"Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre, în privinţa securităţii, libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice. România este partenerul nostru în a aborda ameninţările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (n.r. - de către Rusia)", a declarat Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei, la o întâlnire care a avut loc la Kiev în această săptămână cu un grup de jurnalişti români.
"Vrem să ne dezvoltăm parteneriatul cu România. Iar contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce priveşte Crimeea, este scopul nostru comun de politică externă", a mai spus oficialul ucrainean, responsabil din partea Ministerului de Externe de summitul la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev şi al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.
"În acest moment, avem sprijin de la fiecare stat vecin, de la fiecare partener-cheie din regiune. Aproape toţi partenerii vor fi reprezentaţi la acest summit şi în activităţile ulterioare ale Platformei Crimeea. Ne aşteptăm ca guvernul român să ia parte la summit la cel mai înalt nivel", a afirmat Petro Beşta.
În opinia Evgheniei Gaber, expertă în securitate şi consilieră de politică externă a premierului Ucrainei, fiecare parte din Marea Neagră este acum folosită de Rusia pentru a-şi proiecta puterea asupra întregii regiuni, iar această chestiune nu vizează doar Ucraina, ci oricare altă ţară de la Marea Neagră, inclusiv România.
"Noile idei apărute mai mult sau mai puţin recent în Ucraina sunt că trebuie să ne dezvoltăm relaţiile cu partenerii regionali, cu ţările vecine, cu ţările din regiune, în special cu cele de la Marea Neagră", a afirmat Evghenia Gaber, la o întâlnire separată cu jurnalişti români prezenţi la Kiev în cadrul unei vizite în Ucraina organizate de ONG-ul Consiliul de Politică Externă 'Ukrainian Prism'.
Ucraina îşi doreşte să lucreze cu România în cadrul platformelor regionale, de exemplu 'Bucureşti 9' şi 'Iniţiativa celor Trei Mări', precum şi să dezvolte cooperarea bilaterală sub umbrela mai largă a NATO, a mai spus Evghenia Gaber, precizând că vorbeşte în calitate de specialistă, nu de consilieră a prim-ministrului.
Potrivit lui Petro Beşta, Platforma Crimeea se bazează pe trei piloni - "strategie, consolidare şi sinergie".
"Contextul internaţional devine tot mai turbulent în fiecare an. Toată lumea observă asta. Există o mulţime de probleme globale şi regionale, de la pandemie, recesiunea economică şi schimbările climatice, la problemele de securitate regionale. Asta înseamnă că resursele, timpul şi atenţia pe care comunitatea internaţională le poate aloca pentru problema Crimeii sunt în scădere", a declarat oficialul ucrainean.
"În acest caz, pentru a fi eficienţi, avem nevoie de o abordare mai strategică privind Crimeea şi să consolidăm în jurul acestei strategii toate aceste resurse care sunt în scădere (...) Încercăm să folosim sinergia ca proiect pentru a uni activităţile guvernamentale, parlamentare şi ale experţilor. Vrem să unim aceste trei niveluri în jurul strategiei privind dezocuparea" peninsulei, a spus reprezentantul MAE de la Kiev.
"Înţelegem că problema ocupării Crimeei nu poate fi rezolvată de ucraineni. Nu este o chestiune ce ţine de dialogul dintre Ucraina şi Rusia. De aceea am decis să creăm o largă coaliţie internaţională de state care să lucreze împreună, care să fie unite în spatele (viziunii) pe care am oferit-o în strategia privind dezocuparea Crimeii. Această strategie, adoptată la începutul anului de Consiliul de Securitate al Ucrainei, este un document care acoperă politica internă şi politica externă. Sectorul de politică externă include o serie de priorităţi. În primul rând, este politica de nerecunoaştere (...) Trebuie ca niciun actor statal şi nicio organizaţie internaţională din lume să nu recunoască în vreun fel anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Este una dintre priorităţile Platformei Crimeea şi ale coaliţiei pe care am creat-o", a explicat Petro Beşta.
Potrivit acestuia, a doua prioritate este securitatea. "Securitatea a fost unul dintre motivele-cheie pentru care Rusia a ocupat Crimeea, deoarece are o bază militară în Sevastopol şi într-un număr de alte puncte din Crimeea, şi a vrut să le păstreze cu orice preţ. Rusia are nevoie de aceste baze militare, pe care le dezvoltă în fiecare an", a adăugat expertul, precizând că prezenţa militară rusă în Crimeea a crescut de peste două ori comparativ cu perioada de dinainte de 2014, numărul militarilor ajungând de la aproape 20.000 la aproape 40.000.
"Rusia are nevoie de Crimeea în primul rând pentru a pune o presiune în privinţa securităţii asupra Europei de Est, pentru a domina Marea Neagră şi pentru a-şi proiecta puterea dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană, şi pentru a-şi întări prezenţa şi capabilităţile militare în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. În acest scop, ei au nevoie să controleze Crimeea, care se transformă într-o uriaşă bază militară, inclusiv cu posibilitatea desfăşurării de arme nucleare", a avertizat Petro Beşta.
