"Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre, în privinţa securităţii, libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice. România este partenerul nostru în a aborda ameninţările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (n.r. - de către Rusia)", a declarat Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei, la o întâlnire care a avut loc la Kiev în această săptămână cu un grup de jurnalişti români.
"Vrem să ne dezvoltăm parteneriatul cu România. Iar contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce priveşte Crimeea, este scopul nostru comun de politică externă", a mai spus oficialul ucrainean, responsabil din partea Ministerului de Externe de summitul la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev şi al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.
"În acest moment, avem sprijin de la fiecare stat vecin, de la fiecare partener-cheie din regiune. Aproape toţi partenerii vor fi reprezentaţi la acest summit şi în activităţile ulterioare ale Platformei Crimeea. Ne aşteptăm ca guvernul român să ia parte la summit la cel mai înalt nivel", a afirmat Petro Beşta.
În opinia Evgheniei Gaber, expertă în securitate şi consilieră de politică externă a premierului Ucrainei, fiecare parte din Marea Neagră este acum folosită de Rusia pentru a-şi proiecta puterea asupra întregii regiuni, iar această chestiune nu vizează doar Ucraina, ci oricare altă ţară de la Marea Neagră, inclusiv România.
"Noile idei apărute mai mult sau mai puţin recent în Ucraina sunt că trebuie să ne dezvoltăm relaţiile cu partenerii regionali, cu ţările vecine, cu ţările din regiune, în special cu cele de la Marea Neagră", a afirmat Evghenia Gaber, la o întâlnire separată cu jurnalişti români prezenţi la Kiev în cadrul unei vizite în Ucraina organizate de ONG-ul Consiliul de Politică Externă 'Ukrainian Prism'.
Ucraina îşi doreşte să lucreze cu România în cadrul platformelor regionale, de exemplu 'Bucureşti 9' şi 'Iniţiativa celor Trei Mări', precum şi să dezvolte cooperarea bilaterală sub umbrela mai largă a NATO, a mai spus Evghenia Gaber, precizând că vorbeşte în calitate de specialistă, nu de consilieră a prim-ministrului.
Potrivit lui Petro Beşta, Platforma Crimeea se bazează pe trei piloni - "strategie, consolidare şi sinergie".
"Contextul internaţional devine tot mai turbulent în fiecare an. Toată lumea observă asta. Există o mulţime de probleme globale şi regionale, de la pandemie, recesiunea economică şi schimbările climatice, la problemele de securitate regionale. Asta înseamnă că resursele, timpul şi atenţia pe care comunitatea internaţională le poate aloca pentru problema Crimeii sunt în scădere", a declarat oficialul ucrainean.
"În acest caz, pentru a fi eficienţi, avem nevoie de o abordare mai strategică privind Crimeea şi să consolidăm în jurul acestei strategii toate aceste resurse care sunt în scădere (...) Încercăm să folosim sinergia ca proiect pentru a uni activităţile guvernamentale, parlamentare şi ale experţilor. Vrem să unim aceste trei niveluri în jurul strategiei privind dezocuparea" peninsulei, a spus reprezentantul MAE de la Kiev.
"Înţelegem că problema ocupării Crimeei nu poate fi rezolvată de ucraineni. Nu este o chestiune ce ţine de dialogul dintre Ucraina şi Rusia. De aceea am decis să creăm o largă coaliţie internaţională de state care să lucreze împreună, care să fie unite în spatele (viziunii) pe care am oferit-o în strategia privind dezocuparea Crimeii. Această strategie, adoptată la începutul anului de Consiliul de Securitate al Ucrainei, este un document care acoperă politica internă şi politica externă. Sectorul de politică externă include o serie de priorităţi. În primul rând, este politica de nerecunoaştere (...) Trebuie ca niciun actor statal şi nicio organizaţie internaţională din lume să nu recunoască în vreun fel anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Este una dintre priorităţile Platformei Crimeea şi ale coaliţiei pe care am creat-o", a explicat Petro Beşta.
