"Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre, în privinţa securităţii, libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice. România este partenerul nostru în a aborda ameninţările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (n.r. - de către Rusia)", a declarat Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei, la o întâlnire care a avut loc la Kiev în această săptămână cu un grup de jurnalişti români.
"Vrem să ne dezvoltăm parteneriatul cu România. Iar contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce priveşte Crimeea, este scopul nostru comun de politică externă", a mai spus oficialul ucrainean, responsabil din partea Ministerului de Externe de summitul la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev şi al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.
"În acest moment, avem sprijin de la fiecare stat vecin, de la fiecare partener-cheie din regiune. Aproape toţi partenerii vor fi reprezentaţi la acest summit şi în activităţile ulterioare ale Platformei Crimeea. Ne aşteptăm ca guvernul român să ia parte la summit la cel mai înalt nivel", a afirmat Petro Beşta.
În opinia Evgheniei Gaber, expertă în securitate şi consilieră de politică externă a premierului Ucrainei, fiecare parte din Marea Neagră este acum folosită de Rusia pentru a-şi proiecta puterea asupra întregii regiuni, iar această chestiune nu vizează doar Ucraina, ci oricare altă ţară de la Marea Neagră, inclusiv România.
"Noile idei apărute mai mult sau mai puţin recent în Ucraina sunt că trebuie să ne dezvoltăm relaţiile cu partenerii regionali, cu ţările vecine, cu ţările din regiune, în special cu cele de la Marea Neagră", a afirmat Evghenia Gaber, la o întâlnire separată cu jurnalişti români prezenţi la Kiev în cadrul unei vizite în Ucraina organizate de ONG-ul Consiliul de Politică Externă 'Ukrainian Prism'.
Ucraina îşi doreşte să lucreze cu România în cadrul platformelor regionale, de exemplu 'Bucureşti 9' şi 'Iniţiativa celor Trei Mări', precum şi să dezvolte cooperarea bilaterală sub umbrela mai largă a NATO, a mai spus Evghenia Gaber, precizând că vorbeşte în calitate de specialistă, nu de consilieră a prim-ministrului.
Potrivit lui Petro Beşta, Platforma Crimeea se bazează pe trei piloni - "strategie, consolidare şi sinergie".
"Contextul internaţional devine tot mai turbulent în fiecare an. Toată lumea observă asta. Există o mulţime de probleme globale şi regionale, de la pandemie, recesiunea economică şi schimbările climatice, la problemele de securitate regionale. Asta înseamnă că resursele, timpul şi atenţia pe care comunitatea internaţională le poate aloca pentru problema Crimeii sunt în scădere", a declarat oficialul ucrainean.
"În acest caz, pentru a fi eficienţi, avem nevoie de o abordare mai strategică privind Crimeea şi să consolidăm în jurul acestei strategii toate aceste resurse care sunt în scădere (...) Încercăm să folosim sinergia ca proiect pentru a uni activităţile guvernamentale, parlamentare şi ale experţilor. Vrem să unim aceste trei niveluri în jurul strategiei privind dezocuparea" peninsulei, a spus reprezentantul MAE de la Kiev.
"Înţelegem că problema ocupării Crimeei nu poate fi rezolvată de ucraineni. Nu este o chestiune ce ţine de dialogul dintre Ucraina şi Rusia. De aceea am decis să creăm o largă coaliţie internaţională de state care să lucreze împreună, care să fie unite în spatele (viziunii) pe care am oferit-o în strategia privind dezocuparea Crimeii. Această strategie, adoptată la începutul anului de Consiliul de Securitate al Ucrainei, este un document care acoperă politica internă şi politica externă. Sectorul de politică externă include o serie de priorităţi. În primul rând, este politica de nerecunoaştere (...) Trebuie ca niciun actor statal şi nicio organizaţie internaţională din lume să nu recunoască în vreun fel anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Este una dintre priorităţile Platformei Crimeea şi ale coaliţiei pe care am creat-o", a explicat Petro Beşta.
Potrivit acestuia, a doua prioritate este securitatea. "Securitatea a fost unul dintre motivele-cheie pentru care Rusia a ocupat Crimeea, deoarece are o bază militară în Sevastopol şi într-un număr de alte puncte din Crimeea, şi a vrut să le păstreze cu orice preţ. Rusia are nevoie de aceste baze militare, pe care le dezvoltă în fiecare an", a adăugat expertul, precizând că prezenţa militară rusă în Crimeea a crescut de peste două ori comparativ cu perioada de dinainte de 2014, numărul militarilor ajungând de la aproape 20.000 la aproape 40.000.
"Rusia are nevoie de Crimeea în primul rând pentru a pune o presiune în privinţa securităţii asupra Europei de Est, pentru a domina Marea Neagră şi pentru a-şi proiecta puterea dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană, şi pentru a-şi întări prezenţa şi capabilităţile militare în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. În acest scop, ei au nevoie să controleze Crimeea, care se transformă într-o uriaşă bază militară, inclusiv cu posibilitatea desfăşurării de arme nucleare", a avertizat Petro Beşta.
