„Ministerul Apărării Naționale (a României) a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA. Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu. Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american”, a anunțat, miercuri dimineață, Ministerul Apărării de la București.
„Ca parte a procesului deliberat al Secretarului de Război de a asigura o postură echilibrată a forțelor militare americane, Echipa de Luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redistribui conform programului în unitatea sa de origine din Kentucky, fără înlocuitori”, a anunțat Departamentul de Război al SUA într-un comunicat de presă postat, pe 29 octombrie, pe site-ul de internet al Forțelor Terestre Americane din Europa și Africa.
Însă cel mai clar și puternic mesaj de susținere a României și a NATO a venit de la ambasadorul Statelor Unite ale Americii (SUA) la NATO, Matthew Whitaker.
Acesta a transmis, pe 29 octombrie, pe rețelele de socializare că parteneriatul dintre SUA și România „este mai puternic ca niciodată. Statele Unite își mențin angajamentul față de România - ca aliat NATO de încredere, partener strategic vital și forță motrice pentru securitatea în Europa. Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul pentru misiunea Eastern Sentry.”
Batalionul american de desant aerian și subunitățile de sprijin, unele de nivel brigadă, a căror prezență nu a mai fost reînnoită, au fost trimise în România ca urmare a agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. În funcție de evoluția războiului sau de alte evenimente globale, administrația americană putea decide, oricând, retragerea, suplimentarea sau continuarea misiunii la aceleși nivel.
Din reacțiile oficiale la încetarea prezenței rotaționale a unității americane rezultă că mișcarea nu a fost o surpriză. Oficialii responsabili cu apărarea din SUA, România, NATO, precum și din alte țări ale Alianței, cunoșteau de mai mult timp ce unități și când va retrage Departamentul american de Război din Europa.
Pentru a înțelege mai bine semnificația retragerii din România a celor 800 de militari americani, cea mai potrivită este vizualizarea situației din perspectiva SUA.
Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, total neprovocat. Cu puțin timp înaintea invaziei, Rusia a avut grijă să facă două lucruri foarte importante.
Primul dintre ele este că a învinuit NATO, în special SUA, pentru tot ce va urma.
Al doilea a fost strângerea relațiilor cu China la un „parteneriat fără limite”, ambele țări lăsând să se înțeleagă că elementul principal al parteneriatului este un acord pe apărare reciprocă.
Din perspectiva ambelor administrații americane, atât Biden cât și Trump, a devenit foarte clar că Rusia și China au format o alianță militară și au făcut un plan de război în toate domeniile, cu scopul de a dezmembra NATO și de a elimina influența SUA în Europa și în zonele Oceanului Indian și Pacificului de Vest. În prima etapă a planului, Rusia trebuia să ocupe toată Ucraina. Alături de Rusia și China s-au afișat foarte clar, până acum, Coreea de Nord și Iranul.
Provocarea pentru SUA dar și pentru aliații lor este una imensă pentru că planul ruso-chinez a debutat cu o confruntare armată la scară mare în care este implicată o putere nucleară.
Cu această amenințare destul de clară și manifestată în forma sa cea mai periculoasă, liderul lumii libere care este SUA, a fost supus încă din 2022 la multiple solicitări.
Rusia trebuia oprită, China descurajată, Israelul protejat iar aliații Americii ținuți împreună și stimulați să fie mai curajoși și mai asumați. La acestea se adaugă amenințările interne.
Prima urgență pentru Washington a fost menținerea încrederii în rândul aliaților săi, în special cei europeni, unde au apărut primele fisuri imediat după invazie. Ele s-au manifestat, în special, prin poziția prorusă, mai întâi a premierului ungar, Viktor Orban și, mai târziu, a celui slovac, Robert Fico. În consecință, SUA au trimis noi trupe pe teritoriul statelor aliate din Europa, iar Ucrainei arme, informații și instruire.
A doua grijă a SUA a fost descurajarea întrebuințării armelor nucleare de către Rusia. Însă disputa nucleară cu Rusia s-a dovedit o armă cu două tăișuri pentru că a funcționat doar în favoarea Rusiei, împiedicând sau întârziind livrarea către Ucraina a unor arme avansate care ar fi forțat Rusia mai demult să negocieze.
Deși amenințarea nu s-a materializat sub forma confruntării armate, ea există și produce efecte negative pentru SUA în domeniile economic și social.
După 7 octombrie 2023, când organizația teroristă Hamas a atacat Israelul, SUA s-au confruntat și cu punerea în pericol grav a aliatului său din Orientul Mijlociu, Israelul, care era amenințat, inclusiv, cu ștergerea de pe hartă.