Potrivit acestuia, a doua prioritate este securitatea. "Securitatea a fost unul dintre motivele-cheie pentru care Rusia a ocupat Crimeea, deoarece are o bază militară în Sevastopol şi într-un număr de alte puncte din Crimeea, şi a vrut să le păstreze cu orice preţ. Rusia are nevoie de aceste baze militare, pe care le dezvoltă în fiecare an", a adăugat expertul, precizând că prezenţa militară rusă în Crimeea a crescut de peste două ori comparativ cu perioada de dinainte de 2014, numărul militarilor ajungând de la aproape 20.000 la aproape 40.000.
"Rusia are nevoie de Crimeea în primul rând pentru a pune o presiune în privinţa securităţii asupra Europei de Est, pentru a domina Marea Neagră şi pentru a-şi proiecta puterea dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană, şi pentru a-şi întări prezenţa şi capabilităţile militare în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. În acest scop, ei au nevoie să controleze Crimeea, care se transformă într-o uriaşă bază militară, inclusiv cu posibilitatea desfăşurării de arme nucleare", a avertizat Petro Beşta.
El a mai atras atenţia că oricând există riscul reizbucnirii unui conflict la graniţa Ucrainei cu Rusia. "Vedem o tendinţă pe termen lung de dezvoltare militară din partea forţelor ruse la graniţa cu Ucraina, în Crimeea, în frontiera administrativă de pe mare, dar şi pe flancul de nord, la graniţa Rusiei cu state membre ale NATO. Este o tendinţă clară că Rusia creează noi posturi şi capabilităţi militare în jurul acestui perimetru. Iar asta amplifică riscul escaladării în orice moment. Prin escaladarea militară, Rusia încearcă să obţină unele obiective politice, cum ar fi să pună presiune asupra Ucrainei în privinţa negocierilor în legătură cu Donbas sau să influenţeze dinamica politicii interne din Ucraina, prin amestecul în alegeri, şi să submineze stabilitatea în Ucraina", a declarat oficialul MAE.
La rândul său, Evghenia Gaber a atras atenţia că "geografia acţiunilor Rusiei se extinde".
"Vedem cum politica şi mişcările Rusiei devin mai provocatoare. Asistăm la o dezvoltare militară a Rusiei într-o regiune mai extinsă - trecem de la cureaua de conflicte prelungite din regiunea Mării Negre (Transnistria, Crimeea, Lugansk şi Doneţk, Osetia de Sud şi Abhazia, Nagorno-Karabah) şi ne mutăm în estul Mediteranei, spre Siria şi Libia", a spus ea.
"Nu vreau să le numesc conflicte îngheţate, pentru că nu sunt îngheţate. În estul Ucrainei sunt încă ucişi oameni din când în când. Oricând poate fi turnat gaz pe foc. Asta e ce îşi doreşte Rusia - nu să ia fâşii de pământ, ci să poată destabiliza parţial o ţară sau alta, o regiune sau alta. Să lase răni deschise, pentru a nu le permite acestor ţări să se mişte spre un viitor mai prosper, spre dezvoltare economică, chiar spre integrarea în NATO, fiind în schimb nevoite să se ocupe de aceste probleme interne", a explicat experta ucraineană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Potrivit cotidianului american The Washington Post, care citează surse din Ucraina și SUA, Forțele Armate ale Federației Ruse au format o grupare militară puternică în regiunea Kursk, de 50.000 de militari, care include și trupele nord-coreene.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a vorbit cu președintele rus Vladimir Putin. Cei doi au vorbit joi, 7 noiembrie, despre războiul din Ucraina, a raportat Washington Post.
T-90M Proryv e cel mai avansat tanc rus, exceptând „fantoma” T-14 Armata. T-90M a fost folosit intens pe câmpul de luptă din Ucraina, unde a suferit inclusiv pierderi. Însă T-90M e de departe cel mai capabil tanc pe care ocupantul rus îl are azi la dispoziție.
