"Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre, în privinţa securităţii, libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice. România este partenerul nostru în a aborda ameninţările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (n.r. - de către Rusia)", a declarat Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei, la o întâlnire care a avut loc la Kiev în această săptămână cu un grup de jurnalişti români.
"Vrem să ne dezvoltăm parteneriatul cu România. Iar contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce priveşte Crimeea, este scopul nostru comun de politică externă", a mai spus oficialul ucrainean, responsabil din partea Ministerului de Externe de summitul la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev şi al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.
"În acest moment, avem sprijin de la fiecare stat vecin, de la fiecare partener-cheie din regiune. Aproape toţi partenerii vor fi reprezentaţi la acest summit şi în activităţile ulterioare ale Platformei Crimeea. Ne aşteptăm ca guvernul român să ia parte la summit la cel mai înalt nivel", a afirmat Petro Beşta.
În opinia Evgheniei Gaber, expertă în securitate şi consilieră de politică externă a premierului Ucrainei, fiecare parte din Marea Neagră este acum folosită de Rusia pentru a-şi proiecta puterea asupra întregii regiuni, iar această chestiune nu vizează doar Ucraina, ci oricare altă ţară de la Marea Neagră, inclusiv România.
"Noile idei apărute mai mult sau mai puţin recent în Ucraina sunt că trebuie să ne dezvoltăm relaţiile cu partenerii regionali, cu ţările vecine, cu ţările din regiune, în special cu cele de la Marea Neagră", a afirmat Evghenia Gaber, la o întâlnire separată cu jurnalişti români prezenţi la Kiev în cadrul unei vizite în Ucraina organizate de ONG-ul Consiliul de Politică Externă 'Ukrainian Prism'.
Ucraina îşi doreşte să lucreze cu România în cadrul platformelor regionale, de exemplu 'Bucureşti 9' şi 'Iniţiativa celor Trei Mări', precum şi să dezvolte cooperarea bilaterală sub umbrela mai largă a NATO, a mai spus Evghenia Gaber, precizând că vorbeşte în calitate de specialistă, nu de consilieră a prim-ministrului.
Potrivit lui Petro Beşta, Platforma Crimeea se bazează pe trei piloni - "strategie, consolidare şi sinergie".
"Contextul internaţional devine tot mai turbulent în fiecare an. Toată lumea observă asta. Există o mulţime de probleme globale şi regionale, de la pandemie, recesiunea economică şi schimbările climatice, la problemele de securitate regionale. Asta înseamnă că resursele, timpul şi atenţia pe care comunitatea internaţională le poate aloca pentru problema Crimeii sunt în scădere", a declarat oficialul ucrainean.
"În acest caz, pentru a fi eficienţi, avem nevoie de o abordare mai strategică privind Crimeea şi să consolidăm în jurul acestei strategii toate aceste resurse care sunt în scădere (...) Încercăm să folosim sinergia ca proiect pentru a uni activităţile guvernamentale, parlamentare şi ale experţilor. Vrem să unim aceste trei niveluri în jurul strategiei privind dezocuparea" peninsulei, a spus reprezentantul MAE de la Kiev.
"Înţelegem că problema ocupării Crimeei nu poate fi rezolvată de ucraineni. Nu este o chestiune ce ţine de dialogul dintre Ucraina şi Rusia. De aceea am decis să creăm o largă coaliţie internaţională de state care să lucreze împreună, care să fie unite în spatele (viziunii) pe care am oferit-o în strategia privind dezocuparea Crimeii. Această strategie, adoptată la începutul anului de Consiliul de Securitate al Ucrainei, este un document care acoperă politica internă şi politica externă. Sectorul de politică externă include o serie de priorităţi. În primul rând, este politica de nerecunoaştere (...) Trebuie ca niciun actor statal şi nicio organizaţie internaţională din lume să nu recunoască în vreun fel anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Este una dintre priorităţile Platformei Crimeea şi ale coaliţiei pe care am creat-o", a explicat Petro Beşta.
Potrivit acestuia, a doua prioritate este securitatea. "Securitatea a fost unul dintre motivele-cheie pentru care Rusia a ocupat Crimeea, deoarece are o bază militară în Sevastopol şi într-un număr de alte puncte din Crimeea, şi a vrut să le păstreze cu orice preţ. Rusia are nevoie de aceste baze militare, pe care le dezvoltă în fiecare an", a adăugat expertul, precizând că prezenţa militară rusă în Crimeea a crescut de peste două ori comparativ cu perioada de dinainte de 2014, numărul militarilor ajungând de la aproape 20.000 la aproape 40.000.
