Anunțul a venit pe 26 iulie, cu ocazia ultimei runde a "dialogului strategic", inițiat de premierul de la Bagdad în urma numirii sale, pe 7 mai 2020, cu scopul de a defini rolul Statelor Unite în Irak și viitorul relațiilor economice, politice și de securitate dintre cele două părți. Scopul final este de a crea un fel de stabilitate pe axa Washington - Bagdad și de a întări legăturile dintre cele două țări pe baza intereselor reciproce.
Centrul discuțiilor din 26 iulie a fost reprezentat de retragerea trupelor americane din Irak, la aproximativ 18 ani de la sosirea lor în țara din Orientul Mijlociu, în martie 2003. În acest moment, aproximativ 2.500 de militari americani staționează în bazele irakiene, în cadrul coaliției internaționale anti-ISIS condusă de SUA.
Biden, adresându-se reporterilor, în biroul oval, pe 26 iulie, a vorbit despre schimbarea misiunii. Washingtonul a anunțat că este dispus să continue să "antreneze, să asiste și să ajute" forțele irakiene să facă față amenințării teroriste, reprezentată, în special, de Statul Islamic. Cu toate acestea, după cum a precizat șeful Casei Albe, până la sfârșitul anului, trupele americane nu vor mai fi angajate într-o "misiune de luptă", ci vor oferi asistență în domeniul consilierii militare, instruirii, sprijinului logistic și al serviciilor de informații.
Președintele SUA a afirmat că țara sa va sprijini Irakul în "consolidarea" democrației, ajutând Bagdadul să-și continue drumul către alegerile programate, pe 10 octombrie. "Suntem, de asemenea, dedicați cooperării în materie de securitate și luptei noastre comune împotriva ISIS", a spus Joe Biden, subliniind că acest lucru este crucial pentru stabilitatea regiunii.
Al-Kadhimi, la rândul său, a salutat anunțul lui Biden și, mai presus de toate, disponibilitatea Washingtonului de a continua colaborarea cu Bagdadul. Potrivit premierului irakian, parteneriatul dintre cele două țări "este strategic, iar relația bilaterală este mai puternică ca niciodată". Această legătură privește multe domenii, inclusiv sănătatea și cultura. În acest sens, SUA s-au angajat să ofere Irakului 500.000 de doze de vaccin anti-Covid Pfizer / BioNTech, ca parte a programului COVAX, în timp ce vor aloca 5,2 milioane de dolari pentru finanțarea unei misiuni a ONU de monitorizare a alegerilor din Irak din octombrie.
Însuși premierul a declarat, în ajunul vizitei sale la Washington, că țara sa nu mai are nevoie de forțele combatante americane pentru a lupta împotriva ISIS, dar că Bagdadul va continua să ceară asistență în domeniul serviciilor de informații și al instruirii. "Nu este nevoie de nicio forță combatantă străină pe pământul irakian”, au fost afirmațiile lui Al-Kadhimi.
Spre deosebire de decizia lui Biden de a retrage toate trupele americane din Afganistan, sfârșitul misiunii de luptă în Irak vine la presiunea irakienilor, care se tem că țara lor ar putea deveni un câmp de luptă între Washington și Teheran. De la începutul anului 2021, au avut loc peste 40 de atacuri care au vizat obiective SUA pe teritoriul irakian. De fapt, din octombrie 2019, bazele și structurile SUA din Irak au făcut obiectul unor atacuri, ceea ce a determinat Washingtonul să amenințe cu represalii împotriva milițiilor irakiene pro-iraniene, cu referire directă la Brigăzile Hezbollah, considerate responsabile de mai multe atacuri.
Apogeul tensiunilor a fost atins odată cu uciderea comandantului Forței Quds, Qassem Soleimani, și a comandantului adjunct al Forțelor de Mobilizare Populară, Abu Mahdi al-Muhandis, pe 3 ianuarie 2020, în urma unui raid comandat de șeful Casei Albe, Donald Trump, la Aeroportul Internațional Bagdad.
