Potrivit publicației norvegiene The Barents Observer, Rusia a redislocat în nordul țării un număr mare de bombardiere strategice, capabile să poarte arme nucleare.
La începutul lunii martie, ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, declara că baterii Patriot sunt deja în Ucraina. Imediat, ministerul apărării de al Varșovia a explicat că Blaszczak nu a declarat că sistemele Patriot sunt deja în Ucraina, ci doar a ținut să sublinieze că decizia de a transfera aceste sisteme de apărare aeriană a fost luată datorită eforturilor Poloniei.
Sistemul Patriot - Instrucție a militarilor ucraineni
Indiferent dacă declarațiile cu pricina au fost reale sau a fost vorba de o traducere greșită a declarațiilor oficialului polonez, iată că astăzi președintele ucrainean Volodimir Zelenski confirmă faptul că o parte din elementele sistemului Patriot au ajuns în Ucraina, dar operaționalizarea acestuia încă mai așteaptă.
Potrivit lui Zelenski, Ucraina ar avea nevoie de 20 de astfel de baterii pentru a se proteja împotriva rachetelor rusești. Cu toate acestea, chiar și acest lucru poate să nu fie suficient, deoarece „nicio țară din lume nu a fost atacată de un asemenea număr de rachete balistice”, a menționat șeful statului.
Președintele a declarat pentru AP că în ciuda faptului că soldații ucraineni se antrenează în SUA din ianuarie pentru a utiliza acest sistem, Patriot nu au fost încă dislocat în Ucraina.
Zelenski a adăugat că una dintre țări a trimis un sistem de apărare aeriană în Ucraina, dar nu a funcționat și „a trebuit să-l tot schimbăm”. Președintele nu a precizat despre care țară este vorba. Lunile trecute, SUA, Germania și Olanda au anunțat că vor trimite Patriot în Ucraina.
Alături de sistemele Patriot, în viitorul apropiat vor fi livrate și alte două sisteme IRIS-T în Ucraina.
De asemenea, sunt așteptate să ajungă încă 19 sisteme NASAMS: 6 sisteme NASAMS din SUA, 7 din Canada și alte 6 din Norvegia.
Zelenski nu a ocolit nici subiectul Bahmut. Importanța strategică a orașului este văzută de șeful statului, nu atât în cheie militară, cât mai ales din în perspectiva moralului. O victorie a rușilor la Bahmut ar lovi în susținerea externă, dar mai ales internă a Ucrainei, crede Zelenski. „Societatea noastră se va simți obosită”, a spus el. „Societatea noastră mă va împinge să fac compromis cu ei (dacă rușii câștigă Bahmutul n.r.)”.
Sistemul de rachete antiaeriene MIM-104 Patriot a intrat în serviciul Armatei SUA la începutul anilor 1980. Cea mai recentă versiune a sa, numită PAC-3, este concepută pentru a angaja și a intercepta ținte la o altitudine de până la 24 km.
Principala îmbunătățire a PAC-3 este capacitatea sa de a doborî rachete balistice (inclusiv Iskander, pe care Federația Rusă le folosește pentru a ataca Ucraina), dar și Kinjal (o rachetă hipersonică aer-aer a Federației Ruse) sau Zircon (racheta hipersonică a Federației Ruse, care este lansată de pe nave).
Instalațiile sunt foarte mobile și o singură baterie poate fi instalată în mai puțin de o oră, iar componentele sistemului sunt mutate pe camioane sau remorci.
Într-o baterie Patriot pot fi incluse până la 8 lansatoare.
Raza medie de utilizare a unui lansator Patriot este de 150 km. Sistemul de apărare aeriană poate urmări ținte cu o viteză de până la 2200 m/s la o distanță de până la 180 km.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Potrivit publicației norvegiene The Barents Observer, Rusia a redislocat în nordul țării un număr mare de bombardiere strategice, capabile să poarte arme nucleare.
Forțele pentru Operații speciale ale Rusiei (Spetsnaz) urmează să fie dotate cu avioane de luptă, dar și elicoptere în încercarea de a face diferența pe frontul ucrainean.
Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a anunțat, pe 14.05.2023, că Statele Unite au înregistrat și urmărit zborurile a șase aeronave militare rusești, care au fost efectuate vineri în apropierea și în Zona de Identificare a Apărării Aeriene din Alaska (ADIZ).
