În viața și mai trepidantă din ultimele săptămâni, marcate de alegeri prezidențiale și parlamentare controversate, România se concentrează să rezolve anumite probleme interne și s-ar putea să piardă din vedere tabloul global în care se află acum.
În scrisoarea deschisă din decembrie 2021, adresată de regimul de la Kremlin atât Statelor Unite, cât și NATO, conducerea Rusiei a cerut nici mai mult nici mai mult nici mai puțin decât retragerea Alianței Nord-Atlantice pe vechile frontiere care erau la sfârșitul Războiului Rece. Punerea problemei de întoarcere a istoriei în urmă cu 30 de ani este un lucru extrem de rar în istoria mondială și seamănă destul de bine cu anul 1938 când a fost punctul din care nu s-a mai putut evita descurajarea Germaniei lui Hitler. Cehoslovacia a fost ciopărțită, iar mai târziu România a avut aceeași soartă.
Acum, acea scrisoare arată adevăratele intenții ale Rusiei și anume intrarea României în sfera ei de influență.
Enumerăm doar câteva efecte. Decuplarea ei totală de la Occident adică de la SUA și Uniunea Europeană față de care a devenit legată ombilical. Vor dispărea total investițiile, companiile străine se vor retrage, produsele occidentale vor dispare de pe piață, oameni care au lucrat ani întregi în Uniunea Europeană vor avea de pierdut la pensie, inflație uriașă precum și altele.
Rezumând situația, ar însemna reducerea semnificativă a nivelului de trai din România cu mari drame sociale precum și o puternică poliție politică împotriva susținătorilor orientării occidentale a României.
În ipoteza trecerii României în starea de neutralitate militară, s-a văzut clar că nicio țară care are Rusia ca vecin, nu-și poate permite o politică economică deschisă față de Occident fără aprobarea venită de la Kremlin. Conducerea Rusiei nu a acceptat ca Ucraina să încheie un acord de asociere cu Uniunea Europeană și a început distrugerea națiunii ucrainene. Deci neutralitatea nu valorează nimic în ochii Rusiei.
Foto ilustrativ: Militari ruși ai forțelor OTSC/CSTO, care au participat la misiunea de pacificare din Kazahstan, în ianuarie 2022
De fapt nici măcar apartenența la organizația de securitate condusă de Rusia – OTSC, nu a valorat nimic pentru Armenia care, a fost efectiv trădată în 2020 de conducerea Rusiei, ajungându-se ca Armenia să piardă enclava Nagorno-Karabah. Scopul conducerii Rusiei în acel moment, dar și în prezent, a fost să-și asigure flancul dinspre Marea Caspică și Munții Caucaz înainte de a declanșa războiul împotriva Ucrainei în februarie 2022.
Deci nici măcar țările aliate Moscovei nu sunt în siguranță în relația cu Rusia, puterea conducătoare a OTSC. Kârgâstanul și Tadjikistanul, ambele din OTSC, sunt ținute într-o stare permanentă de tensiune între ele, fiind din când în când asmuțite una împotriva celeilate. Belarusul este prins într-o strânsoare frățească mortală iar despre dramele trăite de poporul belarus se știu foarte puține, presa fiind total controlată.
China crede că are un tratat militar cu Rusia, care îi dă Beijingului mai multă putere și siguranță. Tot așa credeau și Germania și Rusia în 1939 când au încheiat Tratatul Ribbentrop-Molotov. Acel tratat a ars lumea întreagă de la un capăt la celălalt iar China a fost la un pas de distrugerea totală.
Deși în Republica Moldova, Maia Sandu a rămas în funcția de președinte al țării, acolo este în continuare diviziune și de asemenea există un conflict înghețat care, ambele fac țara sensibilă la ingerințele rusești.
Bulgaria a intrat de câțiva ani într-un fel de zonă gri a NATO după ce la vârful țării a ajuns un președinte de orientare pro-rusă.
În Serbia situația este oarecum clară, conducerea țării având orientare pro-rusă.