Evenimentele din decembrie 2019 și ianuarie 2020 au fost văzute ca o formă de încălcare a suveranității irakiene. Acesta este motivul pentru care Parlamentul de la Bagdad, la 5 ianuarie 2020, a propus guvernului expulzarea tuturor forțelor străine din țară. Cu toate acestea, la 30 ianuarie 2020, armata irakiană a raportat că operațiunile cu coaliția împotriva Statului Islamic au fost reluate. La 7 aprilie, Washingtonul și Bagdadul au început să discute despre sfârșitul misiunii de luptă a SUA, pentru a asigura "revenirea la normal în Irak". Cu acea ocazie, Al-Kadhimi a afirmat că de la începutul mandatului său, pe 7 mai 2020, aproximativ 60% din trupele coaliției internaționale anti-ISIS s-au retras din țară.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Forțele rusești și-au schimbat strategia în ultimele luni, trimițând drone pentru a ataca vehiculele de pe rutele de aprovizionare ucrainene, a relatat The Wall Street Journal, ceea ce face ca drumurile aflate la o distanță de până la 30 de kilometri de linia frontului, considerate odinioară sigure, să devină aproape la fel de periculoase ca tranșeele.
Noile autorități siriene, conduse de președintele interimar Ahmed al-Shara'a, au programat pe 5 octombrie primele alegeri, de la răsturnarea lui Bashar al-Assad, pentru desemnarea membrilor Consiliului Popular, parlamentul unicameral al țări
Un eventual acord privind restituirea fostei baze aeriene americane Bagram este "imposibil", a declarat guvernul taliban de la Kabul. Poziția vine după ce preşedintele american american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni dacă acesta refuză, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni, fără a preciza natura acestora, dacă talibanii nu vor returna Statelor Unite baza aeriană Bagram. Baza a fost părăsită de trupele americane când acestea s-au retras din ţară în 2021, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o strategie comună de apărare antiaeriană a statelor din regiune, împotriva dronelor rusești.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat decizia de a crea unități moderne separate de asalt.
Avioane de vânătoare poloneze şi aliate s-au ridicat de la sol sâmbătă dimineaţa, după ce Rusia a lansat lovituri aeriene în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia, au anunţat forţele armate poloneze, conform agenţiei Reuters.
Într-un articol publicat joi, agenția de presă americană Bloomberg a semnalat faptul că forțele ruse, care se luptă să câștige teren în Ucraina, trimit trupe și provizii prin conducte de gaz goale, pentru a evita atacurile mortale cu drone.
Președintele american Donald Trump s-a declarat la Londra dezamăgit de omologul său rus Vladimir Putin, întrucât a crezut că va putea negocia cu acesta încheierea războiului în Ucraina, dar nu a reușit, relatează agențiile Agerpres, AFP și EFE.
Situația de pe front rămâne în continuare cel mai bun predictor despre cursul războiului ruso-ucrainean.
Așa cum în primăvara acestui an discuțiile ruso-americane la nivel înalt dădeau speranțe de pace în timp ce realitatea războiului spunea opusul, în prezent se observă o evoluție similară cu cea din urmă cu aproape șase luni.
Două drone ucrainene au atacat complexul petrochimic Neftekhim Salavat al Gazprom din Republica Bașchiria, a declarat guvernatorul regiunii, Radiy Chabirov, pe platforma sa Telegram.
Facilitatea este una dintre cele mai mari de acest fel din Rusia, iar atacul a avut loc la doar două zile după ce ucrainenii au atacat o rafinărie de petrol din Saratov, Rusia.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei au confirmat lovirea rafinăriei de petrol din Volgograd. Această fabrică este cel mai mare producător de produse petroliere (carburanți și lubrifianți) din Districtul Federal de Sud al Federației Ruse.
Semiconductorii, tehnologiile cuantice și imprimantele 3D nu ar trebui să mai fie ușor de transportat din Europa în Rusia.
Uniunea Europeană a restricționat exportul așa-numitelor echipamente cu dublă utilizare care ar putea fi utilizate într-un conflict militar.
Dmitri Kozak, adjunctul șefului de cabinet al administrației prezidențiale ruse, a demisionat, a relatat agenția de știri rusă RBK. Kozak este cam singurul consilier apropiat al președintelui rus Vladimir Putin care și-a exprimat deschis opoziția față de războiul din Ucraina.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a semnalat că marți, 16 septembrie, au avut loc bombardamente în apropierea Centralei Nucleare Zaporijia (ZNPP), ocupată de Rusia. Observatorii AIEA au semnalat „fum negru ridicându-se din trei puncte din apropiere” după un bombardament care a avut loc în zonă, potrivit comunicatului de presă al agenției.
