În viața și mai trepidantă din ultimele săptămâni, marcate de alegeri prezidențiale și parlamentare controversate, România se concentrează să rezolve anumite probleme interne și s-ar putea să piardă din vedere tabloul global în care se află acum.
În scrisoarea deschisă din decembrie 2021, adresată de regimul de la Kremlin atât Statelor Unite, cât și NATO, conducerea Rusiei a cerut nici mai mult nici mai mult nici mai puțin decât retragerea Alianței Nord-Atlantice pe vechile frontiere care erau la sfârșitul Războiului Rece. Punerea problemei de întoarcere a istoriei în urmă cu 30 de ani este un lucru extrem de rar în istoria mondială și seamănă destul de bine cu anul 1938 când a fost punctul din care nu s-a mai putut evita descurajarea Germaniei lui Hitler. Cehoslovacia a fost ciopărțită, iar mai târziu România a avut aceeași soartă.
Acum, acea scrisoare arată adevăratele intenții ale Rusiei și anume intrarea României în sfera ei de influență.
Enumerăm doar câteva efecte. Decuplarea ei totală de la Occident adică de la SUA și Uniunea Europeană față de care a devenit legată ombilical. Vor dispărea total investițiile, companiile străine se vor retrage, produsele occidentale vor dispare de pe piață, oameni care au lucrat ani întregi în Uniunea Europeană vor avea de pierdut la pensie, inflație uriașă precum și altele.
Rezumând situația, ar însemna reducerea semnificativă a nivelului de trai din România cu mari drame sociale precum și o puternică poliție politică împotriva susținătorilor orientării occidentale a României.
În ipoteza trecerii României în starea de neutralitate militară, s-a văzut clar că nicio țară care are Rusia ca vecin, nu-și poate permite o politică economică deschisă față de Occident fără aprobarea venită de la Kremlin. Conducerea Rusiei nu a acceptat ca Ucraina să încheie un acord de asociere cu Uniunea Europeană și a început distrugerea națiunii ucrainene. Deci neutralitatea nu valorează nimic în ochii Rusiei.
Foto ilustrativ: Militari ruși ai forțelor OTSC/CSTO, care au participat la misiunea de pacificare din Kazahstan, în ianuarie 2022
De fapt nici măcar apartenența la organizația de securitate condusă de Rusia – OTSC, nu a valorat nimic pentru Armenia care, a fost efectiv trădată în 2020 de conducerea Rusiei, ajungându-se ca Armenia să piardă enclava Nagorno-Karabah. Scopul conducerii Rusiei în acel moment, dar și în prezent, a fost să-și asigure flancul dinspre Marea Caspică și Munții Caucaz înainte de a declanșa războiul împotriva Ucrainei în februarie 2022.
Deci nici măcar țările aliate Moscovei nu sunt în siguranță în relația cu Rusia, puterea conducătoare a OTSC. Kârgâstanul și Tadjikistanul, ambele din OTSC, sunt ținute într-o stare permanentă de tensiune între ele, fiind din când în când asmuțite una împotriva celeilate. Belarusul este prins într-o strânsoare frățească mortală iar despre dramele trăite de poporul belarus se știu foarte puține, presa fiind total controlată.
China crede că are un tratat militar cu Rusia, care îi dă Beijingului mai multă putere și siguranță. Tot așa credeau și Germania și Rusia în 1939 când au încheiat Tratatul Ribbentrop-Molotov. Acel tratat a ars lumea întreagă de la un capăt la celălalt iar China a fost la un pas de distrugerea totală.
Deși în Republica Moldova, Maia Sandu a rămas în funcția de președinte al țării, acolo este în continuare diviziune și de asemenea există un conflict înghețat care, ambele fac țara sensibilă la ingerințele rusești.
Bulgaria a intrat de câțiva ani într-un fel de zonă gri a NATO după ce la vârful țării a ajuns un președinte de orientare pro-rusă.
În Serbia situația este oarecum clară, conducerea țării având orientare pro-rusă.
La vest, de asemenea, Ungaria nu a făcut un secret din apropierea de conducerea de la Moscova.
În pofida acestor evoluții din țările vecine României în direcția apropierii față de Rusia a sud-estului Europei, zona a rămas în continuare racordată la Occident. Explicația este una singură. România, prin poziția care o ocupă, prin cel mai mare număr de locuitori și prin sentimentul că aparține marii familii europene, a ținut sigur flancul sud-estic al NATO. Ea este cheia de boltă a apărării în această regiune. Nu degeaba, SUA privesc România ca pe un aliat cheie.
