, pe 5 decembrie 2016, un Su-33 Flanker s-a prăbușit și el în Mediterană în timpul operațiunilor de aterizare.
Urmărește integral podcastul Obiectiv EuroAtlantic - Visul rus „Marea nostrum” Neagră și ce face România să nu i se scufunde Marina -, unde contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea analizează războiul rus de agresiune pe Marea Neagră și starea Marinei române
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
Nava turcă TCG Akhisar, numită popular și „corvetă ușoară”, va fi prima navă nouă pe care România o achiziționează în ultimii 35 de ani. Însă achiziția ar putea fi doar începutul unui proces mult mai amplu de colaborare în domeniul marinei militare, căci companiile turce producătoare sunt dispuse să vină în țară pentru a continua producția, lucru confirmat pentru DefenseRomania de Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ridiculizat public capacitatea navală a Rusiei, transformând avaria recentă a unui submarin din Flota Mării Negre, Novorossiysk, într-o metaforă a slăbirii prezenței militare a Moscovei în Marea Mediterană. Incidentul, care a forțat submarinul să iasă la suprafață în largul coastelor Franței și a necesitat remorcarea sub supravegherea marinei olandeze, a generat controverse, Moscova negând orice defecțiune majoră.
Un submarin rusesc care transportă rachete Kalibr a ieșit la suprafață în largul coastei Franței.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
Beijingul își testează limitele de intimidare, iar apele internaționale devin tot mai agitate. Incidentul care a implicat fregatele britanice HMS Richmond și portavionul HMS Prince of Wales, alături de distrugătorul american USS Higgins, nu este un simplu joc de-a șoarecele și pisica pe mare, ci o demonstrație de forță cu implicații strategice majore.
Forțele SUA au lovit sâmbătă în largul coastelor Venezuelei încă un vas suspectat de trafic de droguri și ar putea recurge în curând la operațiuni terestre împotriva narcotraficanților, a declarat duminică președintele american Donald Trump, citat de Agerpres și Reuters.
Autoritățile turce au detonat controlat o dronă maritimă ucraineană în Marea Neagră. E vorba de o dronă kamikaze ucraineană de tip Magura, cunoscută pentru lovituri aplicate navelor ruse din Flota rusă a Mării Negre.
Submarinul rusesc Novorossiisk ar fi suferit o avarie gravă în largul Gibraltarului - una dintre cele mai strategice şi mai frecventate strâmtori din lume - şi ar prezenta riscuri de explozie, potrivit unui cont de Telegram anti-Kremlin, foarte bine informat de cele mai multe ori, relatează Agerpres, care citează France 24.
Într-o declarație care a stârnit valuri de uimire și dezbatere în cercurile militare și politice, președintele american Donald Trump a readus în prim-plan o fantomă din istoria navală: cuirasatele (battleships) masive, blindate și înarmate cu artilerie grea. Discursul de azi, susținut în fața șefilor Pentagonului, nu a fost doar o simplă nostalgie militară, ci o propunere strategică serioasă, care pune sub semnul întrebării direcția actuală a puterii navale a Statelor Unite.
La sfârșitul lunii septembrie 2025, submarinele rusești au revenit în atenția presei internaționale după ce au apărut informații despre o defecțiune tehnică gravă la bordul submarinului de atac Novorossiisk, parte a Flotei Mării Negre.
La Aspen European Strategic Forum 2025, în cadrul panelului „Protecting Critical Infrastructure in the Black Sea”, conferință unde DefenseRomania a fost partener media, au fost direcții clare privind securitatea regiunii Mării Negre, atât din perspectiva militară, cât și a protecției infrastructurilor critice.
De-a lungul anilor, am observat cum NATO, o alianță defensivă, își adaptează constant strategia la realitățile geopolitice în schimbare. Exercițiile militare, precum Neptune Strike 25-3, nu sunt doar o demonstrație de forță, ci o validare a coeziunii și a capacității de reacție a Alianței într-un context internațional tot mai volatil. Este o mișcare strategică menită să arate că, în ciuda tensiunilor și a provocărilor, drumurile maritime vitale ale Europei rămân sub protecția sa.