La vest, de asemenea, Ungaria nu a făcut un secret din apropierea de conducerea de la Moscova.
În pofida acestor evoluții din țările vecine României în direcția apropierii față de Rusia a sud-estului Europei, zona a rămas în continuare racordată la Occident. Explicația este una singură. România, prin poziția care o ocupă, prin cel mai mare număr de locuitori și prin sentimentul că aparține marii familii europene, a ținut sigur flancul sud-estic al NATO. Ea este cheia de boltă a apărării în această regiune. Nu degeaba, SUA privesc România ca pe un aliat cheie.
De asemenea, Ucraina este o altă cheie de boltă a apărării lumii libere, deși nu face parte din NATO. Rezistența ei mare pe câmpul de luptă dar și în confruntarea pe frontul războiului informațional, desigur sprijinită de Occident, au dat lumii libere un timp prețios pentru a se pregătească de ceea ce va veni.
În scenariul unei colapsări a României și intrării sub controlul Moscovei, spațiul de influență al Rusiei se extinde instantaneu și în celelalte țări vecine (cu excepția Ucrainei), inclusiv în Slovacia și posibil în Austria.
O derulare a evenimentelor în acest sens, și sunt mari șanse să fie așa, ar fi o mare lovitură în favoarea Rusiei, în timp ce SUA, NATO, UE, AUKUS, lumea liberă în ansamblul său, ar suferi o mare înfrângere. Ucraina ar fi într-un pericol și mai mare să fie ocupată în totalitate. Dintr-o dată, două poziții cheie strategice pentru securitatea Europei și a NATO în ansamblul său, ar intra în mâinile Rusiei.
Cuvintele premierului Ungariei, Viktor Orban, că se va naște un nou soare pe planetă în locul SUA, nu vor mai fi privite ca niște simple afirmații de propagandă fără niciun temei, nici de aliații Americii, nici de China și nici de nimeni altcineva.
Occidentul european a fost surprins de evoluțiile din România, dar s-a repliat relativ bine privind sprijinirea Ucrainei. Franța, Germania, Italia și Marea Britanie, cele mai puternice economic țări europene, împreună cu Polonia și ea de asemenea cu o economie și armată performante, au format un grup de sprijin pentru Ucraina cu un culoar sigur de aprovizionare.
Cu toate acestea, Europa încă nu conștientizează pe deplin gravitatea situației și faptul că este într-un mare pericol, dacă România intră în sfera de influență a Rusiei.
România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia nu vor putea rezista pretențiilor conducerii Rusiei și în termen de câțiva ani, după ce Rusia își va reface armata în urma unei potențiale încetări a focului, teritoriul acestor țări va fi folosit pentru a ataca Ucraina. Este posibil ca militarii români, unguri, slovaci și bulgari să fie introduși în luptă de partea Rusiei iar Ucraina ar fi ocupată.
Va cădea astfel a doua poziție strategică a apărării Europei, iar cheia cel mai la îndemână acum pentru ocuparea Ucrainei este România.
Statele Unite ale Americii rămâne o putere colosală, imposibil de înțeles cu adevărat de nimeni, cu excepția desigur a Americii însăși. Dacă nu ai trăit chiar acolo, pe Everestul securității mondiale, nu ai cum să o înțelegi. Nici Rusia, nici China, nimeni. Greutatea ei economică, militară, culturală, imagologică, de înțelepciune este uriașă și a ținut lumea în echilibru și departe de distrugere timp de aproape 80 de ani.
După anul 1900, SUA au fost de două ori în izolaționism. De fiecare dată când America s-a închis, lumea a ars de la un capăt la altul în două războaie mondiale. Tot America a salvat-o dar, prețul plătit a fost unul îngrozitor, cu zeci de milioane de vieți distruse. America a fost și este un fel de ”al 13-lea trib” înființat de oamenii liberi și inventivi veniți din toată lumea spre care s-au îndreptat toate speranțele celorlalți când erau în mare pericol. America era și este planul lor de salvare. Acolo au ajuns cei mai buni oameni din toate națiunile lumii și au făcut cea mai puternică și democratică țară din lume.
