Angela Merkel s-a aflat la Budapesta pentru a-și prezenta memoriile „Libertate”, care au fost traduse în maghiară, și s-a întâlnit cu Orbán. Ulterior, a acordat un interviu pentru Partizán, unul dintre cele mai influente canale de opoziție din Ungaria.
În amplul interviu acordat canalului YouTube Partizán, fosta cancelară germană Angela Merkel a făcut o primă afirmație controversată, susținând că pandemia de coronavirus a jucat un rol cheie în izbucnirea războiului din Ucraina.
Potrivit acesteia, Vladimir Putin nu a mai dorit să se întâlnească personal din cauza fricii de infectare, ceea ce a făcut imposibile negocierile și ajungerea la un compromis.
Kremlinul folosește sistematic dezinformarea și diviziunile din Occident pentru a submina sprijinul pentru Ucraina, iar cuvintele fostului cancelar german, care sugerează că statele baltice și Polonia sunt de vină pentru eșecul diplomației cu Moscova, se încadrează perfect în această narațiune.
Mai exact, Angela Merkel a lăsat să se înțeleagă că Polonia și statele baltice sunt responsabile împreună pentru invazia Ucrainei de către Putin.
Fostul cancelar a dezvăluit că în 2021 a propus stabilirea unui nou format diplomatic în cadrul UE pentru discuții directe cu Rusia, dar Polonia și statele baltice au respins inițiativa; poziția acestor țări a dus la deteriorarea relațiilor dintre UE și Rusia, ceea ce a provocat în cele din urmă războiul din Ucraina, crede Merkel.
„Unii nu au susținut-o. Acestea au fost în primul rând statele baltice, dar și Polonia a fost împotriva ei. Se temeau că nu va exista o politică comună față de Rusia”, a spus ea, adăugând că acest eșec a fost un punct de cotitură: „După ce aceasta nu a prins, am părăsit funcția, iar apoi a început agresiunea lui Putin”.
În interviu, Merkel a apărat din nou acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, pe care le-a negociat cu Franța, Ucraina și Rusia. Ea susține că aceste acorduri „i-au oferit Ucrainei o șansă” la pace și la consolidarea statalității sale.
Cu toate acestea, a recunoscut că a simțit deja în vara anului 2021 că „Putin nu mai lua în serios acordurile de la Minsk”.
Reacțiile la declarațiile Angelei Merkel în Europa Centrală și de Est au fost, așa cum era de așteptat, extrem de dure.
Deputatul polonez PiS, Paweł Jabłoński, a declarat că Merkel „ar trebui declarată persona non grata în Polonia”, numind-o „cea mai pro-rusă politiciană din istoria Uniunii Europene”.
Fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki s-a pronunțat și el tăios pe această temă.
„Angela Merkel a demonstrat prin interviul ei nechibzuit că este unul dintre politicienii germani care au făcut cel mai mult rău Europei în ultimul secol”, a scris el pe rețeaua de socializare X.
Șeful comisiei pentru afaceri externe în parlamentul estonian, Marko Mikkelson, a declarat că cuvintele lui Merkel „aruncă o umbră” asupra mandatului său de cancelar.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a avut pe ordinea de zi securitatea spațiului aerian național, s-a încheiat.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în data de 28 septembrie au o miză geopolitică foarte mare. Dacă alegerile vor fi câștigate de către proeuropenii din Partidul Acțiune și Solidaritate atunci va însemna continuarea parcursului european. Pentru Rusia va în însemna pierderea cu adevărat a Transnistriei.
Avioane de vânătoare rusești MiG-29 au ajuns în Iran ca parte a unui plan pe termen scurt de consolidare a forțelor aeriene, urmând ca avioane Sukhoi Su-35 mai avansate să urmeze treptat, a declarat marți un parlamentar iranian.
Horațiu Potra a fost reținut în Dubai.
Într-o escaladare fără precedent a conflictului, campania Ucrainei împotriva infrastructurii energetice rusești a început să-și arate efectele devastatoare. Loviturile cu drone asupra rafinăriilor de petrol, o sursă vitală de venit pentru Moscova, au redus capacitatea de rafinare și au provocat o criză internă, afectând direct economia și calmul social. Războiul s-a mutat acum în interiorul Rusiei, iar consecințele sunt tot mai greu de ascuns de propaganda Kremlinului.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Preşedintele american Donald Trump a cerut marţi, în discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, ca ţările europene să înceteze să mai cumpere gaze şi petrol din Rusia, el sperând că l-ar putea forţa astfel pe preşedintele rus Vladimir Putin să înceteze războiul în Ucraina, relatează Agerpres.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Cât de mult se ajută reciproc rusia și Coreea de Nord e greu de estimat. Spre exemplu, Armata sud-coreeană are informații conform cărora rusia ar fi putut furniza Coreei de Nord componente cheie pentru construirea de submarine cu propulsie nucleară.