"Rusia are nevoie de Crimeea în primul rând pentru a pune o presiune în privinţa securităţii asupra Europei de Est, pentru a domina Marea Neagră şi pentru a-şi proiecta puterea dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană, şi pentru a-şi întări prezenţa şi capabilităţile militare în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. În acest scop, ei au nevoie să controleze Crimeea, care se transformă într-o uriaşă bază militară, inclusiv cu posibilitatea desfăşurării de arme nucleare", a avertizat Petro Beşta.
El a mai atras atenţia că oricând există riscul reizbucnirii unui conflict la graniţa Ucrainei cu Rusia. "Vedem o tendinţă pe termen lung de dezvoltare militară din partea forţelor ruse la graniţa cu Ucraina, în Crimeea, în frontiera administrativă de pe mare, dar şi pe flancul de nord, la graniţa Rusiei cu state membre ale NATO. Este o tendinţă clară că Rusia creează noi posturi şi capabilităţi militare în jurul acestui perimetru. Iar asta amplifică riscul escaladării în orice moment. Prin escaladarea militară, Rusia încearcă să obţină unele obiective politice, cum ar fi să pună presiune asupra Ucrainei în privinţa negocierilor în legătură cu Donbas sau să influenţeze dinamica politicii interne din Ucraina, prin amestecul în alegeri, şi să submineze stabilitatea în Ucraina", a declarat oficialul MAE.
La rândul său, Evghenia Gaber a atras atenţia că "geografia acţiunilor Rusiei se extinde".
"Vedem cum politica şi mişcările Rusiei devin mai provocatoare. Asistăm la o dezvoltare militară a Rusiei într-o regiune mai extinsă - trecem de la cureaua de conflicte prelungite din regiunea Mării Negre (Transnistria, Crimeea, Lugansk şi Doneţk, Osetia de Sud şi Abhazia, Nagorno-Karabah) şi ne mutăm în estul Mediteranei, spre Siria şi Libia", a spus ea.
"Nu vreau să le numesc conflicte îngheţate, pentru că nu sunt îngheţate. În estul Ucrainei sunt încă ucişi oameni din când în când. Oricând poate fi turnat gaz pe foc. Asta e ce îşi doreşte Rusia - nu să ia fâşii de pământ, ci să poată destabiliza parţial o ţară sau alta, o regiune sau alta. Să lase răni deschise, pentru a nu le permite acestor ţări să se mişte spre un viitor mai prosper, spre dezvoltare economică, chiar spre integrarea în NATO, fiind în schimb nevoite să se ocupe de aceste probleme interne", a explicat experta ucraineană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Lansată la apă înainte de crearea Uniunii Sovietice, Komuna este cea mai veche navă aflată în serviciul Flotei ruse.
O serie de imagini publicate pe reţele de socializare, pe 21 aprilie, au confirmat că unitățile terestre ale armatei ruse au reuşit să scoată de pe câmpul de luptă un tanc Leopard 2A6, care a fost avariat în timpul confruntărilor cu forțele ucrainene. Imaginile arată că blindatul părea să fie în curs de evacuare dintr-o zonă de luptă într-o zonă rurală și relativ intact, deși îi lipseau șenilele din ambele părți. Este de așteptat ca tancul capturat, cel mai avansat model dintre tancurile Leopard 2 furnizate Ucrainei, să fie supus unei examinări detaliate de către armata rusă înainte de a fi prezentat publicului.
Ucraina se va confrunta cu o situație "dificilă", dar "nu catastrofală" pe front în viitorul apropiat, începând cu jumătatea lunii mai, a declarat șeful Serviciului Militar de Informații al Ucrainei (GUR), Kirilo Budanov, într-un interviu pentru BBC.
Consilierul șefului Republicii Populare Donețk, Igor Kimanovsky, a declarat, pe 21.04.2024, pentru agenția de presă rusă Tass, că Forțele Armate ale Federației Ruse “au eliberat” localitatea Bogdanivka de lângă Artemovsk (Bahmut), apropiindu-se de încercuirea orașului Chasiv Iar.