Toate aceste evoluții internaționale pun o presiune extraordinară pe România. Pentru prima dată după Primul Război Mondial, România este într-o poziție geostrategică cheie care este intens disputată. Potențialele urmări pentru România sunt la fel ca acum mai bine de 100 de ani. Țara poate să supraviețuiască sau poate să dispară. Atunci, salvarea României a venit din Statele Unite ale Americii.
La Washington DC urmează să se schimbe într-o lună administrația SUA. Deja primele unde de șoc au fost trimise în toată lumea. Recent, președintele ales, Donald Trump, a spus că SUA nu vor mai trece la ora de vară, deoarece este prea costisitor. Același lucru l-a spus și presedintele Rusiei, Vladimir Putin. Literal se știe ce înseamnă mesajul transmis de Donald Trump, dar dacă există și alte semnificații, ele ar putea să scape tuturor celorlalte națiuni ale lumii libere, deoarece politica americană este de multe ori peste puterea lor de înțelegere.
Ar putea să fie un mesaj că America este de acord cu propunerea Rusiei de încetare a focului în Ucraina? Ar putea să fie un mesaj că regimului Putin îi este garantată siguranța dacă Rusia pierde războiul în Ucraina? Ar putea fi mesaj că SUA se retrag din Europa? Este greu de spus pentru că SUA conștientizează într-un mod unic toată situația mondială.
Prima este la Parlament. Pe umerii senatorilor și deputaților stă o componentă a securității noastre naționale. Vor decide în favoarea Rusiei care omoară oameni în Ucraina, inclusiv copii sau în favoarea lumii libere? Siria abia a reușit, și cu mare greutate, să scape din strânsoarea Rusiei. România cu o mai mare cultură de securitate și cu un trecut trist în raport cu Rusia o primește în casă? Vom vedea.
A doua cheie este la popor prin alegerea președintelui. Un popor bulversat de o propagandă abilă, prin care ne-a întors unul împotriva altuia, în care nimeni nu mai este bun și toți sunt corupți. Poporul primește pentru prima dată pe mână, în istoria, sa un instrument foarte ascuțit. Acest cuțit chirurgical, abil mânuit poate salva viața pacientului. Pe de altă parte poate însemna moartea subită dacă nu este mânuit cum trebuie. Liderii locali, formali și informali, vor trebui să ajungă direct la popor să afle care-i sunt problemele.
Și totuși, dacă pentru o clipă ”Dumnezeu a scăpat creionul din mână și nu mai este cu fața la oameni”, iar pe toți oamenii din lume ne-a cuprins întunericul și a venit ceasul greu al istoriei când România va dispărea dintre națiunile lumii, măcar să fie împăcată cu gândul că a făcut tot posibilul să rămână în rândul marilor țări care iubesc libertatea și pacea, dar totul a fost peste puterea ei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au început o înlocuire treptată a obuzierelor îmbătrânite M109, de fabricație americană, după mai bine de patru decenii de serviciu în Israel, optând pentru cu obuzierul autopropulsat modern Sigma 155 Roem, produs local.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat azi o reuniune a aliaţilor Kievului la Paris la începutul lui ianuarie, pentru discuţii asupra garanţiilor de securitate pentru Ucraina în cadrul unui acord de pace cu Rusia, informează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele american Donald Trump a avut o discuție telefonică duminică cu omologul său rus, Vladimir Putin, a declarat șeful de cabinet al Casei Albe, fără a oferi alte detalii, cu puțin timp înainte de o întâlnire planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Florida.
