Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Pariul de la Ankara
Strategica
Data publicării:
Chiar dacă nu este pe placul marilor puteri europene, în special cele franceză, rusă sau germană, Turcia neo-otomană produce surprize aproape în fiecare zi. De la somnolența care a caracterizat ultimele două decenii de democrație turcă, odată cu venirea la putere a noului rais Erdogan, dinamica și prezența Turciei în spațiile sale tradiționale de influență din Europa și Asia au crescut proporțional cu necesarul de mare putere regională.
EXCLUSIV

Ca atare, era practic imposibil ca inițiativa chineză BRI a președintelui Xi să nu se întâlnească cu expansiunea economică accelerată a Turciei. În 2013, China și-a anunțat proiectul inițiativei Belt and Road (BRI), format din două componente principale: „Centura economică a drumului mătăsii" - o rețea de transport terestru care pornește din China, traversează mai multe țări eurasiatice și se încheie în Europa - și „Drumul maritim al mătăsii din secolul XXI" care leagă China și Europa pe mare prin Asia de Sud-Est, Asia de Sud și Africa. Partea maritimă a megaproiectului chinezesc reflectă interesele crescânde ale Chinei și este rezultatul unor schimbări profunde ale economiei globale și ale echilibrelor geopolitice.

Turcia este interesată de ambele componente ale expansiunii chineze 

Pentru că BRI, prin cele două elemente definitorii ale sale, practic oferă spațiul de dezvoltare dorinței de renaștere a puterii turce, promovate cu atâta ardoare de președintele Erdogan. Pe uscat, proiectul are șase coridoare, inclusiv un nou pod terestru eurasiatic cu un set de întinderi de cale ferată, China - Mongolia - Rusia folosind calea ferată transsiberiană, China - Asia Centrală - Asia de Vest, care traversează Asia Centrală, Iran și Turcia către Europa, China - Pakistanul care implică conexiuni feroviare și rutiere în portul Gwadar și coridoarele economice din Bangladesh - China - India - Myanmar și China - Indo-china care exploatează diferite rute de transport. Pe mare, proiectul se concentrează în schimb pe rutele maritime sigure și eficiente destinate conectării principalelor porturi maritime unde mărfurile sunt direcționate către și dinspre China.

Turcia, ca una dintre șaptezeci de țări implicate în BRI, consideră proiectul ca un pas major spre facilitarea interacțiunilor economice, comerciale, socio-culturale și politice cu China și regiunile înconjurătoare. În acest context, Ankara a promovat inițiativa Coridorului Trans-Caspic Est-Vest-Mijloc (cunoscut sub numele de Coridorul Mijlociu), care pornește din China, trece prin Asia centrală (Kazahstan sau Kârgâzstan-Uzbekistan-Turkmenistan), Marea Caspică și continuă între teritoriile Azerbaidjanului și Georgiei până în Turcia. Aparent, coridorul de mijloc se suprapune cu coridorul China-Asia Centrală - Asia de Vest a BRI, dar nu trece prin Iran. Se concentrează în principal pe o rețea de transport rutier și feroviar cu treceri în Marea Caspică.

În acest scop, Turcia a semnat un memorandum de înțelegere cu China în noiembrie 2015, pentru a oferi o legătură între coridorul său mijlociu și BIS, care a fost urmat în iulie 2019 de vizita președintelui Recep Tayyp Erdogan în China. Protocolul comun de cooperare și instituirea unui Consiliu de coordonare cu Azerbaidjan și republicile Asiei Centrale fac parte și din acest aspect. Acordul denumit Lapis Lazuli – acord privind coridorul de transport - a fost semnat de Turcia, Georgia, Azerbaidjan, Turkmenistan și Afganistan ca cooperare regională pentru susținerea acestei inițiative.