Potrivit unui bilanț prezentat în această dimineață de reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în cursul nopții de 10.11.2024, trupele ruse au întrebuințat un număr record de atacuri cu drone de tip Shahed (Geran-2) și de tip necunoscut asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Ministrul irakian al Apărării discută cu omologul său saudit un mecanism de instruire comună între forțele celor două țări, ca parte a eforturilor de a întări stabilitatea în regiune și de a face față provocărilor comune de securitate.
Fondatorul SpaceX, antreprenorul american Elon Musk, a participat la conversația telefonică dintre câștigătorul alegerilor prezidențiale din SUA, Donald Trump, și șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, după cum a informat vineri, 8 noiembrie, publicația online Axios, citând doi interlocutori familiarizați cu conținutul conversației dintre cei doi lideri.
Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, crede că Trump va depune eforturi pentru a pune capăt războiului din Ucraina și va încheia un acord cu Putin, dar este puțin probabil ca acordul să fie în interesul Europei și al ucrainenilor.
În ultimele luni ale mandatului său Joe Biden a decis să permită contractorilor americani din industria de apărare să opereze în Ucraina pentru a asigura întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Pentagon, potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, notează Agerpres. Această schimbare politică semnificativă are ca scop susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Serviciile de informații ucrainene spun că au analizat componentele găsite în urma prăbușirii dronei ruse S-70, care a fost lovită intenționat de o rachetă lansată de avionul rusesc Su-57.
Forțele ruse, probabil cu sprijinul soldaților nord-coreeni, au întețit atacurile asupra pozițiilor ucrainene din regiunea Kursk a Federației Ruse.
Armata ucraineană a lovit cu dronele sale o rafinărie de petrol rusă din regiunea Saratov, unde a izbucnit un incendiu, a informat guvernatorul regiunii, Roman Busargin, potrivit căruia nu sunt victime.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, la Budapesta, că soldaţi nord-coreeni, care se află în regiunea rusă Kursk, potrivit Kievului şi Occidentului, "au luat parte la lupte" alături de trupele ruse şi au suferit "pierderi" în ciocnirile cu forţele ucrainene, relatează Agerpres, AFP şi Reuters.
Câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, care a promis că va pune capăt conflictului din Ucraina, determină conducerea de la Kiev să caute noi soluții pentru a-și îmbunătăți poziția în perspectiva unor posibile negocieri cu partea rusă. Potrivit canalului ucrainean de pe rețeaua de socializare Telegram “Legitimny”, care citează „o sursă bine informată”, biroul lui Zelenski ia în considerarea opțiunea unei noi ofensive. Informația e publicată și de canalele de propagandă rusești, inclusivi Topwar, un portal de propagandă pro-război. Interesant e că și Forbes are un scenariu asemănător.
De la începutul războiului și până în prezent, Polonia a furnizat Ucrainei 324 de tancuri, 400 blindate de luptă pentru infanterie BMP-1, 14 avioane MiG-29, precum și alte echipamente extrem de valoroase care au permis forțelor ucrainene să țină frontul.
NATO a încercat joi, la Budapesta, să şi-l ralieze pe viitorul preşedinte american Donald Trump în faţa ameninţării ruse, subliniind că atragerea Coreei de Nord în războiul din Ucraina a schimbat situaţia, inclusiv pentru SUA, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 06.11.2024, că pierderile trupelor ucrainene în timpul ostilităților din regiunea Kursk au depășit 30.000 de militari.
De-a lungul campaniei pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat situația din Ucraina, avertizând că aceasta a făcut mai probabil un al treilea război mondial și susținând că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa de negocieri, fără însă a dezvălui cum ar face acest lucru. „Nu vă pot oferi acele planuri pentru că, dacă vi le dau, nu voi mai putea să le folosesc”, a declarat Trump în timpul campaniei, când, de fapt, apropiații săi confirmau că nu a fost stabilit un plan specific de pace, nici măcar privind modul în care Trump îi va convinge pe Putin și Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze.
Miercuri dimineață, armata ucraineană a reușit să lovească pentru prima dată flota rusă în Marea Caspică. Atacul efectuat de drone kamikaze ar putea fi începutul unei noi serii de lovituri îndreptate împotriva transporturilor de arme iraniene.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol spune că țara sa își ajustează procedura actuală din cauza implicării soldaților nord-coreeni, de partea Rusiei, în luptele de la granița Ucraina.