Forțele aeriene chineze și ale Emiratelor Arabe Unite au încheiat exercițiul comun "Falcon Shield 2025", care a avut loc în Emiratele Arabe Unite (EAU) între 9 și 22 decembrie 2025, într-o mișcare ce reflectă aprofundarea parteneriatului de apărare dintre cele două țări. Prezența Chinei în EAU cu un așa dispozitiv e o premieră, iar în timpul exercițiului avioanele chineze J-10 au zburat alături de Mirage 2000 de producție franceză are Emiratelor, nu însă și cu F-16 pentru care americanii au impus „restricții”.
Un nou atac de proporții al dronelor ucrainene face 120 de victime chiar din rândul serviciului rus de informații militare GRU.
Regatul Unit a anunțat duminica aceasta că a semnat un contract comun de achiziții publice cu Germania, în valoare de 52 de milioane de lire sterline (70 de milioane de dolari). E vorba despre achiziția sistemelor RCH 155 de "artilerie avansată montată pe vehicule blindate", care pot trage în timp ce se află în mișcare și lovi ținte aflate la o distanță mai mare de 70 km.
Schimbă Putin albul în negru privind apărarea antibalistică? Îi refuză Ucrainei un potențial statut occidental? Descrie deja NATO ca pe o amenințare și o prezintă rușilor drept sperietoare? Prefigurează deja ruperea Ucrainei?
Ar fi prima dată când trei țări balcanice produc împreună un vehicul blindat militar.
Tensiuni în creștere între Turcia și Israel, pe fondul dislocării sistemelor radar turcești în Siria.
Președintele american Donald Trump a stârnit valuri înainte de Crăciun când a anunțat aprobarea unei noi clase de nave de luptă care îi vor purta numele, precizând că „nu a mai existat niciodată ceva asemănător” cu aceste nave. Prima navă din „clasa Trump” va fi USS Defiant, însă marea întrebare e dacă SUA chiar au nevoie în războiul modern de astfel de nave sau e mai degrabă un moft personal? Și, desigur, dacă proiectul chiar va fi realizat și la ce costuri.
Elveția nu ar putea să se apere împotriva unui atac major, a declarat sâmbătă șeful forțelor armate elvețiene, generalul-locotenent Thomas Süssli, pentru ziarul Neue Zürcher Zeitung.
Amenințarea din partea Rusiei face necesară creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru Elveția. El a avertizat că a te baza pe statutul neutru al țării ar putea să nu merite dacă aceasta nu este susținută de capacitatea de a se apăra.
Somalia a cerut Israelului să revoce recunoașterea regiunii autoproclamate Somaliland, numind acest act o „agresiune” și o încălcare a suveranității teritoriale a Somaliei. Într-un interviu acordat Al Jazeera sâmbătă, Ali Omar, ministrul de stat pentru afaceri externe al Somaliei, a subliniat că guvernul va folosi toate mijloacele diplomatice pentru a contesta ceea ce a numit o „interferență externă” în afacerile interne ale țării.
Prima parte parte a fortificațiilor antidrone ale Poloniei ar putea fi gata în șase luni sau chiar mai devreme, a declarat ministrul adjunct al Apărării Naționale, Cezary Tomczyk.
Rușii susțin că au capturat încă două orașe importante din estul Ucrainei - Mîrnohrad în regiunea Donețk și Huliaipole în regiunea sudică Zaporojie.
În urma pierderii orașului Siversk din regiunea Donețk, Ucraina îi demite pe comandanții a două brigăzi care apărau orașul, a relatat sâmbătă Ukrainska Pravda, citând surse din armată.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Halifax, în Canada, pentru a se întâlni cu premierul Mark Carney, o escală înainte de întâlnirea sa prevăzută pentru duminică, în Florida, cu omologul său american Donald Trump.
Chiar dacă Lukașenko pozează în mediator, Belarusul e un adevărat "portavion" al Rusiei: participă activ atât la agresiunea Ucrainei, cât și la intimidarea statelor Europei.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul american Arhivele de Securitate Națională (ASN) au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președințelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Într-un anunț oficial din 23 decembrie, Rusia a confirmat dezvoltarea unui submarin nuclear strategic de generație a cincea, o mișcare care subliniază angajamentul Moscovei de a-și menține credibilă descurajarea sa nucleară pe mare, în ciuda sancțiunilor, presiunii industriale și accelerării modernizării navale a NATO.