Italia a scos din serviciu în toamna anului trecut portavionul Giuseppe Garibaldi și se pare că e în negocieri avansate pentru vânzarea navei. Dacă tranziția se va finaliza vom avea o țară „new entry” în clubul select al statelor care dețin portavioane.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat miercuri (27.08.2025) că submarine diesel-electrice aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au efectuat, pentru prima dată, patrule comune în Regiunea Asia-Pacific.
Au trecut aproape 10 ani de la ultimele misiuni reale de luptă ale bătrânului portavion rus Amiral Kuznețov iar soarta acestuia pare pecetluită în contextul în care chiar Rusia a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a procesului de modernizare. Dar ce se întâmplă cu piloții de MiG-29K și Su-33 care operau de pe portavionul Amiral Kuznețov?
Zgomotul asurzitor al motoarelor a tăiat liniștea cerului finlandez. Exercițiul militar multinational Atlantic Trident 25, o premieră pe teritoriul noului stat membru NATO, a adunat forțele aeriene ale Statelor Unite, Marii Britanii și Franței într-un scenariu de luptă de mare intensitate. Într-un spațiu aerian de luptă simulat, un episod neașteptat a captat atenția lumii militare și a stârnit dezbateri aprinse: un avion francez Dassault Rafale a reușit să „doboare” un avion american F-35 Lightning II, considerat vârful tehnologiei de luptă aeriene. Un duel simbolic, dar care arată două filosofii de război fundamental diferite.
Micul stat baltic a ales sistemele sud-coreene Chunmoo, care vor ajunge începând cu anul 2027.
Construcția noului portavion se va desfășura în cadrul programului PANG și va avea un cost estimat la aproximativ 10,25 miliarde de euro, fiind unul dintre cele mai ambițioase proiecte militare lansate de Franța în ultimele decenii.
Discuțiile privind un proces de pace în Ucraina, între americani, ucraineni și europeni, avansează lent lovindu-se în continuare de blocaje majore. De negocieri nu poate fi vorba în contextul în care Rusia refuză orice formă de dialog, continuând să aibă solicitări ce sunt mai degrabă o formă de capitulare a Ucrainei. Unul din puținele numitoare comune în discuțiile dintre aliați sunt reprezentate de viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina, garanții pentru care au căzut de acord și americanii. Dar cum vor arăta ele?
Testele sistemului de apărare aeriană franco-italian de nouă generație SAMP/T NG (Sol-Air Moyenne Portée / Terrestre de nouvelle génération) au fost finalizate cu succes.
Aeronavele de luptă rusești sunt ținta preferată a serviciilor de informații ucrainene. Aseară, un SU-27 și un Su-30 au fost lovite pe aerodromul Lipețk din Rusia.
Compania cehă Tatra Defence și compania germană KNDS Deutschland au semnat un contract pentru producerea de carene pentru tancurile Leopard 2A8. 150 de exemplare vor fi produse în Republica Cehă, cu o opțiune pentru încă 300.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de Crăciun, când toți creștinii de pe glob se pregătesc de una dintre cele mai mari sărbători ale lor, forțele ruse din linia întâi au lansat, sâmbătă, unul dintre cele mai mari asalturi din acest an. De asemenea, ultimele zile au fost caracterizate de o intensificare a loviturilor cu rachete și drone asupra regiunii Odesa.
Departamentul Apărării al SUA a atribuit companiei Raytheon, parte a grupului RTX, un contract de vânzări militare externe (FMS) în valoare de 168 de milioane de dolari pentru furnizarea de echipamente suplimentare destinate sistemului de rachete Patriot al României. Această achiziție subliniază efortul accelerat al României de a-și consolida arhitectura de apărare aeriană și antirachetă în contextul presiunilor de securitate fără precedent din regiunea Mării Negre.