Chiar și așa, Phenianul e încă ”pe minus” în relația sa cu federația rusă.
În ciuda apelului președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a înceta importurile de gaze și petrol din Rusia, Ungaria nu are nicio intenție să renunțe la resursele rusești.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a numit posibilitatea de a obține aceste resurse din altă parte un „vis frumos”.
Guvernul norvegian a raportat marți că Rusia a încălcat spațiul aerian norvegian de trei ori în 2025, adăugând că nu se știe dacă acest lucru a fost intenționat sau rezultatul unor erori de navigație.
Peste câteva zile, Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni pentru a analiza amenințările la adresa României. Este, fără exagerare, unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a acestei instituții.
Redăm, mai jos editorialul pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania.
Un alt avion rusesc aflat în spațiul aerian NATO ar putea fi doborât. Moscova a fost deja avertizată și nu ar trebui să se plângă de acest lucru. Avertismentul a fost adresat Rusiei, luni, de către ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, pe care Estonia a solicitat-o din cauza încălcării spațiului său aerian de către trei avioane de vânătoare rusești.
Ralf Hoffmann, principalul medic militar al Germaniei, a declarat luni că monitorizarea pe termen lung sugerează că Moscova ar putea ataca Alianța Nord-Atlantică în jurul anului 2029. Germania se pregătește pentru un posibil conflict, făcând simulări care iau în calcul până la o mie de soldați răniți pe zi.
Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc joi, 25 septembrie 2025, ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Într-un mesaj adresat în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, președinta Maia Sandu, a subliniat implicarea la un nivel fără precedent a Moscovei în alegerile parlamentare din Republica Moldova.
Rusia este dispusă să prelungească tratatul de dezarmare nucleară New START, care stabilește limite pentru armele strategice și sistemele lor de lansare, cu un an, dacă Statele Unite fac același lucru. Vladimir Putin a făcut o declarație în acest sens astăzi (22.09.2025), în urma unei întâlniri cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate. Acordul ruso-american urmează să expire pe 05 februarie anul viitor.
Tratatul a fost semnat de președinții american și rus, Barack Obama și Dmitri Medvedev, la Praga, în 2010. Este vorba despre ultimul acord de reducere a armelor nucleare între cele mai mari două puteri nucleare. Acesta stipulează că Rusia și Statele Unite nu trebuie să desfășoare mai mult de 1.550 de focoase nucleare strategice pe 700 de rachete balistice intercontinentale, submarine și bombardiere. Rusia și-a suspendat participarea la acord în februarie 2023, dar nu s-a retras din acesta.
În cadrul panelului „The Power of Alliances to Protect and Prevail”, desfășurat recent sub egida Aspen, la care DefenseRomania a fost partener media, mai mulți oficiali, experți și cercetători au analizat modul în care alianțele occidentale (NATO și Uniunea Europeană) pot răspunde eficient provocărilor de securitate generate de Rusia, de schimbările de strategie ale Statelor Unite și de noile forme de război hibrid.
Grupul austriac de petrol, gaze și substanțe chimice OMV a concediat un director executiv din cauza acuzațiilor de spionaj pentru Rusia, iar un diplomat rus a fost chemat la Ministerul de Externe din Viena în urma acestei afaceri, relatează revista Profil, citată de Reuters.
Coreea de Nord nu dorește reunificarea cu Coreea de Sud sau renunțarea la armele sale nucleare, a declarat liderul nord-coreean Kim Jong-un, potrivit presei de stat.
Kim Jong-un a anunțat, de asemenea, noi succese militare, inclusiv dezvoltarea unei noi „arme secrete puternice”.
Preşedintele american Donald Trump a asigurat că SUA vor participa la apărarea Poloniei şi a ţărilor baltice - Estonia, Letonia, Lituania - dacă Rusia îşi intensifică activitatea militară în regiune, la două zile după incursiunea unor avioane ruseşti în Estonia, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Guvernul venezuelean a anunţat că civili sunt antrenaţi să folosească arme pentru a apăra ţara în cazul unui atac lansat de Statele Unite. Militarii venezueleni au condus primele sesiuni de antrenament în diferite părţi ale ţării, a declarat preşedintele Nicolas Maduro, citat de agențiile Agerpres și DPA.