Pe fondul lipsei de muniţii, dar mai ales în condiţiile unei lipse acute de sisteme de apărare aeriană, avioanele rusești sprijină succesele constante și rapide pe care le înregistrează forţele terestre ruse, inclusiv în apropierea orașului Chasiv Yar din regiunea Donețk. Analiștii militari din cadrul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că apărarea aeriană a Ucrainei rămâne limitată și degradată, permițând avioanelor rusești să opereze liber și fără amenințări în anumite zone critice de pe linia frontului.
Decizia președintelui republican al Camerei Reprezentanților de a supune la vot legea care ar debloca ajutorul militar pentru Ucraina este, practic, un moment decisiv pentru războiul de apărare al Ucrainei în fața agresiunii ruse.
O explozie a lovit o bază militară irakiană care găzduia forțe paramilitare pro-iraniene, potrivit unor surse din domeniul securității. Explozia de vineri seară a avut loc la baza Calso, unde este staționat fostul grup paramilitar pro-iranian Hashed al-Shaabi - integrat acum în armata regulată - au declarat pentru Agenția France-Presse o sursă din cadrul Ministerului de Interne și un oficial militar. Autoritățile raportează victime, unele dintre ele făcând referire la un atac aerian asupra fostei unități anti-Isis, cunoscută sub numele de Hashed al-Shaabi, care acum face parte din armata irakiană regulată.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
Potrivit unor surse rusești, Forțele Armate ale Ucrainei au început să folosească baloane meteorologice pentru executarea unor atacuri în adâncimea teritoriului Federației Ruse. În ultimele două zile, mai multe astfel de obiecte zburătoare au fost interceptate în diverse regiuni rusești.
Răspunsul la o posibilă acţiune israeliană împotriva Iranului va fi „mai rapid şi mai puternic”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Republicii Islamice, Ali Bagheri Kani.
”Niciodată nu a fost atât de complicat”. Neglijența Occidentului este catastrofală și amenință cu înfrângerea armatei ucrainene - avertizează generalul Waldemar Skrzypczak.
Marți, 16 aprilie, la Moscova a izbucnit un incendiu la uzina militară Avangard, care produce rachete pentru complexele S-300 și S-400. Incidentul vine la câteva zeci de ore după ce o stație radar rusească în valoare de 100 de milioane de dolari a fost lovită de șapte drone aeriene kamikaze.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că țara sa nu va transfera avioane de luptă F-16 în Ucraina din cauza preocupărilor legate de propria sa securitate.
Avem confirmarea că sistemul Aegis Ashore, instalat în România și Polonia, e capabil să neutralizeze rachete balistice iraniene, acesta fiind și scopul inițial pentru care Scutul de la Deveselul a fost operaționalizat.
Președintele ucrainean încearcă să impulsioneze efortul de război și a mers în vizită la una din fabricile care produce drone.
Imaginile publicate de Ministerul rus al Apărării pe 14 aprilie 2024 au prezentat un atac asupra capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei. Un dispozitiv exploziv rusesc a vizat radarul TRML-4D și unitatea de lansare a sistemului ucrainean de apărare antiaeriană IRIS-T SLM aflate în apropiere de localitatea Horokhovatka, în regiunea Izium. Cu toate acestea, unii analiştii militari nu exclud posibilitatea ca în urma acestui ruşii să fii distrus o machetă a IRIS-T SLM - o momeală pe câmpul de luptă - şi nu un sistem real.
Potrivit cotidianului britanic The Sun, care citează declarațiile unui expert, pentru a putea distruge Podul Crimeea până la mijlocul acestei veri, Ucraina va avea nevoie de “armele potrivite”.
Bugetul anual al IDF de aproximativ 23,6 miliarde de dolari depășește cheltuielile militare totale ale Egiptului, Iranului, Libanului și Iordaniei la un loc
Situația se complică în est, sună apelul dramatic din partea președintelui Volodimir Zelenski, care a declarat că situația de pe front, în special pe direcțiile Donețk, s-a înrăutățit în ultimele zile.
Reuniunea cabinetului de război israelian, care a durat câteva ore, s-a încheiat duminică seara fără o decizie cu privire la modul în care Israelul va răspunde atacului Iranului cu rachete și drone, a declarat un oficial israelian.