Bill Clinton, președintele american care a organizat summitul de la Camp David în anul 2000 unde a reușit să îi aducă la aceeași masă pe liderul palestinian Yasser Arafat și premierul israelian Ehud Barak, a vorbit despre propunerea pe care SUA și Israelul au înaintat-o palestinienilor la momentul respectiv pentru a-și forma un stat. Propunere la care, spune Bill Clinton, Yasser Arafat a spus „da”, dar în cele din urmă nu a acceptat-o.
Rusia vrea să profite de deruta post-electorală a Ucrainei și alimentează zvonurile privind o posibilă ofensivă în sud . Ucrainenii spun că sunt pregătiți.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a demis pe ministrul Apărării, Yoav Gallant, pentru că “și-a pierdut încrederea” în el, potrivit unei declarații venite marți, 5 noiembrie, din partea biroul primului ministru.
Dronele de atac au lovit o unitate militară și o fabrică de apărare din orașul Kaspiysk, Daghestan. Acest lucru a fost relatat de ediția rusă a revistei Astra. Potrivit autorităților locale, orașul a fost atacat de mai multe drone, dintre care una a lovit teritoriul unei unități militare situate în interiorul orașului. O altă dronă a fost interceptată.
Drona explozivă din clasa Shahed pare să fi devenit una dintre armele pe care Rusia se bazează pentru a câștiga războiul cu Ucraina. În perioada august – septembrie, forțele ruse au intensificat întrebuințarea UAV-urilor Shahed la un nivel greu de imaginat în urmă cu o jumătate de an.
Trupele ucrainene care luptă în regiunea Kursk din Rusia au un avantaj pe care nu l-au avut până acum în războiul cu Rusia, spun experții. Este vorba despre o mult mai mare libertate de mișcare operațională, care este oferită ucrainenilor de faptul că nu trebuie să apere orașele individuale.
Wall Street Journal a relatat luni, citând oficiali iranieni și arabi familiarizați cu planurile Teheranului, că Iranul a transmis mesaje diplomatice țărilor din regiune, indicând că intenționează să lanseze un atac complex asupra Israelului folosind focoase mai puternice decât cele desfășurate anterior, împreună cu alte arme avansate.
Într-o remarcabilă demonstrație de măiestrie militară, pe rețelele de socializare au apărut imagini uimitoare cu un avion ucrainean MiG-29 lansând bombe GBU-39, muniții ghidate cu precizie fabricate în Statele Unite. Această înregistrare video impresionantă, distribuită de contul OSINTtechnical pe X (fostul Twitter), marchează probabil prima dovadă publică a capacității unui MiG-29 de a utiliza bombe GBU-39 și de a lansa mai multe bombe într-o singură lovitură aeriană.
Memorandumul dintre cele două state prevede producția în comun de UAV-uri și componentele acestora, muniție și componente, echipamente de război electronic și dezvoltarea de tehnologii avansate. Lituanieni au venit la discuțiile de la Kiev și cu un cadou foarte util Forțelor ucrainene: peste 200 de camionete și detectoare de mine.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Rachetele de croazieră și balistice fabricate în Ucraina vor apărea până la jumătatea anului 2025, a declarat Oleksii Petrov, directorul întreprinderii de stat Spetstechnoexport.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat, pe 22.11.2024, că trupele ruse nu au întrebuințat în Ucraina o nouă rachetă balistică hipersonică de tip Oreshnik, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, cu o zi înainte, ci o rachetă balistică a complexului de rachete Kedr.
Evenimentele recente arată că există un risc real de izbucnire a unui conflict global, a declarat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, după ce Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu rază medie asupra unui oraş ucrainean, relatează Agerpres și Reuters.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Medierea asigurată de Sultanatul Oman și Arabia Saudită pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Iran și Maroc, confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Ismail Baghaei, a iritat Algeria care și-a activat diplomația pentru a bloca o reconciliere ce ar normaliza legăturile dintre cele două state islamice.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.