Pe 15 mai 2023 România retrage oficial din serviciu bătrânele MiG-21 LanceR, avioane a căror resursă a fost prelungită la nesfârșit.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 13.05.2023, citând surse aparținând serviciilor de urgență, că un avion de vânătoare și bombardament de tip Su-34 s-a prăbușit în Regiunea Bryansk.
CNN anunță care era de fapt ținta rachetei hipersonice Kinzhal: Un sistem american Patriot, care de fapt a reușit doborârea acesteia.
Interceptarea și doborârea unei rachete hipersonice rusești de tip Kinzhal de către un sistem de producție american antiaerian Patriot în Ucraina confirmă din nou faptul că nu există tehnică infailibilă.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 12.05.2023, că un elicopter militar de tip Mi-28 s-a prăbușit în raionul Dzhankoy din Peninsula Crimeea, în timpul executării unui zbor de antrenament.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 12.05.2023, că două bombardiere strategice Tu-95MS au efectuat un zbor planificat, cu durata de 13 ore, deasupra apelor neutre ale Mării Chukotka.
Potrivit conturilor de monitorizare a aviației de pe Twitter și Telegram, pe 11.05.2023, un avion de cercetare de tip Beechcraft King Air 350 aparținând Forțelor Aeriene ale Franței a efectuat un zbor specific în zona litoralului românesc și deasupra Mării Negre.
Faptul că o rachetă lansată de Rusia asupra Ucrainei a intrat mult în spaţiul aerian al Poloniei, ţară membră NATO, în urmă cu șase luni, iar resturile acesteia au fost găsită abia la sfârșitul lunii aprilie, a generat o serie de tensiuni la Varşovia. Informația potrivit căreia a fost vorba de o rachetă de croazieră lansată de aviația strategică rusă care a căzut în Polonia, în apropierea orașului Bydgoszcz, a fost confirmată oficial de Ministrul polonez al Apărării.
Ministerul Apărării din Rusia a negat joi doborârea unei rachete hipersonice Kinzhal/Kinjal, anunţată la începutul lunii mai, în Ucraina, şi susține că sistemele antirachetă occidentale nu sunt capabile să oprească acest tip de proiectil, transmite EFE.
Federația Rusă continuă să-și extindă controlul asupra sectorului de apărare din Belarus și iată că este foarte aproape de a produce acolo celebrele drone iraniene Shahed-131/136.
Ministrul suedez al apărării, Paul Jonson, a declarat pentru postul local de televiziune SVT că țara sa nu are "avioane JAS 39 Gripen în plus" care să poată fi "trimise în Ucraina aici și acum". Prin urmare, a spus el, Ministerul suedez al Apărării nu intenționează să transfere avioanele de luptă către forțele armate ucrainene, ci preferă să se concentreze pe întreținerea armelor deja transferate și pe instruirea militarilor ucraineni.
România a făcut primii pași oficiali către F-35 Lightning II, după ce la începutul lunii aprilie Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat ”concepției de realizare a capabilității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a”. Se naște însă marea întrebare: Câte avioane F-35 ne vom putea permite?
În cadrul unui interviu acordat postului național de radio, președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 10.05.2023, că Republica Cehă va preda Ucrainei două complexe de apărare antiaeriană de tip KUB și rachetele aferente pentru acestea. Șeful statului ceh a precizat că este, de asemenea, oportun să se analizeze problema donării către Ucraina a unor avioane de luptă L-159 de producție cehă. După cum a spus acesta, Republica Cehă a furnizat deja Ucrainei aproximativ o sută de tancuri și un număr similar de transportoare blindate.
Obiectul militar găsit într-o pădure poloneză în aprilie a fost o rachetă rusească Kh-55, relatează Reuters, care citează publicațiile poloneze RMF FM și Polsat News.
În ultimele 24 de ore, au avut loc mai multe misiuni de culegere de informaţii şi supraveghere aeriană deasupra Mării Negre. Recent, serviciul Flightradar24 a observat o activitate destul de neobișnuită a dronei RQ-4B Global Hawk a Forțelor Aeriene ale SUA în spaţiul aerian de deasupra Mării Negre. Astfel, la începutul zilei de ieri, o dronă RQ-4B Global Hawk a U.S. Air Force, care operează din Sicilia, a fost activă în mod deosebit în apropiere de largul coastelor rusești, nu departe de orașele Soci și Novorossiysk.