Sunt atât de multe drone care patrulează pe cerul pe frontul din Ucraina, vânând orice mișcare, încât este aproape imposibil ca trupele ucrainene sau ruse să treacă pe câmpul de luptă fără a fi observate și ucise.
Atacul masiv al Iranului din noaptea trecută a fost neutralizat de forțele israeliene, cu ajutorul partenerilor occidentali, a precizat ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa, Reuven Azar.
Democrații fac presiuni pe președintele Camerei reprezentanților, Mike Johnson, să supună la vot ajutorul acordat Israelului și Ucrainei.
Situația în zona de est a frontului este dificilă. Forțele ruse încearcă să ajungă în localitățile Kurakhove și Pokrovsk.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 06.05.2024, că, la cererea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, vor fi desfășurate exerciții cu marile unități de rachete, în scopul creșterii nivelului de pregătire al Forțelor Nucleare Nestrategice.
Deși Ungaria are, poate, cel mai restrictiv sistem anti-imigrație din Europa, autoritățile de la Budapesta sunt acum brusc interesate de soarta refugiaților ucraineni de pe teritoriul ungar. Ungaria nu este de acord cu măsurile luate de Kiev care dorește să îi determine pe cetățenii eligibili de armată să vină în țară pentru a obține documentele de călătorie.
Centrul multimedia al NATO a publicat un nou material cu un pilot ucrainean, cu indicativul Moonfish, prezent în Danemarca unde se antrenează pentru trecerea pe F-16 Fighting Falcon. Moonfish a fost înainte pilot de MiG-29 sovietic.
Dar din fericire nu a făcut-o. Azi, la mai bine de doi ani de la invadarea ilegală a Ucrainei toată lumea e de acord, inclusiv în Federația Rusă, că s-au făcut greșeli mari de către ocupant în prima etapă a invaziei.
Uniunea Europeană așteaptă ca China să își folosească influența în relația cu Rusia pentru a opri continuarea războiului în Ucraina și pentru a calma tensiunile legate de amenințările nucleare rusești.
Armata israeliană a făcut apel luni la palestinienii din zonele estice ale Rafah să se mute într-o "zonă umanitară" din apropiere, în ceea ce pare a fi începutul unei evacuări a civililor înainte de o operaţiune la sol în oraşul din sudul Fâşiei Gaza, relatează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Vizita trimisului rus în Orientul Mijlociu și Africa, Mikhail Bogdanov, la Port Sudan, din urmă cu câteva zile, a amestecat cărțile pe scena sudaneză, mai ales după declarațiile sale de susținere a Consiliului de Suveranitate Sudanez, condus de comandantul armatei, generalul locotenent Abdel Fattah al-Burhan și anunțul său că vizita sa ar putea duce la o cooperare sporită în mai multe domenii.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a sosit duminică la Paris, unde omologul său francez, Emmanuel Macron, intenţionează să pledeze pentru "reciprocitate" comercială şi pentru căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina.
S-au împlinit 42 de ani de la scufundarea distrugătorului ușor, Type 42, HMS Sheffield, de către argentinieni în timpul războiului Malvinelor sau Falkland din 1982.
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat organizarea, "în viitorul apropiat", a unor exerciții nucleare la care vor participa în special trupele staționate în apropierea Ucrainei, ca răspuns la "amenințările" occidentale la adresa Moscovei, relatează Agepres, care citează AFP și Reuters.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins duminică cererile Hamas de a pune capăt războiului în Fâşia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, afirmând că aceasta ar menţine la putere gruparea islamistă palestiniană, care va reprezenta în continuare o ameninţare pentru securitatea Israelului, relatează Agerpres, care citează Reuters. Pe de altă parte Israelul a acceptat un armistițiu în schimbul eliberării ostaticilor, armistițiu pe care gruparea teroristă Hamas l-a respins.
Industria aeronautică din Turcia se laudă cu o performanță atinsă de noua dronă Bayraktar TB3 în timpul testelor: Pentru prima dată o dronă cu motor produs în Turcia a atins o altitudine de peste 10.000 metri.
Forțele ruse prezente în Niger sunt găzduite în aceeași bază cu forțele americane, dar într-un complex separat și nu vor avea acces în această zonă până la retragerea completă a SUA din țara africană, a declarat o sursă americană.