Informațiile au fost prezentate de Nikolai Patrușev, președintele Consiliului Naval al Rusiei și consilier prezidențial, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 125 de ani de la înființarea Biroului Central de Proiectare ”Rubin”, unul dintre cele mai importante centre de cercetare și dezvoltare navală din Rusia.
În noiembrie 2022 România semnase un contract pentru 32 de avioane F-16 Fighting Falcon achiziționate din Norvegia, echivalente Block 15 și modernizate în programul MLU (Mid-Life Upgrade). Livrările acestor avioane au început din 2024.
Departamentul de Război al Statelor Unite (Pentagonul) a lansat recent GenAI.mil, o platformă de inteligență artificială destinată personalului armatei americane.
Trăim în două realități paralele: Pe de o parte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei care a declanșat cea mai mare criză de securitate de după 1945 în Europa și care îngrozește statele europene cu privire la ambițiile militare pe care rușii le au și le pregătesc pe bătrânul continent și pe de altă parte (i)realitatea rusă care trăiește în paradigma cetății asediate cu o Europă ce pregătește agresiunea împotriva ei.
Un grup de senatori americani din partidele Republican și Democrat a emis o declarație pe 25 decembrie prin care condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei în timpul Crăciunului.
China a criticat din nou vehement joi cel mai recent acord de vânzare de arme americane către Taiwan, o mișcare despre care China spune că aduce conflictul mai aproape.
Înaintea unei noi întâlniri între președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, rușii au lovit violent capitala Ucrainei.
Înainte de a se întâlni duminică cu Volodimir Zelenski, care va fi înarmat cu noi propuneri pentru a pune capăt războiului cu Rusia, preşedintele american Donald Trump l-a avertizat vineri pe omologul său ucrainean că nimic nu este garantat până când nu îşi va da "acordul", notează Agerpres și AFP.
Guvernul japonez a aprobat vineri un buget record pentru următorul an fiscal, care prevede alocări-record pentru apărare, în contextul în care tensiunile cu China continuă să crească, Beijingul acuzând săptămâna aceasta Tokyo că „alimentează o cursă a înarmării spațiale”.
Spania își reevaluează în mod vizibil postura de apărare pe flancul sudic, în contextul schimbărilor rapide ale mediului de securitate din Africa de Nord și al modernizării accelerate a Forțelor Armate Regale ale Marocului.
Madridul consideră că vechile concepte de descurajare nu mai sunt suficiente și că este necesară o adaptare la un spectru de amenințări complex, specific așa-numitei „zone gri”.
Zelenski s-ar putea întâlni cu Trump la 28 decembrie, la Mar-a-Lago, în ceea ce este, probabil, încă o încercare a administrației americane de a forța încetarea conflictului din Ucraina.
Rusia și-a reafirmat, zilele acestea, una dintre condițiile pentru a opri atacurile: cedarea completă a Donbasului și reafirmă în presa internă că ar putea exista chiar și un "schimb de teritorii". De fapt, schimbul se referă tot la teritorii ucrainene, din care Moscova ar putea accepta să se retragă.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul Arhivele de Securitate Națională (ASN) ale SUA au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președintelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Documentele au fost cerute la publicare în noiembrie 2023. Biblioteca George W. Bush a răspuns în iunie 2024 că estimează că acestea ar putea declasificate pentru publicare în aproximativ 12 ani. Cu toate acestea, Arhivele cu ajutorul firmei de avocatură Goodwin Procter au convins instanța federală să aprobe publicarea mult mai devreme decât se estima.
Netanyahu lansează cel mai mare proiect de apărare din istoria țării pentru a reduce dependența de furnizorii străini.
Rusia atacat din nou Ucraina cu drone, dar și cu rachete de croazieră Kalibr lansate de pe submarinele din Marea Neagră.