Guvernul cancelarului Friedrich Merz a inițiat procesul de redactare a unei legislații care va modifica structural autoritatea Serviciului Federal de Informații (BND), oferind agenției permisiunea de a trece dincolo de mandatul tradițional de monitorizare/spionaj către acțiuni active de sabotaj în afara teritoriului național.
În timp ce vehiculele terestre fără echipaj (UGV) și-au găsit deja locul în logistica militară modernă, un nou proiect tehnologic din Silicon Valley forțează limitele integrării roboţilor la nivel infanterie. Start-up-ul Foundation Future Industries (FFI) a trasat un plan industrial extrem de ambițios, propunând livrarea a 50.000 de roboți umanoizi Phantom către Armata Statelor Unite în următorii doi ani.
Paza de Coastă a SUA confiscă petrolierul „Centuries” care transporta țiței venezuelean cu destinația China. Pe 20 decembrie 2025, Paza de Coastă a Statelor Unite, sprijinită de forțe militare, a desfășurat o operațiune de interceptare, în apele internaționale din estul Barbadosului, în Marea Caraibelor. Forțele americane au abordat și confiscat petrolierul Centuries, sub pavilion panamez, care transporta aproximativ 1,8-2 milioane de barili de țiței din Venezuela către China.
Asistăm, în aceste zile de decembrie 2025, la un spectacol diplomatic de o complexitate fără precedent în orașul Miami, unde administrația Trump încearcă să forțeze deznodământul celui mai sângeros conflict european de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Medicul Ana Maria Alexandra Stănescu a fost decorată de Statul Major al Apărării.
Rusia încearcă să izoleze Ucraina de Marea Neagră, potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Acesta a spus că situația din regiunea Odesa, asupra căreia armata rusă a intensificat atacurile în ultimele săptămâni, este severă.
Distrugătorul USS Santa Barbara (LCS 32) a marcat o premieră tehnologică ce promite să schimbe radical raportul de forțe în teatrele de operații navale: prima lansare de pe mare a unei drone kamikaze de tip LUCAS. Testul, efectuat pe 16 decembrie 2025, validează o nouă doctrină a Pentagonului care pune accent pe utilizarea vectorilor de atac cu cost redus pentru a satura spațiul aerian, protejând în același timp arsenalul limitat de rachete convenționale scumpe.
În cursul zilei de sâmbătă, 20 decembrie, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8 A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a fost observat din nou efectuând o misiune de lungă durată peste vestul și centrul Mării Negre, subliniind nivelul susținut al atenției americane asupra zonei, pe fondul tensiunilor continue legate de războiul din Ucraina.
Grecia a semnat convenția Consiliului Europei privind înființarea unei comisii internaționale pentru examinarea cererilor de despăgubire pentru daunele cauzate Ucrainei de agresiunea Rusiei. Serviciul de presă al Consiliului Europei a făcut anunțul, pe 19 decembrie.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a demonstrat din nou cât de vulnerabile şi expuse sunt activele militare ale aviaţiei ruse, executând al doilea atac major asupra bazei aeriene Belbek în decurs de o săptămână. Această ultimă operațiune, confirmată pe 20 decembrie, a vizat nu doar platforme de luptă, ci și infrastructura critică de comandă și control, într-o campanie sistematică de degradare a superiorității aeriene rusești deasupra Mării Negre.
Sprijinul pentru Ucraina va continua, Rusia fiind agresorul, a declarat, vineri, ministrul apărării de la Praga. Sprijinul pentru Ucraina va continua, a declarat Jaromír Zůna, ministrul apărării al Republicii Cehe. „Este vorba doar despre cum anume, cât mai optim, inclusiv din perspectiva intereselor noastre naționale, să sprijinim în continuare Kievul”, a adăugat el.
