Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și prim-ministrul irakian, Mustafa al-Kadhimi, au semnat un acord, care stipulează că misiunea de luptă a SUA în Irak se va încheia până la sfârșitul anului 2021, dar că Washingtonul și Bagdadul vor continua totuși să coopereze.
Anunțul a venit pe 26 iulie, cu ocazia ultimei runde a "dialogului strategic", inițiat de premierul de la Bagdad în urma numirii sale, pe 7 mai 2020, cu scopul de a defini rolul Statelor Unite în Irak și viitorul relațiilor economice, politice și de securitate dintre cele două părți. Scopul final este de a crea un fel de stabilitate pe axa Washington - Bagdad și de a întări legăturile dintre cele două țări pe baza intereselor reciproce.
Centrul discuțiilor din 26 iulie a fost reprezentat de retragerea trupelor americane din Irak, la aproximativ 18 ani de la sosirea lor în țara din Orientul Mijlociu, în martie 2003. În acest moment, aproximativ 2.500 de militari americani staționează în bazele irakiene, în cadrul coaliției internaționale anti-ISIS condusă de SUA.
Biden, adresându-se reporterilor, în biroul oval, pe 26 iulie, a vorbit despre schimbarea misiunii. Washingtonul a anunțat că este dispus să continue să "antreneze, să asiste și să ajute" forțele irakiene să facă față amenințării teroriste, reprezentată, în special, de Statul Islamic. Cu toate acestea, după cum a precizat șeful Casei Albe, până la sfârșitul anului, trupele americane nu vor mai fi angajate într-o "misiune de luptă", ci vor oferi asistență în domeniul consilierii militare, instruirii, sprijinului logistic și al serviciilor de informații.
Președintele SUA a afirmat că țara sa va sprijini Irakul în "consolidarea" democrației, ajutând Bagdadul să-și continue drumul către alegerile programate, pe 10 octombrie. "Suntem, de asemenea, dedicați cooperării în materie de securitate și luptei noastre comune împotriva ISIS", a spus Joe Biden, subliniind că acest lucru este crucial pentru stabilitatea regiunii.
Al-Kadhimi, la rândul său, a salutat anunțul lui Biden și, mai presus de toate, disponibilitatea Washingtonului de a continua colaborarea cu Bagdadul. Potrivit premierului irakian, parteneriatul dintre cele două țări "este strategic, iar relația bilaterală este mai puternică ca niciodată". Această legătură privește multe domenii, inclusiv sănătatea și cultura. În acest sens, SUA s-au angajat să ofere Irakului 500.000 de doze de vaccin anti-Covid Pfizer / BioNTech, ca parte a programului COVAX, în timp ce vor aloca 5,2 milioane de dolari pentru finanțarea unei misiuni a ONU de monitorizare a alegerilor din Irak din octombrie.
Însuși premierul a declarat, în ajunul vizitei sale la Washington, că țara sa nu mai are nevoie de forțele combatante americane pentru a lupta împotriva ISIS, dar că Bagdadul va continua să ceară asistență în domeniul serviciilor de informații și al instruirii. "Nu este nevoie de nicio forță combatantă străină pe pământul irakian”, au fost afirmațiile lui Al-Kadhimi.
Spre deosebire de decizia lui Biden de a retrage toate trupele americane din Afganistan, sfârșitul misiunii de luptă în Irak vine la presiunea irakienilor, care se tem că țara lor ar putea deveni un câmp de luptă între Washington și Teheran. De la începutul anului 2021, au avut loc peste 40 de atacuri care au vizat obiective SUA pe teritoriul irakian. De fapt, din octombrie 2019, bazele și structurile SUA din Irak au făcut obiectul unor atacuri, ceea ce a determinat Washingtonul să amenințe cu represalii împotriva milițiilor irakiene pro-iraniene, cu referire directă la Brigăzile Hezbollah, considerate responsabile de mai multe atacuri.
Apogeul tensiunilor a fost atins odată cu uciderea comandantului Forței Quds, Qassem Soleimani, și a comandantului adjunct al Forțelor de Mobilizare Populară, Abu Mahdi al-Muhandis, pe 3 ianuarie 2020, în urma unui raid comandat de șeful Casei Albe, Donald Trump, la Aeroportul Internațional Bagdad.
Evenimentele din decembrie 2019 și ianuarie 2020 au fost văzute ca o formă de încălcare a suveranității irakiene. Acesta este motivul pentru care Parlamentul de la Bagdad, la 5 ianuarie 2020, a propus guvernului expulzarea tuturor forțelor străine din țară. Cu toate acestea, la 30 ianuarie 2020, armata irakiană a raportat că operațiunile cu coaliția împotriva Statului Islamic au fost reluate. La 7 aprilie, Washingtonul și Bagdadul au început să discute despre sfârșitul misiunii de luptă a SUA, pentru a asigura "revenirea la normal în Irak". Cu acea ocazie, Al-Kadhimi a afirmat că de la începutul mandatului său, pe 7 mai 2020, aproximativ 60% din trupele coaliției internaționale anti-ISIS s-au retras din țară.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News