Toate cele patru sisteme de apărare antiaeriene și antirachetă cu rază lungă de acțiune de tip Patriot au ajuns în dotarea Armatei României.
Sursele de monitorizare a aviației de pe Twitter și Telegram au semnalat faptul că, pe 09.05.2023, mijloace de cercetare aeriană din SUA, Marea Britanie și Italia au îndeplinit misiuni specifice în zona Mării Negre. În regiune s-au aflat o dronă RQ-4B, un avion de cercetare RC-135W, precum și un avion Gufstream E.550. De asemenea, în Delta Dunării, a evoluat și un avion de patrulare antisubmarin P-8A.
Luni, 15 mai, vor avea loc ultimele zboruri cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române, acestea urmând a fi scoase din serviciu. Și, într-o ultimă misiune, toate drumurile vor duce la Bacău.
Potrivit unor surse de informații ucrainene, pe 09.05.2023, în Marea Neagră se aflau 14 nave rusești. Patru dintre acestea sunt purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr și ar putea pregăti un nou atac asupra unor ținte terestre de pe teritoriul Ucrainei.
Guvernul olandez, împreună cu partenerii săi, ia în considerare posibilitatea de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16, a precizat premierul Olandei, Mark Rutte.
Primele opt elicoptere de transport croate MI-8 au sosit luni în Ucraina, relatează presa croată. Livrarea face parte din lotul de 14 elicoptere pe care Croația l-a donat Ucrainei.
Potrivit surselor media ruse, în noaptea de 08.05.2023, bombardiere rusești cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au lansat o serie de atacuri cu rachete Kh-22 asupra depozitelor de muniții ale armatei ucrainene de lângă Odesa.
Șeful de stat major al Armatei americane, generalul Mark Milley, ar urma să fie înlocuit de administrația Biden, scrie CNN.
În pofida efortului major depus pentru susținerea campaniei militare din Ucraina, industria rusă reușește să apară sporadic pe piața externă de armament cu noi produse. Este adevărat că majoritatea sunt proiecte finalizate anterior invadării Ucrainei, iar sancțiunile severe aplicate Rusiei de comunitatea internațională n-au apucat să se răsfrângă asupra derulării lor.
Ministerul Apărării din România (MApN) a anunțat că în cursul zilei de ieri, 5 mai, o aeronavă de tip L410 TURBOLET „din dotarea Poliției de frontieră poloneze, care executa, în cooperare cu Poliția de frontieră română, misiuni de patrulare de rutină sub egida Frontex deasupra Mării Negre, în spațiul aerian internațional, a fost interceptată, în jurul orei 13.20, la aproximativ 60 de km Est de spațiul aerian al României, de un avion rusesc de vânătoare tip Suhoi Su-35”.
Forțele rusești au raportat explozii în Crimeea, în dimineața de 6 mai, și susțin că „sistemul de apărare antiaeriană a funcționat”.
În noaptea de 4 mai, a fost foarte mult ”zgomot” peste Kiev. Capitala este obișnuită cu bombardamentele, dar în acea noapte exploziile au fost „speciale”, pentru că existatu informații privind o posibilă doborâre a rachetei hipersonice Kinzhal de către antiaeriana ucraineană.
Centrul pentru comunicare strategică și securitate informațională din cadrul Ministerului ucrainean al Culturii, a publicat o înregistrare video cu centrala hidroelectrică de la Nova Kahovka, aruncată în aer de către ocupanții ruși.
Coreea de Sud, SUA și Japonia se unesc pentru a pune în comun date de avertizare, în timp real, privind atacurile cu rachete. În Marea Baltică, 19 țări NATO și o națiune parteneră – Suedia - desfășoară cele mai ample manevre navale din Europa.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a anunțat că, în perioada 05-15.06.2023, în raioane maritime din Marea Baltică și în Regiunea Kaliningrad, se desfășoară un exercițiu operativ, sub conducerea comandantului FRMB, viceamiral Vladimir Vorobyov.