Toate aceste evenimente de mare încărcătură strategică s-au derulat într-o perioadă de doar câțiva ani, insuficientă ca SUA să atingă postura militară necesară descurajării indiscutabile a planului ruso-chinez.
Astfel, Washingtonul avea nevoie ca aliații săi să înțeleagă că amenințarea este una existențială. Dar, aceștia, timp de trei ani după ce Rusia a invadat Ucraina, au minimalizat-o, cu excepția Poloniei care s-a lansat într-un program intensiv de pregătire pentru apărare.
De-a lungul anilor, administrațiile americane s-au remarcat că au păstrat linia politică generală deși au făcut adaptări în funcție de intențiile și personalitatea președintelui.
După alegerea lui Donald Trump în cel de-al doilea mandat prezidențial, administrația americană, pe lângă provocările deja cunoscute, inclusiv de convingere a aliaților să fie mai atenți cu apărarea, are pe agenda de lucru și problemele interne legate de imigranți. Problemele create de aceștia, cumulate cu problema drogurilor, sunt considerate de actuala administrație americană ca risc de securitate națională care merită o atenție mai mare decât până acum.
Acesta este, în linii mari, tabloul global, pe care îl are Washingtonul în față.
Până acum, exploatând carisma și reputația de bun om de afaceri a președintelui Donald Trump, SUA au reușit să convingă aliații să-și crească semnificativ cheltuielile de apărare. De asemenea, administrația americană a reușit să stabilizeze situația din Orientul Mijlociu prin decuplarea Iranului de la milițiile pro-iraniene din Palestina și Liban.
Deși situația nu a ajuns încă la un final în Palestina, pericolul asupra existenței Israelului s-a diminuat semnificativ, în timp ce o soluție la problema teritoriilor palestiniene este mai aproape decât a fost vreodată în istorie.
De asemenea, SUA au reușit să transmită Rusiei și Chinei un mesaj puternic de descurajare prin celebra incursiune a bombardierelor sale B-2 Spirit în Iran, soldată cu lovirea și distrugerea unor facilități de îmbogățire a uraniului.
Dar, pe lângă succese, administrația americană a înregistrat și o înfrângere. Bazându-se exclusiv pe relația personală bună dintre președintele Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, SUA au încercat să pună capăt războiului ruso-ucrainean. Însă, Putin a fost evaziv și, în pofida unei mâini sincere întinse de Trump, a ales să continue războiul, indiferent de costurile pentru poporul rus.
Administrația americană este acum în căutarea unei noi abordări privind Rusia deoarece, cu Rusia la porțile NATO și, în plus refăcută și întărită după o victorie în Ucraina, s-ar pune ultimul ingredient pentru un nou război mondial. Reamintim că președintele Trump a spus, recent, că nu-i poate permite lui Putin să ia toată Ucraina.
Deși era cunoscut mai demult, probabil din vară, că militarii americani vor pleca din România, anunțul a venit doar cu o zi înainte de întrevederea președintelui SUA, Donald Trump, cu omologul său chinez, Xi Jinping.
SUA au în continuare de descurajat China și trimit, astfel, mesajul că primele măsuri de reorientare a dispozitivului militar american dinspre Europa spre Indo-Pacific au fost luate. Anunțul de retragere a batalionului american din România mai coincide cu un alt anunț important, cel al reluării testelor de arme nucleare americane.
Cu toate acestea, China ar putea merge cu planurile de război mai departe. Astfel, Beijingul ar continua să sprijine Rusia în războiul împotriva Ucrainei deși, conform evaluărilor americane, Rusia se îndreaptă spre colaps din interior dacă va continua războiul.
În acest caz, SUA ar putea aduce noi atuuri care să joace și rol de descurajare pentru China. Rachetele Tomahawk sunt la îndemână și sunt potrivite pentru a chema Moscova la negocieri. Dar, nu sunt singurele cărți ale SUA care, preferă totuși argumentele economice.
O altă destinație a diviziilor aeropurtate americane ar putea fi Venezuela, într-un război fulger împotriva traficanților de droguri. Dacă mai și cade regimul președintelui Maduro atunci, Venezuela ar avea șansa să iasă din sărăcie și tiranie, în timp ce SUA ar face o nouă demonstrație de forță și implicit ar aduce descurajarea la un nivel mai mare, după exemplul dat cu Iranul.
Deci militarii americani care vor părăsi România, vor fi mai valoroși, în următorii câțiva ani, pentru NATO și pentru pacea mondială, în alte zone ale lumii, decât aici, unde Rusia dă semne că se sufocă sub povara propriilor greșeli. Cu toate acestea, granițele trebuie păzite cu mare atenție iar Europa trebuie să fie vigilentă.
