Într-un comunicat de sâmbătă, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii măsuri împotriva încălcării principiilor statului de drept în Ungaria. Astfel, Budapesta ar putea fi privată de 65% din fondurile europene de coeziune (7,5 MLD. EURO) până la momentul în care Ungaria va rezolva problemele privind încălcările statului de drept.
La începutul lunii septembrie, la Bruxelles s-a desfășurat o dezbatere aprinsă: Ungaria a amenințat că va bloca prelungirea unor sancțiuni împotriva Rusiei dacă trei oligarhi apropiați de Putin, Alisher Usmanov, Petr Aven și Viktor Rașnikov, nu vor fi excluși de pe lista neagră.
Ulterior, Budapesta și-a abandonat totuși cererea, dar incidentul a lăsat însă un gust amar.
Mikulas Beck, ministrul Afacerilor Europene al guvernului Republicii Cehe - țara care prezidează în prezent Uniunea Europeană - într-un interviu acordat postului de radio ceh iROZHLAS chiar a admis posibilitatea ca Ungaria să părăsească Uniunea.
„În UE, negocierile sunt adesea dificile și pot fi negociate de multe țări. Dar Ungaria, după părerea mea, a parcurs un drum lung până la marginea unei prăpastii, iar acum trebuie să decidă dacă se îndepărtează de această margine sau își asumă un risc și să sară", a spus șeful diplomației cehe.
Teoretic, putem vorbi despre ieșirea Ungariei din Uniunea Europeană, a spus oficialul.
Budapesta a fost acuzată de mult timp de încălcarea drepturilor omului și de nerespectarea statului de drept.
În proiectul lor de raport privind amenințarea la adresa valorilor europene, oficialii europeni sunt preocupați de o serie de domenii: de la funcționarea sistemului constituțional și electoral la independența justiției, de la libertatea academică și religioasă până la drepturile grupurilor vulnerabile.
Ungaria poate scăpa de măsurile UE. Varșovia nu vede cu ochi buni intenția instituțiilor europene de a suspenda fondurile pentru Ungaria, temându-se, probabil, și de crearea unui precedent.
"Polonia se va opune cu toată forţa oricărui demers al instituţiilor europene care ar urmări să priveze de fonduri o ţară membră, în acest caz Ungaria, într-un mod complet neautorizat", a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.
Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, el însuşi în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză de nerespectarea statului de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja "un proiect de acord cu Comisia Europeană".
Orban a instituit un regim hibrid de „ autocrație electorală” în țara sa, susțin aceștia și solicită Comisiei Europene „să ia măsuri imediate”.
În 2019, Ungaria a devenit prima țară din UE care a pierdut statutul de democrație consacrată în evaluarea anuală a grupului pentru drepturile omului Freedom House din Washington.
Autoritățile maghiare nu se grăbesc să înceapă reformele. În 2021, ministrul maghiar de finanțe, Mihaly Varga, a spus chiar că, dacă UE va continua criticile, Budapesta s-ar putea să-și reconsidere apartenența la blocul european până la sfârșitul acestui deceniu, când se așteaptă că contribuțiile Ungariei la bugetul UE vor depăși plățile pe care le primește.
Războiul din Ucraina nu a făcut decât să extindă câmpul de confruntare dintre Budapesta și Bruxelles. Recent, Orban a cerut din nou ridicarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei din cauza presupusei lor ineficiențe. Deși Ungaria continuă să aplice restricții întregi europene împotriva țării agresoare, în paralel, Budapesta a convenit deja cu Federația Rusă să crească aprovizionarea cu gaze.
Uniunea Europeană nu poate exclude Ungaria, deoarece un astfel de mecanism pur și simplu nu există. Țările pot părăsi blocul comunitar doar voluntar, așa cum a făcut Regatul Unit.
Pe de altă parte, articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană ( TUE) oferă un alt instrument de coerciție asupra statelor care încalcă în mod grav și regulat valorile UE: statele pot fi private de dreptul de vot în Consiliul European și pot pierde fondurile europene.
Guvernul ungar a anunțat deja că va crea un organism special anticorupție și un grup de lucru, cu participarea organizațiilor neguvernamentale. Cu toate acestea, oficialii europeni insistă pentru pași reali.
După ani de dispute din ce în ce mai aprinse ale UE cu Budapesta privind standardele democratice, corupția, migrația și drepturile LGBTQ, „există puțină încredere în Ungaria”, a declarat un oficial european citat de Reuters.
„Orbán face propuneri care îi vor asigura în continuare finanțare UE fără a eradica corupția sistemică în care se implică prietenii și rudele sale”, a declarat Daniel Freund, europarlamentar al Partidului Verzilor Germani, 2020.
Marea majoritate a maghiarilor, inclusiv majoritatea alegătorilor Fidesz, ar prefera ca Ungaria să rămână în UE. Potrivit unui sondaj realizat în februarie 2022 , dacă țara ar organiza din nou un referendum privind aderarea la UE, 86% dintre cetățeni ar vota pentru și doar 9% ar vota împotriva rămânerii în UE.
Mai mult de jumătate dintre maghiari consideră injecțiile financiare cel mai mare beneficiu al aderării la UE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
