Într-un comunicat de sâmbătă, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii măsuri împotriva încălcării principiilor statului de drept în Ungaria. Astfel, Budapesta ar putea fi privată de 65% din fondurile europene de coeziune (7,5 MLD. EURO) până la momentul în care Ungaria va rezolva problemele privind încălcările statului de drept.
La începutul lunii septembrie, la Bruxelles s-a desfășurat o dezbatere aprinsă: Ungaria a amenințat că va bloca prelungirea unor sancțiuni împotriva Rusiei dacă trei oligarhi apropiați de Putin, Alisher Usmanov, Petr Aven și Viktor Rașnikov, nu vor fi excluși de pe lista neagră.
Ulterior, Budapesta și-a abandonat totuși cererea, dar incidentul a lăsat însă un gust amar.
Mikulas Beck, ministrul Afacerilor Europene al guvernului Republicii Cehe - țara care prezidează în prezent Uniunea Europeană - într-un interviu acordat postului de radio ceh iROZHLAS chiar a admis posibilitatea ca Ungaria să părăsească Uniunea.
„În UE, negocierile sunt adesea dificile și pot fi negociate de multe țări. Dar Ungaria, după părerea mea, a parcurs un drum lung până la marginea unei prăpastii, iar acum trebuie să decidă dacă se îndepărtează de această margine sau își asumă un risc și să sară", a spus șeful diplomației cehe.
Teoretic, putem vorbi despre ieșirea Ungariei din Uniunea Europeană, a spus oficialul.
Budapesta a fost acuzată de mult timp de încălcarea drepturilor omului și de nerespectarea statului de drept.
În proiectul lor de raport privind amenințarea la adresa valorilor europene, oficialii europeni sunt preocupați de o serie de domenii: de la funcționarea sistemului constituțional și electoral la independența justiției, de la libertatea academică și religioasă până la drepturile grupurilor vulnerabile.
Ungaria poate scăpa de măsurile UE. Varșovia nu vede cu ochi buni intenția instituțiilor europene de a suspenda fondurile pentru Ungaria, temându-se, probabil, și de crearea unui precedent.
"Polonia se va opune cu toată forţa oricărui demers al instituţiilor europene care ar urmări să priveze de fonduri o ţară membră, în acest caz Ungaria, într-un mod complet neautorizat", a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.
Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, el însuşi în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză de nerespectarea statului de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja "un proiect de acord cu Comisia Europeană".
Orban a instituit un regim hibrid de „ autocrație electorală” în țara sa, susțin aceștia și solicită Comisiei Europene „să ia măsuri imediate”.
În 2019, Ungaria a devenit prima țară din UE care a pierdut statutul de democrație consacrată în evaluarea anuală a grupului pentru drepturile omului Freedom House din Washington.
Autoritățile maghiare nu se grăbesc să înceapă reformele. În 2021, ministrul maghiar de finanțe, Mihaly Varga, a spus chiar că, dacă UE va continua criticile, Budapesta s-ar putea să-și reconsidere apartenența la blocul european până la sfârșitul acestui deceniu, când se așteaptă că contribuțiile Ungariei la bugetul UE vor depăși plățile pe care le primește.
Războiul din Ucraina nu a făcut decât să extindă câmpul de confruntare dintre Budapesta și Bruxelles. Recent, Orban a cerut din nou ridicarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei din cauza presupusei lor ineficiențe. Deși Ungaria continuă să aplice restricții întregi europene împotriva țării agresoare, în paralel, Budapesta a convenit deja cu Federația Rusă să crească aprovizionarea cu gaze.
Uniunea Europeană nu poate exclude Ungaria, deoarece un astfel de mecanism pur și simplu nu există. Țările pot părăsi blocul comunitar doar voluntar, așa cum a făcut Regatul Unit.
Pe de altă parte, articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană ( TUE) oferă un alt instrument de coerciție asupra statelor care încalcă în mod grav și regulat valorile UE: statele pot fi private de dreptul de vot în Consiliul European și pot pierde fondurile europene.
Guvernul ungar a anunțat deja că va crea un organism special anticorupție și un grup de lucru, cu participarea organizațiilor neguvernamentale. Cu toate acestea, oficialii europeni insistă pentru pași reali.
După ani de dispute din ce în ce mai aprinse ale UE cu Budapesta privind standardele democratice, corupția, migrația și drepturile LGBTQ, „există puțină încredere în Ungaria”, a declarat un oficial european citat de Reuters.
„Orbán face propuneri care îi vor asigura în continuare finanțare UE fără a eradica corupția sistemică în care se implică prietenii și rudele sale”, a declarat Daniel Freund, europarlamentar al Partidului Verzilor Germani, 2020.
Marea majoritate a maghiarilor, inclusiv majoritatea alegătorilor Fidesz, ar prefera ca Ungaria să rămână în UE. Potrivit unui sondaj realizat în februarie 2022 , dacă țara ar organiza din nou un referendum privind aderarea la UE, 86% dintre cetățeni ar vota pentru și doar 9% ar vota împotriva rămânerii în UE.
Mai mult de jumătate dintre maghiari consideră injecțiile financiare cel mai mare beneficiu al aderării la UE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
O inițiativă ce demonstrează din nou excelența și profunzimea parteneriatului strategic dintre Polonia și Statele Unite, industria poloneză de apărare face un salt calitativ major. Compania de stat Military Aviation Works (WZL-2) și gigantul american GE Aerospace au semnat un memorandum de înțelegere pentru a transforma Polonia într-un centru de mentenanță (MRO) și reparații pentru motorul F110-GE-129.
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
După aproape două decenii de ambiții, întârzieri costisitoare și obstacole geopolitice majore, producția de serie a tancului principal de luptă (MBT) Altay a început oficial in Turcia. Primele unități au fost livrate Forțelor Terestre Turce în cadrul unei ceremonii la noua facilitate de producție a BMC din Kahramankazan, Ankara.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
România va achiziționa sisteme SHORAD/VSHORAD de tip Mistral 3, urmând ca acordul să fie parafat anul acesta, după o perioadă lungă de negocieri. E vorba mai exact de o achiziție europeană comună.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Amenințările reprezentate de drone au determinat NATO să regândească trupele și infrastructura civilă și militară: sisteme agile (reducerea vulnerabilității), multifuncționale (eficiență), interoperabile (utile aliaților) și testate în luptă (capacitate demonstrată). România dispune deja de una dintre cele mai bune capacități de supraveghere aeriană din Europa (12 radare cu rază lungă de acțiune, 19 cu rază medie de acțiune), la care s-au adăugat în 2025 șase radare multi-misiune AN/TPQ-53 (Q-53) de la Lockheed Martin. Acestea din urmă au intrat deja în dotarea Armatei noastre și au fost integrate pe sistemele HIMARS, România fiind prima țară europeană care integrează radare Q-53 pe HIMARS.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