În războiul de mare intensitate cu un adversar apropiat ca putere, Europa, ca membru al NATO, trebuie să fie capabilă cel puțin să blocheze Rusia de una singură. În acest context, țările NATO de la Marea Neagră trebuie să fie capabile să blocheze singure Rusia pe direcția Mării Negre, până va veni ajutorul.
Un război de alianță presupune, în faza lui cea mai critică, lupte pe toate direcțiile iar Rusia nu poate aduce, în această luptă multidirecțională, forțe care să le depășească pe cele ale NATO. Europa poate bloca de una singură Rusia cu succes dacă alege să ignore armele nucleare ale Rusiei.
În același fel, prin ignorarea amenințărilor nucleare rusești, Europa și SUA pot sprijini Ucraina cu tot ce-i trebuie pentru a se apăra dacă Rusia decide să continue războiul.
Dacă Rusia vrea să treacă în registrul nuclear, faptul că a vrut să facă noi arme nucleare minune reprezintă o slăbiciune pentru că este dovada că Rusia avea cunoștință că actualele ei rachete nu pot depăși apărarea antirachetă a NATO. Altfel, nu făcea acest efort.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Președintele american Donald Trump a declarat întregul regim de la Caracas condus de dictatorul Nicolas Maduro „organizație teroristă” și a ordonat o blocadă totală asupra petrolierelor care intră sau ies din Venezuela. Decizia lui Trump ridică gradul de escaladare din Caraibe, unde SUA acuză Venezuela că folosește active americane pentru a finanța terorismul și traficul de droguri către State.
Marea Britanie a făcut pasul decisiv pentru a acoperi una dintre cele mai mari lacune din arsenalul său ofensiv terestru. Pe 9 decembrie, Ministerul britanic al Apărării (MoD) a publicat pe platforma guvernamentală BidStats notificarea oficială pentru demararea Proiectului NIGHTFALL, o inițiativă accelerată de dezvoltare a unei rachete balistice tactice cu o rază de acțiune de până la 600 de kilometri.
Atacul efectuat de Ucraina pe 15 decembrie cu ajutorul dronelor subacvatice asupra Bazei Navale Novorossisk a Flotei ruse din Marea Neagră a demonstrat lipsa totală de pregătire pentru protecția zonei de apă împotriva unei astfel de lovituri. Acest lucru a fost afirmat pe 16 decembrie de expertul militar rus, Vladislav Shurygin, într-un mesaj video postat pe blogul său.
Primul avion de luptă F-35 al Finlandei a fost prezentat marți în Statele Unite. Noile aeronave vor înlocui avioanele de vânătoare F-18 Hornet, care sunt deja învechite.
Amiralul (r.) Mark Montgomery, cel care a fost comandantul timp de zece ani a Carrier Strike Group 5 în Indo-Pacific, grup de luptă din care face parte portavionul american USS George Washington, a comparat modul în care acționează China pentru a pune presiune asupra Tawanului și războiul la scară largă pe care Rusia îl poartă în Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.12.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Helsinki, la conferința de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.
Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv care desemnează drogul sintetic fentanil drept „armă de distrugere în masă”, deschizând calea administrației Trump pentru a continua represiunea împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Pentagonul a declarat, de asemenea, că opt persoane au fost ucise în alte trei atacuri asupra ambarcațiunilor aparținând unor presupuși contrabandiști.
SUA au recunoscut rolul României ca partener-cheie pentru asigurarea securităţii energetice, conform declaraţiei comune transmise după Dialogul Strategic România - SUA.
Luxemburgul participă substanțial la apărarea Europei, deși micul stat din Europa de Vest are o populație de doar 650 de mii de locuitori. Capacitatea financiară a Regatului Luxemburgului îi permite, însă, o implicare inclusive în domeniul achizițiilor de tehnică militară.
Pe măsură ce Varșovia integrează ultimul lot din cele 212 obuziere din primul contract, atenția gigantului sud-coreean Hanwha Aerospace se mută spre sud, unde primele blindate destinate României se află deja pe linia de asamblare. Mai mult, așa cum a afirmat recent președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, din luna ianuarie începe construcția fabricii K9 din țara noastră.
Congresul Statelor Unite a transmis săptămâna aceasta un mesaj fără echivoc Pentagonului prin aprobarea Legii de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026: modernizarea nu se mai poate face pe seama capacității actuale de luptă.
Lockheed Martin a finalizat producția tuturor aeronavelor F-16 Block 70 pentru flotele inițiale ale Bulgariei și Slovaciei, echipând ambele forțe aeriene cu avioane F-16 avansate, pregătite pentru operațiuni NATO și aliate.