El a mai atras atenţia că oricând există riscul reizbucnirii unui conflict la graniţa Ucrainei cu Rusia. "Vedem o tendinţă pe termen lung de dezvoltare militară din partea forţelor ruse la graniţa cu Ucraina, în Crimeea, în frontiera administrativă de pe mare, dar şi pe flancul de nord, la graniţa Rusiei cu state membre ale NATO. Este o tendinţă clară că Rusia creează noi posturi şi capabilităţi militare în jurul acestui perimetru. Iar asta amplifică riscul escaladării în orice moment. Prin escaladarea militară, Rusia încearcă să obţină unele obiective politice, cum ar fi să pună presiune asupra Ucrainei în privinţa negocierilor în legătură cu Donbas sau să influenţeze dinamica politicii interne din Ucraina, prin amestecul în alegeri, şi să submineze stabilitatea în Ucraina", a declarat oficialul MAE.
La rândul său, Evghenia Gaber a atras atenţia că "geografia acţiunilor Rusiei se extinde".
"Vedem cum politica şi mişcările Rusiei devin mai provocatoare. Asistăm la o dezvoltare militară a Rusiei într-o regiune mai extinsă - trecem de la cureaua de conflicte prelungite din regiunea Mării Negre (Transnistria, Crimeea, Lugansk şi Doneţk, Osetia de Sud şi Abhazia, Nagorno-Karabah) şi ne mutăm în estul Mediteranei, spre Siria şi Libia", a spus ea.
"Nu vreau să le numesc conflicte îngheţate, pentru că nu sunt îngheţate. În estul Ucrainei sunt încă ucişi oameni din când în când. Oricând poate fi turnat gaz pe foc. Asta e ce îşi doreşte Rusia - nu să ia fâşii de pământ, ci să poată destabiliza parţial o ţară sau alta, o regiune sau alta. Să lase răni deschise, pentru a nu le permite acestor ţări să se mişte spre un viitor mai prosper, spre dezvoltare economică, chiar spre integrarea în NATO, fiind în schimb nevoite să se ocupe de aceste probleme interne", a explicat experta ucraineană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Olanda a livrat Ucrainei avioane F-16 suplimentare, a raportat joi de Ministerul Ucrainean al Apărării, care nu a precizat câte echipamente a primit, relatează Reuters.
Primele avioane franceze Mirage 2000 au fost deja livrate în Ucraina, după cum a anunțat pe 6 februarie ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu.
Rachetele nord-coreene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei au devenit mai precis, raportat la luna decembrie. Cea mai probabilă cauză pentru aceste progrese este că Phenianul folosește războiul din Ucraina ca teren de testare în condiții reale de luptă, pentru a-și îmbunătăți armele.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Joi seară, armata ucraineană a lovit un aerodrom militar rus din regiunea Krasnodar, de pe care ocupanții ruși lansează drone Shahed, arată Statul Major ucrainean.
Departamentul american Apărării elaborează planuri de retragere a tuturor trupelor americane din Siria, după cum au declarat marți doi oficiali militari pentru NBC News. Președintele Donald Trump și oficialii apropiați și-au exprimat recent interesul pentru a scoate trupele americane din Siria, au declarat oficialii, ceea ce a determinat Pentagonul să înceapă să elaboreze planuri pentru o retragere completă în 30, 60 sau 90 de zile.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a raportat noi date cu privire la numărul de victime în rândul armatei ucrainene de la începutul războiului la scară largă.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că dorește să negocieze un 'acord' cu Ucraina, astfel încât această țară să ofere o 'garanție' asupra 'pământurilor sale rare', metale utilizate pe scară largă în domeniul electronic, în schimbul ajutorului american, transmit Agerpres și AFP.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Armen Sarkisian, un important paramilitar prorus din regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, a fost rănit grav luni într-o explozie - un atentat cu bombă produsă la o clădire rezidenţială de lux din nord-vestul Moscovei, relatează Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
"Nu se poate merge decât într-o singură direcție și trebuie să ne asigurăm că punem capăt conflictului" care durează de aproape trei ani, a precizat emisarul numit de președintele Donald Trump pentru războiul din Ucraina, generalul (r.) Keith Kellogg. El a vorbit de concesii de ambele părți.
Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a atacat o clădire a fostului internat din orașul Sudja din regiunea Kursk din Rusia, care găzduia la acel moment aproximativ 90 de persoane.
Publicația rusă Izvestia citează ”surse occidentale” care au semnalat faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse au început să întrebuințeze în zona Războiului din Ucraina un nou tip de rachetă pentru complexul (sistemul) operativ-tactic Iskander-M cu focos penetrant. Aceasta permite distrugerea buncărelor subterane, a clădirilor masive din beton și a posturilor de comandă inamice.