Forțele Aeriene ale SUA au început reconfigurarea radicală a aeronavei experimentale X-62 VISTA, un pas important pentru a scoate inteligența artificială din mediul de simulare și a o arunca direct în cockpit-ul viitoarei flote de avioane de luptă. Modernizarea sistemelor de misiune (MSU), finanțată prin Pentagon’s Test Resource Management Center, transformă un F-16 modernizat dintr-un simplu simulator de zbor într-o platformă de luptă autonomă complet echipată, capabilă să vadă, să proceseze și să decidă la viteze imposibile pentru un pilot uman.
Ucraina a transformat apărarea aeriană într-o cursă de producție în masă, atingând o bornă industrială care părea imposibilă în urmă cu un an: 1.000 de drone interceptoare, livrate zilnic pe front. Această mobilizare de forțe este răspunsul direct al industriei ucrainene de apărare la campania de atacuri de mare intensitate a Rusiei, care utilizează un număr mare de UAV-uri Shahed/Geran pentru a „seca” arsenalul de rachete antiaeriene scumpe ale Ucrainei.
Arhitectura de sprijin militar pentru Ucraina trece printr-o expansiune majora a infrastructurii sale de pe Flancul Estic. Generalul Maik Keller, comandantul adjunct al Comandamentului NSATU (NATO Security Assistance and Training for Ukraine), a confirmat că, începând cu luna ianuarie 2026, România va găzdui al doilea centru major de coordonare și tranzit al echipamentelor militare, operând în tandem cu hub-ul deja consacrat de la Rzeszow, Polonia.
Cel puțin cinci membri ai grupării jihadiste Stat Islamic (ISIS) au fost uciși în urma unor lovituri aeriene americane desfășurate în Siria, după cum a anunțat sâmbătă Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Atacurile vin ca reacție directă la incidentul din 13 decembrie, în care doi militari americani și un interpret civil au fost uciși în deșertul Palmyra.
Pe timpul nopții de 19.12.2025, armata rusă a aplicat o nouă lovitură de amploare facilităților energetice și militare din Odesa. În mai multe zone ale orașului, există deja o pană totală de curent. Acest lucru a fost anunțat de serviciile online ucrainene.
Planurile Germaniei pentru viitoarea generație de fregate de apărare aeriană (Klasse 127) au suferit o reconfigurare radicală, transformând ceea ce trebuia să fie un înlocuitor pentru clasa F124 într-o platformă de proiecție a forței fără precedent la nivel european.
Potrivit portalului itamilradar.com, un detașament de nave rusești format din submarinul Krasnodar din clasa Kilo și remorcherul maritim Altay a andocat în portul Alger, pe 18 decembrie, pentru o vizită de patru zile, încadrată oficial ca parte a cooperării navale ruso-algeriene.
Fostul președinte iranian Hassan Rouhani a stârnit controverse pe scară largă prin recentele sale declarații care au dezvăluit amploarea dezinformării și a calculelor greșite pe care se bazau factorii de decizie iranieni cu privire la capacitățile militare ale țării, în special în confruntarea cu adversarii săi tradiționali, precum Israelul și Statele Unite.
Darryl Nirenberg a fost confirmat în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București, a anunțat, vineri, misiunea diplomatică americană din România.
Într‑una dintre cele mai mari operațiuni de repatriere din ultimele luni, 1.003 corpuri ale militarilor ucraineni au fost returnate în această dimineață în Ucraina, potrivit comunicatelor oficiale ale Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război (KShVOV). Rusia afirmă că trupurile aparțin personalului militar ucrainean decedat pe parcursul conflictului.
F/A-XX este proiectat să înlocuiască F/A-18E/F Super Hornet de a patra generație și să completeze flota de aeronave F-35C de generația a cincea.
Recent, o delegație a Statelor Unite s-a întâlnit cu producători ucraineni și a efectuat primele teste oficiale ale dronelor ucrainene. Kievul menționează că este pregătit să discute un "parteneriat strategic" în acest domeniu.
Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei pare să se fi inspirat din politica tranzacțională a administrației Trump, care, printre altele, condiționează livrarea de armament către Ucraina de achitarea acestuia.