La nivel de infrastructură, calea ferată Baku-Tbilisi-Kars (BTK) a fost inaugurată în 2017

Capacitatea BTK de a transporta călători și mărfuri este triplată în două decenii. Turcia a întreprins, de asemenea, mai multe proiecte, inclusiv Tunelul Eurasiatic, cel de-al treilea pod peste Bosfor și aeroportul din Istanbul. Cu toate acestea, reînnoirea rețelei portuare și feroviare lipsește, astfel că Coridorul Mijlociu va rămâne în limbo fără o investiție substanțială în infrastructură. Din acest motiv, Turcia a considerat construcția celor 2.000 km de rețea feroviară de mare viteză Edirne-Kars o lucrare esențială pentru îmbunătățirea eficienței conexiunii.

În același timp, conexiunea maritimă a coridorului mijlociu necesită dezvoltarea porturilor în Marea Caspică și în Turcia. În acest context, Ankara a acordat prioritate consolidării a trei porturi: Filyos pe Marea Neagră, Çandarlı pe Marea Egee și portul comercial Mersin în estul Mediteranei. Cu toate acestea, până în prezent s-au înregistrat puține progrese.Această lentoare aparentă ascunde de fapt o realitate mult mai amplă și calculată.

China are nevoie în implementarea celebrei s ale strategii denumită șirul de perle

Până când China nu se va simți în stare să asigure securitatea culoarelor sale maritime, devenind putere maritimă globală, progresele de implementare a șirului de perle vor fi încete. Cele două strategii, ambele masive și complexe deopotrivă, s-au regăsit ca fundal unic și seminal pentru mișcărilor militare și de securitate ale Turciei. În ultimii ani, Turcia, prin prezența sa militară masivă în spațiul Mediteraneean și Siria, și-a întărit experiența militară și dezvoltat capacitățile atât cele ofensive cât și cele defensive. Achiziția de către Ankara a bateriilor S-400 nu a vulnerabilizat foarte mult piciorul defensiv american (deși public Pentagonul urlă ca din gură de șarpe ca fiind contrariul) dar sigur a transmis un semnal convingător la Beijing că Erdogan își consolidează puterea militară, tocmai pentru a nu avea surprize cu o Chină care devine foarte rapid o putere maritimă de prim rang a lumii.

Mai mult, reacția violentă a raisului la adresa președintelui Macron cu privire la moartea cerebrală a NATO, se înscrie în spațiul mai larg al definirii corecte a spațiului de securitate și influență turcesc. Dacă ne amintim Erdogan a devenit peste noapte apărător al NATO, de fapt el dorind doar să se identifice ca leaderul NATO din spaţiul de intersecție euro-asiatic, transmiţând vest europenilor că numai el hotărăşte ce se întâmplă cu soarta acestei organizații și limitele celorlalți de acțiune. Neo-otomanismul constituie de altfel veriga ideologică care ignorată va duce pentru vestul european la neînțelegerea exactă a dialogului turc cu aliații săi.

Pentru Turcia, coridorul maritim de mijloc este fundamental, deoarece implică o deschidere către est către Caucaz, Asia Centrală și China și crește oportunitățile comerciale și de investiții în regiune, precum și o serie de beneficii suplimentare. În primul rând, trecând prin zonele de est ale Turciei, poate contribui la dezvoltarea regiunii, așa cum face BRI pentru porțiunile estice, mai puțin dezvoltate ale Chinei. În al doilea rând, se preconizează că acest coridor să aducă investiții chineze în Turcia, care trebuie să-și diversifice sursele de investiții străine directe (FDI) în scopuri de dezvoltare a infrastructurii. În al treilea rând, coridorul mijlociu poate face din Turcia un imens centru al comerțului sino-european prin concurența cu coridorul din nordul Rusiei și coridorul de sud care trece prin Iran și este considerată o destinație fragilă din cauza sancțiunilor economice draconice impuse de către SUA.