De asemenea, Ucraina este o altă cheie de boltă a apărării lumii libere, deși nu face parte din NATO. Rezistența ei mare pe câmpul de luptă dar și în confruntarea pe frontul războiului informațional, desigur sprijinită de Occident, au dat lumii libere un timp prețios pentru a se pregătească de ceea ce va veni.
În scenariul unei colapsări a României și intrării sub controlul Moscovei, spațiul de influență al Rusiei se extinde instantaneu și în celelalte țări vecine (cu excepția Ucrainei), inclusiv în Slovacia și posibil în Austria.
O derulare a evenimentelor în acest sens, și sunt mari șanse să fie așa, ar fi o mare lovitură în favoarea Rusiei, în timp ce SUA, NATO, UE, AUKUS, lumea liberă în ansamblul său, ar suferi o mare înfrângere. Ucraina ar fi într-un pericol și mai mare să fie ocupată în totalitate. Dintr-o dată, două poziții cheie strategice pentru securitatea Europei și a NATO în ansamblul său, ar intra în mâinile Rusiei.
Cuvintele premierului Ungariei, Viktor Orban, că se va naște un nou soare pe planetă în locul SUA, nu vor mai fi privite ca niște simple afirmații de propagandă fără niciun temei, nici de aliații Americii, nici de China și nici de nimeni altcineva.
Occidentul european a fost surprins de evoluțiile din România, dar s-a repliat relativ bine privind sprijinirea Ucrainei. Franța, Germania, Italia și Marea Britanie, cele mai puternice economic țări europene, împreună cu Polonia și ea de asemenea cu o economie și armată performante, au format un grup de sprijin pentru Ucraina cu un culoar sigur de aprovizionare.
Cu toate acestea, Europa încă nu conștientizează pe deplin gravitatea situației și faptul că este într-un mare pericol, dacă România intră în sfera de influență a Rusiei.
România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia nu vor putea rezista pretențiilor conducerii Rusiei și în termen de câțiva ani, după ce Rusia își va reface armata în urma unei potențiale încetări a focului, teritoriul acestor țări va fi folosit pentru a ataca Ucraina. Este posibil ca militarii români, unguri, slovaci și bulgari să fie introduși în luptă de partea Rusiei iar Ucraina ar fi ocupată.
Va cădea astfel a doua poziție strategică a apărării Europei, iar cheia cel mai la îndemână acum pentru ocuparea Ucrainei este România.
Statele Unite ale Americii rămâne o putere colosală, imposibil de înțeles cu adevărat de nimeni, cu excepția desigur a Americii însăși. Dacă nu ai trăit chiar acolo, pe Everestul securității mondiale, nu ai cum să o înțelegi. Nici Rusia, nici China, nimeni. Greutatea ei economică, militară, culturală, imagologică, de înțelepciune este uriașă și a ținut lumea în echilibru și departe de distrugere timp de aproape 80 de ani.
După anul 1900, SUA au fost de două ori în izolaționism. De fiecare dată când America s-a închis, lumea a ars de la un capăt la altul în două războaie mondiale. Tot America a salvat-o dar, prețul plătit a fost unul îngrozitor, cu zeci de milioane de vieți distruse. America a fost și este un fel de ”al 13-lea trib” înființat de oamenii liberi și inventivi veniți din toată lumea spre care s-au îndreptat toate speranțele celorlalți când erau în mare pericol. America era și este planul lor de salvare. Acolo au ajuns cei mai buni oameni din toate națiunile lumii și au făcut cea mai puternică și democratică țară din lume.
Toate aceste evoluții internaționale pun o presiune extraordinară pe România. Pentru prima dată după Primul Război Mondial, România este într-o poziție geostrategică cheie care este intens disputată. Potențialele urmări pentru România sunt la fel ca acum mai bine de 100 de ani. Țara poate să supraviețuiască sau poate să dispară. Atunci, salvarea României a venit din Statele Unite ale Americii.
La Washington DC urmează să se schimbe într-o lună administrația SUA. Deja primele unde de șoc au fost trimise în toată lumea. Recent, președintele ales, Donald Trump, a spus că SUA nu vor mai trece la ora de vară, deoarece este prea costisitor. Același lucru l-a spus și presedintele Rusiei, Vladimir Putin. Literal se știe ce înseamnă mesajul transmis de Donald Trump, dar dacă există și alte semnificații, ele ar putea să scape tuturor celorlalte națiuni ale lumii libere, deoarece politica americană este de multe ori peste puterea lor de înțelegere.
Ar putea să fie un mesaj că America este de acord cu propunerea Rusiei de încetare a focului în Ucraina? Ar putea să fie un mesaj că regimului Putin îi este garantată siguranța dacă Rusia pierde războiul în Ucraina? Ar putea fi mesaj că SUA se retrag din Europa? Este greu de spus pentru că SUA conștientizează într-un mod unic toată situația mondială.