O femeie ar putea deveni pentru prima dată șeful Alianței Nord-Atlantice (NATO). Potrivit presei scandinave, premierul danez Mette Frederiksen l-ar putea succeda în funcția de Secretar General al NATO pe Jens Stoltenberg, care pleacă în septembrie și nu dorește să mai continue.
6 iunie 1944 - Debarcarea Aliaților din Normandia, cunoscută ca Ziua-Z. Simbolistica atât de dragă lui Vladimir Putin s-ar putea să se întoarcă împotriva liderului de la Kremlin, nevoit acum să găsească soluții în fața unei mult-așteptate contraofensive ucrainene. Dacă contraofensiva va reuși plenar, statele occidentale ar trebui să pregătească planul de salvare al statului rus. Totuși, momentul pare departe, iar ucrainenii au în față o armată rusă pregătită pentru defensivă.
Nouăsprezece aliați NATO, o țară parteneră NATO (Suedia), 50 de nave, peste 45 de avioane și aproximativ 6.000 de militari au dat startul, duminică, la Tallinn în Estonia, celei de-a 52-a iterații a Operațiilor Baltice 2023 (BALTOPS 23).
Fostul vicepreședinte al Statelor Unite în timpul administrației lui Donald Trump, Mike Pence, a depus luni documente pentru participarea la alegerile prezidențiale din 2024.
Potrivit ultimelor informații publicate în baza de date a Institutului SIPRI, Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, Statele Unite intenționează să livreze Arabiei Saudite, șapte sisteme de rachete de apărare antiaeriană THAAD și 360 de rachete, în perioada 2023-2027.
În ultima perioadă, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat atacuri zilnice asupra unor obiective militare și de infrastructură de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând drone kamikaze și diverse tipuri de rachete.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 05.06.2023, două bombardiere strategice Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei. Aeronavele au fost escortate de avioane de vânătoare MiG-31 din compunerea armatei de forțe aeriene și apărare antiaeriană a Flotei de Nord.
Armata ucraineană a declarat luni că nu are informaţii despre o ofensivă majoră despre care Rusia a spus că a lansat-o Kievul în cinci puncte de-a lungul liniei frontului în regiunea ucraineană Doneţk.
Armata ucraineană a negat că a lansat o contraofensivă majoră, deși ministerul rus al apărării a declarat dimineață că s-a confruntat cu un atac major la granița dintre regiunile Donețk și Zaporije, dar progresul ucrainean a fost oprit.
Ucraina a reușit să construiască o rețea de agenți și simpatizanți în Rusia care desfășoară atacuri de sabotaj împotriva regimului de acolo. Se crede că serviciile de informații de la Kiev furnizează drone grupării de partizani, relatează CNN care citează mai multe surse din comunitatea de informații.
Săptămâna trecută, ca răspuns la decizia lui Vladimir Putin de a suspenda Tratatul START, Statele Unite anunțaseră că vor suspenda notificările către Moscova, privind poziționarea rachetelor și a lansatoarelor sale. „Începând cu 1 iunie 2023, Statele Unite nu mai trimit Rusiei notificările cerute în temeiul tratatului, inclusiv actualizări privind starea sau locația echipamentelor care fac obiectul tratatului, cum ar fi rachetele și lansatoarele”, se arată în fișa informativă a Departamentului de Stat.
Rachetele americane GMLRS lansate de pe M270 și mai ales HIMARS au fost un adevărat „game changer” pentru Ucraina în cursul anului trecut când utilizarea acestor sisteme a reușit să oprească avansul trupelor ruse de ocupație și să contribuie decisiv la contraofensiva din toamna lui 2022. Dar ar putea fi integrate aceste rachete pe avioane de luptă occidentale?
Compania privată de mercenari Wagner Group a publicat un raport oficial în care precizează că în zona Bahmutului Armata Rusiei a deschis focul împotriva mercenarilor ruși.
Reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, general locotenent Igor Konașenkov, a anunțat, pe 05.06.2023, că militarii ruși ar fi oprit ofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei în direcția Donețk de Sud.
Un bang supersonic s-a produs duminică la Washington, când două avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon au încercat să intercepteze o aeronavă care nu răspundea înainte de a se prăbuşi în statul american Virginia, potrivit unor responsabili citaţi de AFP, scrie Agerpres.
