Într-un comunicat de sâmbătă, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii măsuri împotriva încălcării principiilor statului de drept în Ungaria. Astfel, Budapesta ar putea fi privată de 65% din fondurile europene de coeziune (7,5 MLD. EURO) până la momentul în care Ungaria va rezolva problemele privind încălcările statului de drept.
La începutul lunii septembrie, la Bruxelles s-a desfășurat o dezbatere aprinsă: Ungaria a amenințat că va bloca prelungirea unor sancțiuni împotriva Rusiei dacă trei oligarhi apropiați de Putin, Alisher Usmanov, Petr Aven și Viktor Rașnikov, nu vor fi excluși de pe lista neagră.
Ulterior, Budapesta și-a abandonat totuși cererea, dar incidentul a lăsat însă un gust amar.
Mikulas Beck, ministrul Afacerilor Europene al guvernului Republicii Cehe - țara care prezidează în prezent Uniunea Europeană - într-un interviu acordat postului de radio ceh iROZHLAS chiar a admis posibilitatea ca Ungaria să părăsească Uniunea.
„În UE, negocierile sunt adesea dificile și pot fi negociate de multe țări. Dar Ungaria, după părerea mea, a parcurs un drum lung până la marginea unei prăpastii, iar acum trebuie să decidă dacă se îndepărtează de această margine sau își asumă un risc și să sară", a spus șeful diplomației cehe.
Teoretic, putem vorbi despre ieșirea Ungariei din Uniunea Europeană, a spus oficialul.
Budapesta a fost acuzată de mult timp de încălcarea drepturilor omului și de nerespectarea statului de drept.
În proiectul lor de raport privind amenințarea la adresa valorilor europene, oficialii europeni sunt preocupați de o serie de domenii: de la funcționarea sistemului constituțional și electoral la independența justiției, de la libertatea academică și religioasă până la drepturile grupurilor vulnerabile.
Ungaria poate scăpa de măsurile UE. Varșovia nu vede cu ochi buni intenția instituțiilor europene de a suspenda fondurile pentru Ungaria, temându-se, probabil, și de crearea unui precedent.
"Polonia se va opune cu toată forţa oricărui demers al instituţiilor europene care ar urmări să priveze de fonduri o ţară membră, în acest caz Ungaria, într-un mod complet neautorizat", a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.
Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, el însuşi în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză de nerespectarea statului de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja "un proiect de acord cu Comisia Europeană".
Orban a instituit un regim hibrid de „ autocrație electorală” în țara sa, susțin aceștia și solicită Comisiei Europene „să ia măsuri imediate”.
În 2019, Ungaria a devenit prima țară din UE care a pierdut statutul de democrație consacrată în evaluarea anuală a grupului pentru drepturile omului Freedom House din Washington.
Autoritățile maghiare nu se grăbesc să înceapă reformele. În 2021, ministrul maghiar de finanțe, Mihaly Varga, a spus chiar că, dacă UE va continua criticile, Budapesta s-ar putea să-și reconsidere apartenența la blocul european până la sfârșitul acestui deceniu, când se așteaptă că contribuțiile Ungariei la bugetul UE vor depăși plățile pe care le primește.
Războiul din Ucraina nu a făcut decât să extindă câmpul de confruntare dintre Budapesta și Bruxelles. Recent, Orban a cerut din nou ridicarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei din cauza presupusei lor ineficiențe. Deși Ungaria continuă să aplice restricții întregi europene împotriva țării agresoare, în paralel, Budapesta a convenit deja cu Federația Rusă să crească aprovizionarea cu gaze.
Uniunea Europeană nu poate exclude Ungaria, deoarece un astfel de mecanism pur și simplu nu există. Țările pot părăsi blocul comunitar doar voluntar, așa cum a făcut Regatul Unit.
Pe de altă parte, articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană ( TUE) oferă un alt instrument de coerciție asupra statelor care încalcă în mod grav și regulat valorile UE: statele pot fi private de dreptul de vot în Consiliul European și pot pierde fondurile europene.
Guvernul ungar a anunțat deja că va crea un organism special anticorupție și un grup de lucru, cu participarea organizațiilor neguvernamentale. Cu toate acestea, oficialii europeni insistă pentru pași reali.
După ani de dispute din ce în ce mai aprinse ale UE cu Budapesta privind standardele democratice, corupția, migrația și drepturile LGBTQ, „există puțină încredere în Ungaria”, a declarat un oficial european citat de Reuters.
„Orbán face propuneri care îi vor asigura în continuare finanțare UE fără a eradica corupția sistemică în care se implică prietenii și rudele sale”, a declarat Daniel Freund, europarlamentar al Partidului Verzilor Germani, 2020.
Marea majoritate a maghiarilor, inclusiv majoritatea alegătorilor Fidesz, ar prefera ca Ungaria să rămână în UE. Potrivit unui sondaj realizat în februarie 2022 , dacă țara ar organiza din nou un referendum privind aderarea la UE, 86% dintre cetățeni ar vota pentru și doar 9% ar vota împotriva rămânerii în UE.
Mai mult de jumătate dintre maghiari consideră injecțiile financiare cel mai mare beneficiu al aderării la UE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat sâmbătă Ordinul Libertăţii preşedintelui polonez Andrzej Duda, al cărui mandat se va încheia în august, transmit Agerpres și DPA.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