Prin dezvoltarea acestui coridor Turcia poate reduce influența rusă asupra politicii sale energetice prin diversificarea furnizorilor săi. Implementarea coridorului mijlociu și integrarea sa cu BRI-ul chinez depinde de mai mulți factori. În primul rând, în prezent, Coridorul Mijlociu rămâne o inițiativă regională și, prin urmare, nu poate reprezenta o alternativă reală la Coridorul de Nord. Mai mult, cu Coridorul Mijlociu, activele trec granițele a șase țări și două mări pe mijloace de transport diferite, prin urmare, crearea unei rețele internaționale puternic conectate cu formalitățile și procedurile naționale reduse la minimum este urgentă. Este necesar ca traversarea Mării Caspice să fie suficient de rapidă pentru a nu provoca nicio întârziere în trecerea mărfurilor. Și toate acestea necesită o cooperare instituțională puternică între țările implicate.

Comerțul Chinei cu Europa se desfășoară în mod esențial pe mare, în timp ce opțiunile pe uscat pot reduce semnificativ durata totală și costurile de transport și, astfel, poate crește dominația chineză în regiune.

Indiferent dacă coridorul de mijloc poate fi sau nu o opțiune viabilă pentru BRI depinde de circumstanțele și evoluțiile geopolitice. De la început, China și-a păstrat mai multe opțiuni și coridoare complementare pentru a avea un set divers de soluții pentru a-și atinge obiectivele. Principalul indicator al intereselor chineze pentru coridorul de mijloc al Turciei ar putea fi implicarea să în investițiile de infrastructură aferente. În orice caz, nivelul actual al investițiilor chineze este limitat la câteva lucrări fundamentale, precum minerit, proiecte energetice și dezvoltarea porturilor din Turcia (portul Kumkapi din Istanbul).

Cu toate acestea, cea mai recentă inițiativă este considerată doar o modalitate de a pătrunde pe piața turcă și nu o modalitate de a o transforma într-un hub regional. Fapt care nu mulţumeşte Ankara absolut de loc. Porturile care ar trebui dezvoltate în Filyos, Çandarli și Mersin necesită încă investiții substanțiale, în timp ce, în cadrul șirului de perle chinezesc, Beijing a preferat să includă portul grecesc Pireu în BRI. Iritarea turcă a explodat prin creșterea imediată a presiunii în Mediterana, prin prezența sporită a vaselor de război și exploatarea ilegală a celebrului Leviathan, cel mai mare zăcământ de gaze din regiune.