Prima este la Parlament. Pe umerii senatorilor și deputaților stă o componentă a securității noastre naționale. Vor decide în favoarea Rusiei care omoară oameni în Ucraina, inclusiv copii sau în favoarea lumii libere? Siria abia a reușit, și cu mare greutate, să scape din strânsoarea Rusiei. România cu o mai mare cultură de securitate și cu un trecut trist în raport cu Rusia o primește în casă? Vom vedea.
A doua cheie este la popor prin alegerea președintelui. Un popor bulversat de o propagandă abilă, prin care ne-a întors unul împotriva altuia, în care nimeni nu mai este bun și toți sunt corupți. Poporul primește pentru prima dată pe mână, în istoria, sa un instrument foarte ascuțit. Acest cuțit chirurgical, abil mânuit poate salva viața pacientului. Pe de altă parte poate însemna moartea subită dacă nu este mânuit cum trebuie. Liderii locali, formali și informali, vor trebui să ajungă direct la popor să afle care-i sunt problemele.
Și totuși, dacă pentru o clipă ”Dumnezeu a scăpat creionul din mână și nu mai este cu fața la oameni”, iar pe toți oamenii din lume ne-a cuprins întunericul și a venit ceasul greu al istoriei când România va dispărea dintre națiunile lumii, măcar să fie împăcată cu gândul că a făcut tot posibilul să rămână în rândul marilor țări care iubesc libertatea și pacea, dar totul a fost peste puterea ei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Primul avion de luptă F-35 al Finlandei a fost prezentat marți în Statele Unite. Noile aeronave vor înlocui avioanele de vânătoare F-18 Hornet, care sunt deja învechite.
Amiralul (r.) Mark Montgomery, cel care a fost comandantul timp de zece ani a Carrier Strike Group 5 în Indo-Pacific, grup de luptă din care face parte portavionul american USS George Washington, a comparat modul în care acționează China pentru a pune presiune asupra Tawanului și războiul la scară largă pe care Rusia îl poartă în Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.12.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Helsinki, la conferința de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.
Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv care desemnează drogul sintetic fentanil drept „armă de distrugere în masă”, deschizând calea administrației Trump pentru a continua represiunea împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Pentagonul a declarat, de asemenea, că opt persoane au fost ucise în alte trei atacuri asupra ambarcațiunilor aparținând unor presupuși contrabandiști.
SUA au recunoscut rolul României ca partener-cheie pentru asigurarea securităţii energetice, conform declaraţiei comune transmise după Dialogul Strategic România - SUA.
Luxemburgul participă substanțial la apărarea Europei, deși micul stat din Europa de Vest are o populație de doar 650 de mii de locuitori. Capacitatea financiară a Regatului Luxemburgului îi permite, însă, o implicare inclusive în domeniul achizițiilor de tehnică militară.
Pe măsură ce Varșovia integrează ultimul lot din cele 212 obuziere din primul contract, atenția gigantului sud-coreean Hanwha Aerospace se mută spre sud, unde primele blindate destinate României se află deja pe linia de asamblare. Mai mult, așa cum a afirmat recent președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, din luna ianuarie începe construcția fabricii K9 din țara noastră.
Congresul Statelor Unite a transmis săptămâna aceasta un mesaj fără echivoc Pentagonului prin aprobarea Legii de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026: modernizarea nu se mai poate face pe seama capacității actuale de luptă.
Lockheed Martin a finalizat producția tuturor aeronavelor F-16 Block 70 pentru flotele inițiale ale Bulgariei și Slovaciei, echipând ambele forțe aeriene cu avioane F-16 avansate, pregătite pentru operațiuni NATO și aliate.
Rusia a respins marți în mod categoric desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția de Voință.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea Acordului-cadru de instruire a piloţilor pe avioanele F-16.
Avioanele de luptă turcești au interceptat și doborât un vehicul aerian fără pilot (UAV) descris ca fiind „scăpat de sub control”, care se apropia de spațiul aerian al țării dinspre Marea Neagră, a confirmat Ministerul Apărării de la Ankara.
Kievul a făcut pași importanți în ceea ce și-a dorit foarte mult și anume garanții puternice de securitate din partea SUA și a unor țări din Europa. Ele ar urma să fie de nivelul articolului 5 din Tratatul NATO, potrivit președintelui Zelenski. Congresul american ar urma să voteze garanții de nivelul Articolului 5 al Tratatului NATO.