Presa poloneză relata ieri că, în timpul incursiunii dronelor rusești în Polonia, pe 10 septembrie, există și varianta de lucru potrivit căreia clădirea rezidențială din satul Wyryk să fi fost lovită de o rachetă lansată de un F-16, și nu de o dronă rusească.
Administrația Trump a aprobat primele pachete de asistență militară americană pentru Ucraina, plătite de aliați în cadrul unui nou mecanism numit PURL.
Potrivit experților, nevoile Ucrainei rămân aceleași ca în lunile anterioare - apărare aeriană, interceptoare, sisteme, rachete și artilerie.
Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.
Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
Noul şef al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), Brad Cooper, a anunţat că s-a deplasat în Fâşia Gaza pentru a discuta despre "stabilizarea" situaţiei, asigurând că niciun fel de trupe americane nu vor fi desfăşurate în teritoriul palestinian.
Eficiența sistemelor de apărare antiaeriană Patriot livrate Ucrainei a scăzut dramatic, de la 42% la doar 6%, după ce Rusia a efectuat modificări tehnice importante asupra rachetelor sale balistice, susține general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Ministerul belarus al Apărării a anunțat că, pe 11.10.2025, președintele Aleksandr Lukașenko a ordonat verificarea nivelului de pregătire pentru luptă al Forțelor Armate ale țării.
Două aeronave de supraveghere ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au patrulat graniţa rusă săptămâna aceasta, în cadrul unei misiuni comune alături de SUA şi state membre NATO, a anunţat Ministerul Apărării din Regatul Unit, într-un comunicat citat de agențiile Agerpres, Reuters şi EFE. E vorba mai exact de un avion RC-135 River Joint și un P-8A Poseidon.
Deși există o cerere imensă de armament pe piața mondială, industria de apărare de stat din România, încă nu reușește să se calibreze și să producă tehnică modernă, contribuind astfel și la economia țării. Cel puțin în această situație sunt majoritatea companiilor de stat, iar nu în puține dintre ele, există hale unde crește, la propriu, vegetație.
Imaginile apărute în ultimele luni pe televiziunile generaliste, cu unii rezerviști cu kilograme în plus la exerciții de mobilizare - un proces biologic normal care vine odată cu înaintarea în vârstă -, sunt de fapt o consecință a modului în care, în principal factorul politic a tratat rezerva Armatei României.
Statele Unite ale Americii şi Qatarul au semnat un acord prin care Doha va putea construi o instalaţie care să adăpostească avioane de vânătoare F-15 şi piloţi la o bază aeriană din statul american Idaho, a anunţat vineri secretarul apărării american, Pete Hegseth, informează agențiile Agerpres și AFP.
Criza politică în Franța e una majoră iar perspectivele pentru președintele Emmanuel Macron sunt, în cel mai optimist scenariu, sumbre.
Coreea de Nord a dezvăluit "cel mai puternic sistem de arme nucleare strategice" al ţării, numit Hwasong-20, în timpul paradei militare organizate la Phenian pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a fondării Partidului Muncitoresc.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
China "devine foarte ostilă", a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, ameninţând Beijingul cu o creştere "masivă" a taxelor vamale, după ce ţara asiatică a decis să instituie un control şi mai mare asupra exporturilor de tehnologii legate de pământurile rare, relatează Agerpres și France Presse.
Nu mai e niciun secret că Turcia are nevoie de avioane noi pentru a-și moderniza flota îmbătrânită de F-16 Fighting Falcon, o problemă care a degenerat după excluderea Turciei din programul F-35 Lightning II, ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționa sisteme antiaeriene ruse de tip S-400.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Un număr important de documente interne ale gigantului rus de apărare, Rostec, a fost publicat pe internet de grupul de hackeri „Black Mirror”, dezvăluind contracte de miliarde de dolari pentru exportul de avioane de luptă Sukhoi de ultimă generație. Printre clienții-cheie se numără Iranul, Algeria și, cel mai surprinzător, Etiopia, care ar urma să achiziționeze șase avioane de vânătoare multi-rol Su-35.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în seara zilei de 09.10.2025, un avion de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 s-a prăbușit în districtul Chaplyginsky din regiunea Lipețk din vestul țării, în timpul unui zbor de antrenament.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