Politicile turce consecvente în regiune și față de China vor fi factori cruciali pentru destinul eurasiatic precum și al multor subregiuni cum ar fi cel sud est European, unde România pare ancorată într-o politică de subordonare strategică unei birocrații impotente de la Bruxelles și foarte puțin destinului său suveran.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Serviciile norvegiene de informaţii consideră Rusia cea mai mare amenințare pentru Norvegia: Putin crede că țara să se află într-un conflict permanent cu Occidentul
Ce vrea Ucraina de la întâlnire Trump-Putin care îi poate distruge suveranitatea: O pace durabilă, susținută de garanții de securitate, este unul dintre obiectivele sale
O pace „à la Trump”: Statele Unite vor garanta securitatea Ucrainei, dar fără implicarea NATO. Ce facem cu „liniile roșii” ucrainene?
Manevrele ruso-belaruse “Vest-2025” vor include simularea de atacuri cu arme nucleare și rachete cu rază medie de acțiune “Oreshnik”
Tehnică militară rusă distrusă în timpul invaziei din Ucraina. Sursă foto: DefenceView
EXCLUSIV
De ce nu mai sunt „cruci” în cimitirul de tancuri din Ucraina. Rusia a pierdut în iunie 22 de tancuri, dar problema rămâne. Hossu: Calitativ, Polonia va fi mai puternică
Summit-ul Trump-Putin: Alaska, un front geopolitic reînviat la granița fragilă dintre Est și Vest
„Să nu repetăm un Munchen 1938”. Avertismentul istoric care zguduie Europa înaintea întâlnirii Trump-Putin: Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță
Sursa foto: global.espreso.tv.
EXCLUSIV
Un ministru al Apărării dintr-o țară NATO a încercat să oprească propaganda rusă. Laboratorul de fake news care a lovit Slovacia: Cum se uită istoria și se rescrie prezentul
Imagine cu caracter ilustrativ (generată de AI). Photo source: FreePik
EXCLUSIV
Orizontul negru al Ucrainei: Un dictat de la Trump și Putin?
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Pacea cinică impusă Ucrainei: Sunt ucrainenii obosiți de război şi pregătiți pentru încheierea conflictului cu orice preț?
Rusia utilizează acum un „mini Storm Shadow”: O nouă rachetă de croazieră, similară conceptual cu modelul ucrainean „Peklo”
Senator american din aripa dură anti-Putin: Rusia și Ucraina ar trebui, probabil, să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la încetarea focului
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Soarta Ucrainei, decisă la Alaska peste capul Kievului. Planul lui Trump: Pace cu teritorii cedate și o notă de plată pentru Europa
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
EXCLUSIV
Războaiele Americii și adevărata natură a adversarului ei
Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
România nu intră în război 2.0. Rusia trece de Armata română și „cucerește România în 3 ore”, exact cum a cucerit Ucraina în trei zile
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
EXCLUSIV
Experiment militar misterios al Rusiei: În premieră linia întâi ucraineană de pe frontul larg a fost lovită cu drone Shahed
Rusia pregătește un test iminent pentru racheta cu propulsie nucleară ''Burevestnik'' în Arctica
Cabinetul de securitate israelian aprobă preluarea totală a controlului militar asupra Gazei
EXCLUSIV
Războiul cognitiv pe care riscăm să-l pierdem în fața Rusiei. Sau cum vrea Rusia să-și atingă obiectivele militare fără să tragă un glonț în direcția Vestului
„Victoria nu poate fi obținută în defensivă”: Generalul Oleksandr Sîrskîi a confirmat că Ucraina pregătește noi operațiuni în timp ce diplomația se intensifică
„Fără surprize”: Europa așteaptă cu sufletul la gură revizuirea numărului forțelor SUA, între optimism și teama retragerii
„Rusia este înaintea noastră”: Șeful Futures Command avertizează că Armata SUA rămân periculos în urmă la capitolul război cu drone
Ce spun rușii despre Tratatul INF și desfășurarea rachetelor balistice Oreshnik: Este cu adevărat imun la interceptare?
Dronă contra dronă pentru a acoperi lipsurile aviației: Cât timp se poate baza Ucraina pe interceptoarele low-cost și cum vrea să doboare „Shaheduri în masă”
De ce este Grecia importantă pentru prezenţa militară americană în Mediterana de Est? Investiții de 42 de milioane de dolari și noi facilități militare
Războiul asimetric: Cum amenință dronele ieftine ruseşti securitatea NATO și de ce Lituania cere urgent sisteme de apărare antiaeriană
Mesaj pentru China: Armata SUA a desfășurat în premieră sistemul hipersonic „Dark Eagle” în Australia
Ofertă sau capcană? Rusia ia în calcul un „armistițiu aerian” condiționat în Ucraina pentru a evita sancțiunile Statelor Unite
Gelu Voican Voiculescu, Ion Iliescu și Petre Roman
EXCLUSIV
Adrian Cioroianu: În '89 exista riscul unei junte militare iar România să o ia pe drumul Serbiei. Iliescu a știut să profite | Interviu la Obiectiv EuroAtlantic
Exercițiu pe Dunăre între Ucraina și România, în 2019. Foto: ArmiyaInform via UNIAN
EXCLUSIV
De ce vor rușii pe Dunăre? De pe portavionul Crimeea, direct la granițele României: Drumul către Germania și restul Europei se face și pe Dunăre, Rin și Main