Războiul naval a intrat într-o nouă eră odată cu atacul fără precedent revendicat de Serviciul Ucrainean de Informații (SBU), marcând prima lovitură reușită a unei drone subacvatice (UUV - Unmanned Underwater Vehicle) asupra unui submarin militar rusesc. Atacul de ieri asupra submarinului rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3 Varshavyanka) în portul Novorossiysk nu reprezintă doar o pierdere tactică pentru Rusia, ci debutul unei noi capacități de luptă: vectorul de atac submersibil.
Modelul de organizare a marilor companii finlandeze reprezintă o posibilă cale şi pentru Romarm, a afirmat, marţi, pe platforma X, preşedintele Nicuşor Dan.
După o lungă absență din regiune, o dronă americană de cercetare RQ-4B Global Hawk a zburat din nou, pe 15 decembrie 2025, deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Într-un conflict saturat de tehnologie, comandantul unității ucrainene de robotică a Brigăzii 3 de Asalt avertizează: inovația izolată este inutilă. Adevărata victorie aparține celor care pot transforma "grădina zoologică" de echipamente într-un sistem industrial coerent.
China nu mai caută doar paritatea militară, ci "victoria economică" totală prin rescrierea normelor internaţionale. Pentru a contracara ambiţiile chinezilor, Statele Unite trebuie să orchestreze urgent o bază industrială comună pentru sisteme autonome, fuzionând inovația americană cu capacitatea de producție a aliaţilor săi din Asiei.
Cel mai mare număr de lovituri al dronelor ucrainene a fost, probabil, raportat, pe 14 decembrie. Forțele ucrainene au informat despre atacuri cu succes în adâncimea atât a teritoriului Rusiei cât și în cea a dispozitivului de luptă inamic de pe front. În plus, o nouă abordare a forțelor ucrainene fără pilot începe să producă efecte importante și pe linia întâi.
Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă 'o forţă multinaţională' în Ucraina şi să susţină în mod 'durabil' armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german, informează agențiile Agerpres, Reuters și AFP.
Negociatorii americani au afirmat luni că Statele Unite au oferit Ucrainei garanţii de securitate "foarte puternice", dar totuşi, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia.
România și Statele Unite continuă discuțiile la nivel strategic și de coordonare, dovad fiind și ultima vizită în țara noastră a unei delegații din partea Departamentului de Stat al SUA.
Elveția nu va putea achiziționa toate cele 36 de avioane de luptă americane F-35 prevăzute, din cauza costurilor suplimentare prezentate de Statele Unite, au anunțat vineri autoritățile federale de la Berna.
India și Rusia au o relație de lungă durată în domeniul cooperării militare, iar achiziția sistemului de apărare antiaeriană S-400 Triumf, cunoscut în India ca „Sudarshan Chakra”, reprezintă un adevărat pilon al apărării indiene împotriva amenințărilor aeriene venite dinspre vecinii Pakistan și China. India a semnat încă din 2018 un contract de aproximativ 5,4 miliarde de dolari pentru achiziția a cinci regimente de S-400, dintre care trei au fost deja livrate și sunt operaționale, iar restul sunt așteptate în anul sau anii următori.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu poate neglija rolul de „mare actor global economic” al Chinei iar în acest sens va trebui să ne urmărim interesul, nuanțând însă faptul că relația cu superputerea asiatică nu trebuie să pericliteze aspecte ce țin de securitate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicității imagini spectaculoase cu lovirea unui submarin rus din clasa Kilor în portul rus Novorosiisk. Se pare că e vorba de submarinul Varshavyanka.
Guvernul Viktor Orban ar pregăti o „inginerie constituțională”, un set de măsuri menite să crească exponențial puterile Președintelui, în raport cu celelalte instituții ale statului, notează Bloomberg.
După investiții masive în sectorul cibernetic, Israelul a reușit să folosească acestă componentă ca o structură de apărare. IDF a interceptat rachete iraniene în spațiu și, aceeași componentă cyber a fost folosită cu succes și în celebra poveste a pagerelor care au explodat și au neutralizat conducerea militară a grupării teroriste Hezbollah din Liban, în timpul războiului.
Președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il, în exclusivitate pentru DefenseRomania, a dezvăluit oferta „fără precedent” pe care gigantul coreean a înaintat-o, care nu se limitează doar la producția de mașini de luptă Redback sau obuziere K9 Tunetul, produse aici, ci vizează și alte sectoare, precum și investiții de 180 de milioane de euro.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 75% dintre ucraineni se declară împotriva unui plan de pace care ar include retragerea trupelor ucrainene din Donbas (regiunile Donețk și Luhansk), o reducere a dimensiunii forțelor armate ucrainene și nicio garanție specifică de securitate.