El a mai atras atenţia că oricând există riscul reizbucnirii unui conflict la graniţa Ucrainei cu Rusia. "Vedem o tendinţă pe termen lung de dezvoltare militară din partea forţelor ruse la graniţa cu Ucraina, în Crimeea, în frontiera administrativă de pe mare, dar şi pe flancul de nord, la graniţa Rusiei cu state membre ale NATO. Este o tendinţă clară că Rusia creează noi posturi şi capabilităţi militare în jurul acestui perimetru. Iar asta amplifică riscul escaladării în orice moment. Prin escaladarea militară, Rusia încearcă să obţină unele obiective politice, cum ar fi să pună presiune asupra Ucrainei în privinţa negocierilor în legătură cu Donbas sau să influenţeze dinamica politicii interne din Ucraina, prin amestecul în alegeri, şi să submineze stabilitatea în Ucraina", a declarat oficialul MAE.
La rândul său, Evghenia Gaber a atras atenţia că "geografia acţiunilor Rusiei se extinde".
"Vedem cum politica şi mişcările Rusiei devin mai provocatoare. Asistăm la o dezvoltare militară a Rusiei într-o regiune mai extinsă - trecem de la cureaua de conflicte prelungite din regiunea Mării Negre (Transnistria, Crimeea, Lugansk şi Doneţk, Osetia de Sud şi Abhazia, Nagorno-Karabah) şi ne mutăm în estul Mediteranei, spre Siria şi Libia", a spus ea.
"Nu vreau să le numesc conflicte îngheţate, pentru că nu sunt îngheţate. În estul Ucrainei sunt încă ucişi oameni din când în când. Oricând poate fi turnat gaz pe foc. Asta e ce îşi doreşte Rusia - nu să ia fâşii de pământ, ci să poată destabiliza parţial o ţară sau alta, o regiune sau alta. Să lase răni deschise, pentru a nu le permite acestor ţări să se mişte spre un viitor mai prosper, spre dezvoltare economică, chiar spre integrarea în NATO, fiind în schimb nevoite să se ocupe de aceste probleme interne", a explicat experta ucraineană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Într-o declarație emisă pe 25.03.2025, Ministerul rus de Externe a anunțat că Federația Rusă consideră că este imposibil să transfere centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) sau controlul asupra acesteia către Ucraina sau orice altă țară.
”Suntem în grafic”, precizează comunicatul ministerului suedez al apărării la întrebarea privind livrarea aeronavelor suedeze Saab 340B de tip AWACS, care vin echipate cu un radar ASC890.
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Rusia și SUA urmau să publice o declarație comună cu privire la discuțiile de luni de la Riad, Arabia Saudită, la 9 a.m., ora Europei Centrale. Cel puțin asta au promis agențiile ruse. Cu toate acestea, acest lucru încă nu s-a întâmplat. După o oră și jumătate de așteptare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat în schimb că conținutul întâlnirii nu va fi făcut public.
Rusia şi Statele Unite vor emite marţi un comunicat comun pentru a rezuma negocierile lor privind conflictul din Ucraina, negocieri purtate luni în Arabia Saudită, au anunţat agenţiile de presă ruse, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, 24.03.2025, în zona Mării Negre a fost înregistrată o activitate ridicată a avioanelor de cercetare ale NATO.
Ministerul rus al Apărării a declarat că prăbușirea a avut loc în timpul unui zbor de antrenament planificat.
Armata rusă a pierdut două elicoptere de atac Ka-52 și două elicoptere de transport Mi-8, acestea fiind distruse în zona unui aerodrom din regiunea Belgorod. Țintele au fost eliminate prin acțiuni coordonate ale Forțelor pentru Operații Speciale și ale Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina. Lovitura a fost dată de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS), în timp ce locația a fost monitorizată de un UAV de recunoaștere.
La 21 martie 2025, Forțele Aeriene ale Ucrainei au efectuat un atac asupra unei unități militare ruse destinate aprovizionării cu echipamente militare, amplasată în orașul ocupat Dnipriany, în regiunea Herson. Potrivit unui comunicat emis de Statul Major al Ucrainei pe Telegram, ținta a fost o companie consolidată de sprijin pentru feriboturi aparținând Brigăzii ruse 205 de Pușcași.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra portului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, joi seară, rănind trei persoane și avariind un bloc de apartamente și un centru comercial, a declarat guvernatorul regional.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Rusia a desfășurat „cel mai mare atac din ultimii ani” asupra orașului Kropîvnîțkii, în regiunea Kirovohrad, în noaptea de 20 martie, a declarat guvernatorul regional Andrii Raikovici. Imaginile foto și video cu blocuri și locuințe în flăcări sunt terifiante. Atacul a avut loc în timpul nopții când majoritatea oamenilor dormeau.
Israelul a anunțat că a lansat o „operațiune terestră limitată” pentru a relua o parte a unui coridor cheie din Gaza.
Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
Negocierile privind încetarea focului în Ucraina 'vor începe duminică la Jeddah', în Arabia Saudită, a afirmat marți seară emisarul american Steve Witkoff, după o discuție telefonică între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, scrie Agerpres și AFP.
Cel puțin zece atacuri aeriene americane au lovit marți noaptea mai multe zone din Yemen, inclusiv capitala Sanaa și portul Hodeidah, a raportat de Reuters, citând mass-media controlată de mișcarea rebelă Houthi.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