Ştiri Recomandate

Adio, război de tranșee? Ucraina primește o flotă masivă de roboți THeMIS, arma care ar urma să facă diferența pe front
Noi garanții de securitate pentru Ucraina: Rachete cu rază lungă și sancțiuni sporite pentru Rusia pentru că tărăgănează intenționat procesul de negociere
Atac devastator confirmat în Crimeea (FOTO): „Flamingo”, cea mai nouă rachetă a Ucrainei, a făcut ravagii într-o bază rusă a FSB
O viziune europeană divizată: De ce Marea Britanie, Italia și Germania se află în tabere opuse pe tema garanțiilor de securitate pentru Ucraina
Ziua și provocarea: Două drone ale Rusiei au violat spațiul aerian al Poloniei. Avioane F-35 au fost ridicate de la sol, dar nu au doborât UAV-urile ruse
SUA lucrează la companionul perfect pentru F-35: Drona YFQ-42A face primele teste de zbor, într-un timp record
Marea Britanie se pregătește să livreze o nouă armă-minune Ucrainei. Proiectul „NIGHTFALL” și miza unui nou timp de sprijin
Orban și Fico vor să scape șase oligarhi ruși de sancțiunile UE
Aliații au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina / Rutte: Rusia rămâne o amenințare - doar anul acesta va produce sute de rachete Iskander
50 de minute intense pentru a încerca salvarea unui avion F-35 în valoare de 200 de milioane de dolari. Filmul întreg al prăbușirii unui F-35
”Vom auzi multe despre Kupiansk în septembrie”. Armata rusă trimite inclusiv militari în civil pentru a străpunge apărarea ucraineană
Parada militară faraonică e doar vărful aisbergului: China își consolidează masiv arsenalul nuclear
Polonia și-a asigurat frontiera estică: Mai mulți militari americani în Polonia
Rușii repetă obsesiv că trimiterea de trupe străine în Ucraina este inacceptabilă pentru Moscova
Putin amenință că va rezolva situația din Ucraina prin mijloace militare, dacă negocierile eșuează. El i-a sugerat lui Zelenski să vină la Moscova pentru o întâlnire bilaterală
Natura ambiguă a parteneriatului sino-rus: China furnizează în secret o cantitate enormă de componente pentru drone către Rusia
Avioane Gripen pentru Ucraina: Ce ofertă face Suedia şi în ce condiţii ar putea fi livrate primele aeronave către Forţele Aeriene Ucrainene
O colaborare de importanță strategică pentru statele europene: Producătorul rachetelor ucrainene „Flamingo” se pregătește să înceapă producția de combustibil solid pentru acestea în Danemarca
Din era sovietică, în prima linie a frontului: Cum a devenit Bulgaria cel mai mare furnizor de armament al Ucrainei
Prima mare putere europeană care renunță la toate cele 110 avioane Eurofighter din dotare. Calendarul oficial al retragerii a fost publicat
Atacurile cu drone ucrainene au pus presiune majoră pe rezervele de combustibil ale Rusiei
AI-ul face aproape toată treaba: Roiuri de drone cu inteligență artificială au fost folosite în premieră în războiul din Ucraina
Sub camuflajul unui container: Compania Saab a prezentat în premieră platforma de lansare pentru bomba de precizie GLSDB
China transmite că SUA sunt în „raza” ei nucleară și a prezentat în premieră noua rachetă intercontinentală DF-61 cu rază de 15.000 km. Ce se mai știe despre racheta balistică
India și Rusia negociază livrarea de noi sisteme S-400: „Avem nevoie de ele din cauza Chinei”
MAE se delimitează de vizita lui Năstase și Dăncilă în China, la paradă alături de Putin, Xi și Kim. Ministerul transmite că „prietenii lui Putin nu ne reprezintă”
România mută mai multe forțe pe Dunăre după atacurile Rusiei. Moșteanu: Armata e acolo, dar nu putem trage în dronele ruse, în direcția Ucrainei
Avionul rus Su-25 a rămas „orfan”. A murit în Rusia creatorul avionului rus de atac Su-25 Frogfoot
Cursa anti-UAV continuă: Sistemul american Leonidas a paralizat un roi de 49 de drone în doar câteva secunde
Atac aerian masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Armata poloneză a ridicat avioane de vânătoare
Preşedintele Xi anunță o Chină "de neoprit" / Trump denunță un complot organizat de Xi, Putin și Kim împotriva Statelor Unite
Ucraina adaptează bombele ghidate pe avioanele MiG-29, o soluție internă pentru a compensa lipsa de muniție occidentală (FOTO)
pixel