Kamala Harris e „all in”. În cartea sa de memorii cu privire la retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială, Kamala a făcut dezvăluiri care au provocat o furtună în rândul Partidului Democrat, într-un moment critic în care Partidul Democrat e profund divizat iar scena politică americană e dominată de Donald Trump și republicani.
Donald Trump a ameninţat Venezuela cu consecinţe "incalculabile" dacă nu primeşte înapoi "prizonierii şi pe cei internaţi în spitalele psihiatrice", pe care preşedintele american îi acuză că au fost "împinşi" în Statele Unite de către Venezuela, țară cu care tensiunile cresc de câteva săptămâni, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurat la București, eveniment la care DefenseRomania a fost partener media, a adus în prim-plan o temă de importanță vitală: protejarea infrastructurii critice și securitatea lanțurilor de aprovizionare într-o lume marcată de războaie, tensiuni geopolitice și competiție tehnologică.
România are șansa de a valorifica resurse unice (grafen) și de a reconstrui o industrie de apărare modernă (prin fabrica de drone).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat vineri un răspuns 'rapid și decisiv' al Alianței nord-atalntice în urma unei incursiuni de avioane rusești în spațiul aerian estonian, relatează AFP.
Comisia Europeană le-a propus vineri ţărilor membre ale Uniunii Europene să adopte al 19-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei, vizând în special hidrocarburile ruseşti, a anunţat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, transmit Agerpres și AFP.
Fragmente ale unei rachete despre care se crede că a fost folosită pentru doborârea unei drone au fost găsite în regiunea Lublin din estul Poloniei, a declarat poliţia militară poloneză, la peste o săptămâna după ce forţele armate poloneze, susţinute de avioane ale statelor NATO, au doborât mai multe drone ruseşti pătrunse în spaţiul său aerian, relatează Agerpres și Reuters.
Potrivit unui studiu realizat recent de Fundația germană Friedrich Naumann, „parteneriatul strategic” dintre Rusia și Coreea de Nord este inegal, Phenianul beneficiind semnificativ mai puțin de cooperarea militară cu Moscova decât invers.
În timp ce Germania instalează sisteme laser pentru detecția dronelor rusești, Kremlinul se declară indignat de acuzațiile care plasează Rusia în spatele raidurilor cu drone.
România a anunțat recent debutul unei achiziții record ce va fi finalizată în următorii ani, prin procedură de licitație, în care Armata României va fi înzestrată cu 216 tancuri moderne noi. Achiziția a născut în unele medii controverse cu privire la viitorul armei tanc. Dar România nu e un caz singular. În ceea ce privește arma tanc sunt două școli de gândire cu viziuni opuse la nivel mondial.
Cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Coreea, E.S. Kap-soo RIM, ambasadorul Coreei la București, a susținut un discurs în care a trecut în revistă principalele repere ale relației bilaterale și a subliniat direcțiile de cooperare pentru anii următori.
În contextul tensiunilor globale, parteneriatul dintre cele două țări capătă o valoare strategică, plasând România ca aliat de încredere al Coreei în Europa, iar Coreea ca un partener tehnologic și industrial cheie în Asia, a ținut să precizeze Excelența Sa.
Într-unul dintre rarele sale interviuri, fostul cancelar german Angela Merkel sugerează că eșecurile în prevenirea agresiunii Rusiei sunt rezultatul unor circumstanțe externe și al deciziilor altor țări, precum Polonia și țările baltice, nu atitudinea sa împăciuitoare față de Putin.
Forțele Armate Române se confruntă astăzi cu o ecuație dificilă: pe de o parte, imperativul modernizării capabilităților și, pe de altă parte, o fisură tot mai adâncă în rândul personalului cheie al rezervei, cauzată de inechități salariale și de pensii. Această discrepanță amenință însăși calitatea și fiabilitatea rezervei operaționale într-un moment de maximă tensiune geopolitică.
Fostul director al editurii de stat ruse Pravda, Veaceslav Leontiev, a căzut pe fereastră la Moscova în weekend, a relatat agenția de știri TASS.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
La peste trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, statele NATO, și în special Uniunea Europeană, se confruntă cu mari probleme logistice: în ciuda miliardelor de euro alocate și a declarațiilor despre „unitate” și „viteză de reacție”, mecanismul logistic vital pentru apărarea Flancului Estic se mișcă la viteza unei melc.