Austria a renunțat la blocajul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen. Acesta pare să fie mesajul care reiese din declarația președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Racheta balistică cu rază de acțiune intermediară cu care Rusia a atacat Ucraina a fost creată pe baza rachetei rusești RS-26 Rubizh.
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători din industria de apărare din Franța, lucrează prin intermediul joint-venture-ului EUROSAM pentru a convinge Grecia să adopte sistemul de rachete de apărare antiaeriană SAMP/T.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Premieră neagră pentru Armata lui Kim din Ucraina - un ofițer superior din Armata nord-coreeană (posibil, chiar unul dintre cei trei generali trimiși de Kim în zona de război) a fost rănit în regiunea Kursk, în urma unui recent atac cu rachetă Storm Shadow, efectuat de Forțele de Apărare ale Ucrainei.
Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Potrivit informațiilor apărute în portalele de propagandă ruse, Federația Rusă a reușit în ultima perioadă să crească semnificativ producția pentru toate tipurile de rachete. Astfel, în prezent, partea rusă dispune de o rezervă de aproximativ 1.500 de rachete de diferite tipuri, pe care le poate întrebuința împotriva Ucrainei. Există și canale de Telegram ucrainene care arată că producția rusă a crescut.
"Statele Unite resping în mod categoric decizia Curţii (Penale Internaţionale, CPI) de a emite mandate de arestare împotriva unor înalţi responsabili israelieni", a reacţionat joi un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, citat de Agerpres și AFP.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, pentru prima dată în istorie, Rusia a lovit Ucraina cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) care nu purta încărcătură convențională sau nucleară. Atacul a fost o demonstrație de forță din partea Moscovei, ca răspuns la autorizarea SUA pentru folosire de către Ucraina a rachetelor ATACMS pe teritoriul rusesc.
Guvernul României și-a confirmat astăzi intenția de a achiziționa 32 de avioane F-35 Lightning II de generația a 5-a prin semnarea unei Scrisori de ofertă și acceptare (LOA), prin intermediul mecanismului Foreign Military Sale, derulat de Statele Unite.
Vești bune pentru industria românească de apărare. Grupul ceh Colt CZ a început deja să asambleze arme în România și intenționează să își extindă activitatea în țara noastră.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Baza de apărare aeriană, situată în Redzikowo, lângă coasta Mării Baltice, face parte din scutul antirachetă NATO și a fost operaționalizată pe 13 noiembrie.
Războiul din Ucraina cunoaște o escaladare fără precedent după ce Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Acesta este primul caz în care Rusia folosește o ICBM în timpul războiului său îndreptat împotriva Ucrainei. În dimineața de 21 noiembrie, trupele ruse au atacat orașul ucrainean Dnipro cu rachete de diferite tipuri. Una dintre acestea a fost o rachetă balistică intercontinentală lansată din regiunea Astrakhan a Federației Ruse, informează Forțele Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene .
BAE Systems a obținut un contract suplimentar din partea U.S. Army pentru a dezvolta Multi-Class Soft Kill System (MCSKS), o tehnologie avansată de război electronic concepută pentru a spori capacitatea de rezistență a vehiculelor terestre de luptă împotriva rachetelor ghidate și a amenințărilor aflate în imediată apropiere. Acest program vizează consolidarea semnificativă a sistemelor de protecție a vehiculelor, sporind astfel succesul misiunilor în medii complexe și cu risc ridicat.
Economia Rusiei și-a epuizat aproape toate resursele disponibile, a anunțat marți, în Duma de Stat, Elvira Nabiullina, aflată la conducerea Băncii Centrale Ruse.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, armata rusă a lansat un atac combinat cu rachete asupra facilităților militare ale regimului de la Kiev din diferite regiuni ale Ucrainei. Au fost implicate cel puțin cinci bombardiere strategice Tu-95MS, care au lansat rachete Kh-101 asupra țintelor, precum și avioane de vânătoare MiG-31I cu rachete hipersonice Kinjal. În plus, până la cinci nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr au fost semnalate în Marea Neagră.