Polonia reacționează la atacurile rusești cu drone și rachete, care vizează ținte din vestul Ucrainei (în apropierea frontierei comune), la fel ca și România în cazul loviturilor armatei ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
După ce anterior președintele american Donald Trump a anunțat că războiul provocat de Rusia poate fi oprit în 24 de ore, iar apoi a vehiculat perioada “mai rezonabilă” de 100 de zile, ieri reprezentantul său special pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a ieșit cu declarații potrivit cărora încheierea războiului din Ucraina este „o chestiune de luni, nu de ani”.
Forțele de apărare ale Ucrainei folosesc de mult timp drone, inclusiv cele care pot transporta bombe grele FAB-250 pentru lovituri pe teritoriul Rusiei.
Trupele ruse au preluat controlul unei localități aflate la 11 kilometri sud-vest de oraș și se pregătesc de asaltul localității.
Armele de precizie nu se pot lipsi de cipuri. Producția lor necesită galiu, germaniu și antimoniu, al căror export în Rusia este sub embargo (nu că Europa și Statele Unite ar avea din belșug rezerve din aceste materiale critice).
Coreea de Nord și-a trimis cele mai bune trupe pentru a-i ajuta pe ocupanții ruși în războiul împotriva Ucrainei. Dar, după câteva luni de pierderi grele, aceștia au fost retrași din primele linii.
Moscova consolidează apărarea la baza aeriană cheie Millerovo, lângă Ucraina. Armata a desfășurat acolo noi sisteme de apărare antiaeriană S-300/400 și modifică hangarele în care sunt ținute aeronavele. Schimbări similare au avut loc sau au loc, de exemplu, la baza aeriană rusă Belbek din Crimeea ocupată sau la baza Primorsko-Achtarsk din regiunea Krasnodar.
Ministrul Apărării al Suediei, Paul Jonson, a anunțat acordarea unui pachet record de ajutor militar către Ucraina.
Linia frontului a ajuns lângă Pokrovsk, regiunea Donețk. Aproape toată infrastructura critică din oraș a fost distrusă, dar ucrainenii nu vor să renunțe atât de ușor la pozițiile fortificate din zonă.
Ritmul progreselor rusești în Ucraina a scăzut la un nivel minim din șase luni, scăzând la niveluri nemaivăzute de înainte de incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk a Rusiei, la începutul lunii august a anului trecut.
Ucraina continuă să dezvolte tehnologii avansate care literalmente nu sunt folosite în altă parte în lume, iar acesta este viitorul războiului.
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Astăzi, 23 februarie 2025, au loc alegeri parlamentare anticipate în Germania, organizate în urma colapsului coaliției de guvernare conduse de cancelarul Olaf Scholz. Principalele teme de campanie au fost economia, imigrația și creșterea influenței partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD).
Președintele Volodimir Zelenski i-a răspuns președintelui american Donald Trump, după ce acesta din urmă l-a numit „dictator”.
În cursul nopții de 23.02.2025, trupele ruse au întrebuințat 265 de drone împotriva unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 22.02.2025, că, în ultimele 24 de ore, apărarea antiaeriană a doborât un avion de vânătoare Mig-29, precum și alte mijloace de atac aerian aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei. Desigur, datele nu sunt confirmate din surse independente.
Sâmbătă, președintele american Donald Trump a fost îndemnat la Washington de către omologul său polonez Andrzej Duda să consolideze prezența americană în Polonia și Europa Centrală. Trump „a reafirmat alianța strânsă” dintre Statele Unite și Polonia și a lăudat, de asemenea, Polonia pentru angajamentul său de a crește cheltuielile pentru apărare, potrivit unui anunț de la Casa Albă despre scurta întâlnire dintre cei doi șefi de stat din culisele conferinței conservatoare CPAC.
Astăzi, 23 februarie 2025, la București, a avut loc o manifestație de solidaritate cu Ucraina, marcând trei ani de la invazia neprovocată a Rusiei.
Regatul Unit va dezvălui luni un "important pachet de sancţiuni" împotriva Rusiei pentru a marca trei ani de la războiul din Ucraina, a anunţat duminică ministrul britanic de externe, David Lammy, citat de Agerpres și AFP.
În cadrul briefing desfășurat joi (20.02.2015) la Minsk, consilierul ministrului apărării din Republica Belarus pentru cooperare militară internațională, Valery Revenko, a anunțat că Rusia și Belarus vor organiza exercițiul militar comun denumit Vest-2025 în luna septembrie, cu participarea a peste 13.000 de soldați. Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) vor fi invitați să monitorizeze manevrele.
E cât se poate de clar azi că celebrul blindat amfibiu românesc Saur 2 are nevoie de o modernizare pentru a se actualiza cu cerințele forțelor armate moderne. Însă de ce a eșuat Saur 2 și nu a fost achiziționat de Armată acum câțiva ani când a fost produs?
Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