Compania germană Hensoldt, un lider în tehnologia sistemelor radar, anunță o expansiune masivă a capacității sale de producție, vizând atingerea unui prag de aproximativ 1.000 de radare pe an începând cu 2027.
Forțele SUA au lovit sâmbătă în largul coastelor Venezuelei încă un vas suspectat de trafic de droguri și ar putea recurge în curând la operațiuni terestre împotriva narcotraficanților, a declarat duminică președintele american Donald Trump, citat de Agerpres și Reuters.
O operațiune internă a Ministerului rus al Apărării, dezvăluită de grupul de hackeri Black Mirror, arată cum Rusia a deturnat muniție de înaltă precizie și sisteme avansate de război electronic, inițial destinate pieței de export, pentru a acoperi golurile logistice create de pierderile masive din Ucraina. Printre echipamentele rechiziționate se numără bombe de 1.500 de kilograme destinate Kazahstanului și sisteme de autoapărare Khibiny pentru avioane, produse sub contract cu Egiptul.
Într-un avertisment care zguduie fundamentele securității europene, Serhii Kyslytsia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Ucrainei, a tras un semnal de alarmă categoric: Rusia este deja în război cu Europa, folosind tactici de război hibrid și infiltrând rețele de spionaj capabile să lovească infrastructura vitală a Uniunii Europene.
Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Premierul francez Sebastien Lecornu şi-a prezentat luni demisia, pe care preşedintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunţat Palatul Elysée într-un comunicat, relatează agențiile Agerpres, AFP, Reuters şi DPA.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat luni numirea echipei de consilieri prezidenţiali şi de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări.
Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Cuba sprijină Rusia într-un război pe care Havana l-a respins anterior. Până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina.
Autoritățile lituaniene au închis aeroportul din Vilnius sâmbătă seara, după ce baloane meteorologice din Belarus, care transportau țigări, au apărut deasupra spațiului aerian lituanian. Nu este clar dacă este vorba despre încă o acțiune război hibrid organizată de Moscova sau autoritățile lituaniene au de-a face cu acte de contrabandă.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
Primul parlament post-Assad este format fără vot general, în timp ce regiunile și grupurile cheie rămân excluse.
Se așteaptă ca formarea acestui parlament să consolideze puterea lui Ahmed al-Sharaa, care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad din fruntea coaliției islamiste în decembrie 2024, punând capăt a peste treisprezece ani de război civil.
La câteva luni după declanșarea Operației Sindoor – o campanie de represalii menită să răzbune uciderea a 26 de persoane în Pahalgam, Kashmir, de către teroriști legați de Pakistan – India a ieșit public cu un bilanț spectaculos al acțiunilor sale aeriene.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.
În cursul nopții de 05.10.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Conform surselor de monitorizare ucrainene, loviturile cu drone și rachete au vizat, în principal, regiunile din vestul țării.
Pentagonul a confirmat demisia lui Harrison într-un comunicat, mulțumindu-i pentru serviciile depuse.
ANO (Acţiunea cetăţenilor nemulţumiţi) a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților, în fața coaliției Spolu.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit “Grad”, o navă rusească din clasa Buyan-M, purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, în Republica Karelia din Rusia, a anunțat armata ucraineană pe 04 octombrie.
Olanda își consolidează capacitățile cibernetice din cauza amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei și Chinei. Operațiile ofensive și parteneriatele cu aliații sunt priorități cheie.
Un atac violent asupra infrastructurii a lovit un tren care se îndrepta spre Kiev și a provocat un incendiu în vagonul de pasageri.
Ukrzaliznytsia (CFR-ul ucrainean) a clarificat faptul că rușii au lovit două trenuri: trenul suburban Tereshchenska - Novgorod-Siverskyi și trenul Shostka - Kiev.
Alegerile parlamentare din toate statele europene sunt urmărite cu interes și de presa rusă. Într-un interviu acordat publicației ruse de propagandă Lenta.ru, academicianul Vadim Truhacev a declarat în acest context că inițiativa cehă privind munițiile de a ajuta Ucraina este „din păcate” eficientă până în prezent, dar ar putea fi reevaluată după alegerile din Republica Cehă. Articolul este intitulat „De ce vor europenii să oprească cel mai eficient program de ajutor militar pentru Kiev?”.
Rusia încearcă să perturbe funcționarea sateliților militari britanici în mod regulat, a anunțat generalul-maior Paul Tedman, șeful Comandamentului Spațial al Regatului Unit. Potrivit acestuia, sateliții ruși urmăresc sateliții militari britanici.