O posibilă explozie nucleară în spațiu ar reprezenta o amenințare pentru sateliți, a atenționat secretarul american al Apărării pentru Politica Spațială, John Plumb, în timpul unei audieri în Congresul SUA.
Mii de maghiari au protestat împotriva premierului naționalist Viktor Orban, duminică, în cadrul unui miting organizat cu câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare și locale de la începutul lunii iunie.
Sâmbătă seara, președintele rus Vladimir Putin și numeroși credincioși din Moscova au participat la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, un susținător fervent al liderului rus și al războiului său din Ucraina, relatează Agerpres, care citează Reuters. Asta în timp ce Armata rusă bombarda Ucraina și lăsa în urmă o nouă listă de morți civili.
Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a adus o premieră: Utilizarea rachetelor hipersonice Kinjal, rachete care s-au dovedit a nu fi sub nicio formă decisive, interceptarea lor fiind efectuată de sisteme americane Patriot și confirmată inclusiv de britanici.
Ministerul rus de Externe a declarat duminică că "linia ostilă" adoptată de țările baltice a dus la ruperea majorității legăturilor lor cu Rusia, avertizând că Moscova va răspunde cu măsuri asimetrice, relatează Agepres, care citează Reuters.
Un oficial Hamas a repetat sâmbătă pentru AFP că mişcarea palestiniană, care negociază în prezent un armistiţiu în Fâşia Gaza la Cairo, nu va accepta "sub nicio formă un acord care să nu prevadă în mod explicit încheierea războiului", transmite Agerpres, care citează AFP.
În ultimul raport zilnic al Serviciului de Informații militare din Marea Britanie, publicat pe pagina Ministerului Apărării pe 03.05.2024, se arată că atacul ucrainean de săptămâna trecută asupra unui aerodrom rusesc din Ținutul Krasnodar, a provocat o serie de consecințe.
În ciuda sancțiunilor, Rusia continuă să cumpere aproape două mii de componente diferite de fabricație străină pentru aeronavele miliatre ale sale. Acest lucru reiese dintr-un raport al serviciilor secrete ucrainene. Aceste componente sunt produse de peste 200 de companii din 22 de țări diferite. Rusia le cumpără apoi prin intermediari.
Rușii l-au dat în căutare pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.
Secretarul Forțelor Aeriene americane, Frank Kendall, a zburat pe un avion F-16 pilotat de inteligența artificială. Evenimentul a avut loc pe 2 mai la baza aeriană Edwards.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a afirmat sâmbătă că exercițiile militare ale NATO, numite Steadfast Defender, desfășurate pe o perioadă de patru luni în apropierea granițelor Rusiei, demonstrează că alianța se pregătește pentru un potențial conflict cu Rusia, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în cursul nopții de 04.05.2024, mijloacele de apărare antiaeriană au distrus patru rachete ATACMS deasupra Peninsulei Crimeea.
Potrivit estimărilor prezentate vineri de către ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, aproximativ 150.000 de soldați ruși au fost uciși de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, conform informațiilor furnizate de AFP.
Ucraina nu se mai confruntă doar cu Rusia, ci și cu alianța pe care Moscova a adunat-o pentru a-i susține războiul, potrivit unui editorialist al ziarului britanic The Telegraph. Acesta subliniază că Rusia ar putea cu greu să își continue ofensiva fără ajutorul unui "grup pestriț de prieteni autocrați" - rachete din Coreea de Nord, drone din Iran și o cantitate uriașă de asistență tehnică din partea Chinei.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 03.05.2024, că două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Bering, în apropiere de Alaska.
Războiul din Ucraina s-a schimbat, iar acum o tactică de luptă diferită domină linia frontului. Schimbarea se datorează utilizării masive a dronelor de ambele părți, spune generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, într-un interviu acordat publicației The Times.
Pentru prima dată de la finalul lunii martie 2022, de când frontul a cunoscut o relativă stabilizare iar luptele au fost localizate în estul și sudul Ucrainei, spionajul militar ucrainean (GUR) emite o nouă ipoteză de lucru. Ucraina nu va putea învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar dacă trupele sale ar putea ajunge la frontierele din 1991 este puțin probabil să pună capăt războiului. Este noua prognoză a GUR cu privire la evoluția războiului ruso-ucrainean.