Rusia a respins marți în mod categoric desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția de Voință.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea Acordului-cadru de instruire a piloţilor pe avioanele F-16.
Avioanele de luptă turcești au interceptat și doborât un vehicul aerian fără pilot (UAV) descris ca fiind „scăpat de sub control”, care se apropia de spațiul aerian al țării dinspre Marea Neagră, a confirmat Ministerul Apărării de la Ankara.
Kievul a făcut pași importanți în ceea ce și-a dorit foarte mult și anume garanții puternice de securitate din partea SUA și a unor țări din Europa. Ele ar urma să fie de nivelul articolului 5 din Tratatul NATO, potrivit președintelui Zelenski. Congresul american ar urma să voteze garanții de nivelul Articolului 5 al Tratatului NATO.
Războiul naval a intrat într-o nouă eră odată cu atacul fără precedent revendicat de Serviciul Ucrainean de Informații (SBU), marcând prima lovitură reușită a unei drone subacvatice (UUV - Unmanned Underwater Vehicle) asupra unui submarin militar rusesc. Atacul de ieri asupra submarinului rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3 Varshavyanka) în portul Novorossiysk nu reprezintă doar o pierdere tactică pentru Rusia, ci debutul unei noi capacități de luptă: vectorul de atac submersibil.
Modelul de organizare a marilor companii finlandeze reprezintă o posibilă cale şi pentru Romarm, a afirmat, marţi, pe platforma X, preşedintele Nicuşor Dan.
După o lungă absență din regiune, o dronă americană de cercetare RQ-4B Global Hawk a zburat din nou, pe 15 decembrie 2025, deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Într-un conflict saturat de tehnologie, comandantul unității ucrainene de robotică a Brigăzii 3 de Asalt avertizează: inovația izolată este inutilă. Adevărata victorie aparține celor care pot transforma "grădina zoologică" de echipamente într-un sistem industrial coerent.
China nu mai caută doar paritatea militară, ci "victoria economică" totală prin rescrierea normelor internaţionale. Pentru a contracara ambiţiile chinezilor, Statele Unite trebuie să orchestreze urgent o bază industrială comună pentru sisteme autonome, fuzionând inovația americană cu capacitatea de producție a aliaţilor săi din Asiei.
Cel mai mare număr de lovituri al dronelor ucrainene a fost, probabil, raportat, pe 14 decembrie. Forțele ucrainene au informat despre atacuri cu succes în adâncimea atât a teritoriului Rusiei cât și în cea a dispozitivului de luptă inamic de pe front. În plus, o nouă abordare a forțelor ucrainene fără pilot începe să producă efecte importante și pe linia întâi.
Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă 'o forţă multinaţională' în Ucraina şi să susţină în mod 'durabil' armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german, informează agențiile Agerpres, Reuters și AFP.
Negociatorii americani au afirmat luni că Statele Unite au oferit Ucrainei garanţii de securitate "foarte puternice", dar totuşi, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia.
România și Statele Unite continuă discuțiile la nivel strategic și de coordonare, dovad fiind și ultima vizită în țara noastră a unei delegații din partea Departamentului de Stat al SUA.
Elveția nu va putea achiziționa toate cele 36 de avioane de luptă americane F-35 prevăzute, din cauza costurilor suplimentare prezentate de Statele Unite, au anunțat vineri autoritățile federale de la Berna.
India și Rusia au o relație de lungă durată în domeniul cooperării militare, iar achiziția sistemului de apărare antiaeriană S-400 Triumf, cunoscut în India ca „Sudarshan Chakra”, reprezintă un adevărat pilon al apărării indiene împotriva amenințărilor aeriene venite dinspre vecinii Pakistan și China. India a semnat încă din 2018 un contract de aproximativ 5,4 miliarde de dolari pentru achiziția a cinci regimente de S-400, dintre care trei au fost deja livrate și sunt operaționale, iar restul sunt așteptate în anul sau anii următori.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu poate neglija rolul de „mare actor global economic” al Chinei iar în acest sens va trebui să ne urmărim interesul, nuanțând însă faptul că relația cu superputerea asiatică nu trebuie să pericliteze aspecte ce țin de securitate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicității imagini spectaculoase cu lovirea unui submarin rus din clasa Kilor în portul rus Novorosiisk. Se pare că e vorba de submarinul Varshavyanka.
Guvernul Viktor Orban ar pregăti o „inginerie constituțională”, un set de măsuri menite să crească exponențial puterile Președintelui, în raport cu celelalte instituții ale statului, notează Bloomberg.