Defense and Security Monitors, un site care se ocupă de afaceri militare, a informat că China a reușit să profite de toate oportunitățile care i s-au prezentat, pentru a apărea recent ca un important furnizor de arme pentru țările din Orientul Mijlociu.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut duminică Turciei să renunţe la obiecţiile faţă de Suedia, "care şi-a îndeplinit obligaţiile", şi să finalizeze aderarea acesteia la Alianţă "cât mai curând posibil", transmite Agerpres, care citează AFP.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat că, în perioada 05-20.06.2023, în Marea Japoniei și Marea Okhoțk, vor fi desfășurate exerciții navale de amploare, cu lansări practice de rachete și trageri de artilerie.
Cooperarea militară dintre Rabat și Beijing, în special în ceea ce privește sistemul antiblindat HJ-9A, arată că Marocul se străduiește să-și îmbunătățească capacitatea de apărare și să beneficieze de tehnologia militară avansată.
Fake news: Ucraina va folosi avioane F-16 de pe aerodromurile României. Propaganda rusă înaintează agresiv scenariul privind folosirea de către ucraineni a avioanelor F-16 Fighting Falcon de pe teritoriul mai multor state NATO, inclusiv României, cu intenția de a arăta implicarea Alianței în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Apărarea antiaeriană rusă a doborât în noaptea de sâmbătă spre duminică până la nouă drone deasupra peninsulei Crimeea, a declarat şeful prorus al peninsulei anexate, Serghei Axionov, potrivit Agerpres, care citează EFE.
Donald Trump și principalul său contracandidat la alegerile primare republicane au avut o primă încleștare cu mânuși, de la distanță, în statul american Iowa. Republicanii au dat startul campaniei pentru alegerea liderului care îl va înfrunta pe democratul Joe Biden în 2024 la alegerile prezidențiale de la finalul anului viitor.
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a adresat un mesaj de mulţumire preşedintelui României, Klaus Iohannis, şefului guvernului, Nicolae Ciucă, precum şi postului public de televiziune TVR pentru ajutorul acordat autorităţilor de la Chişinău în cadrul organizării Summitului Comunităţii Politice Europene care s-a desfăşurat joi, 1 iunie, la Bulboaca, transmite Agerpres, care citează portalul Deschide.md.
Operațiile militare din secolul XXI se vor baza pe informație aproape totală și pe scenarii de genul ”ce se va întâmpla dacă”. În plus, noile tehnologii digitale vor aduce aminte și de secolul XX, cel al vitezei, cu deosebirea că viteza de prelucrare a informației va fi de ordinul nanosecundelor, decizia se va lua în câteva minute, iar durata îndeplinirii primelor ordine de luptă va fi de la secunde până la zeci de minute, dar mai puțin de o oră.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a cerut sâmbătă Chinei să înceteze recrutarea unor foşti piloţi ai forţelor aeriene germane (Luftwaffe) pentru instruirea piloţilor chinezi, acţiune prin care Beijingul ar putea obţine secrete ale NATO, consemnează Agerpres, care citează AFP.
Nu mai e niciun secret că industria rusă nu poate ține pasul cu producerea de tancuri moderne la nivelul necesar războiului brutal purtat de Armata Rusiei împotriva Ucrainei. Pierderile mari de tehnică de luptă, blindate și tancuri din primele 15 luni ale invaziei, cu greu pot fi substituite de industria rusă, chiar dacă aceasta se află cu motoarele turate la maximum.
Turcia intenţionează să trimită comandouri în Kosovo duminică şi luni, ca răspuns la solicitarea NATO de a se alătura forţei sale de menţinere a păcii KFOR, ca urmare a tulburărilor din nordul ţării, a anunţat Ministerul turc al Apărării.
Azi se împlinesc 34 de ani de la Masacrul din Tiananmen, încă un subiect aflat sub cenzură totală de către regimul comunist de la Beijing. Masacrul de la Piața Tiananmen, cunoscut și sub numele de Incidentul din Piața Tiananmen, a avut loc în China în 1989. A fost un eveniment major în care guvernul chinez a reprimat brutal mișcarea pentru democrație și reformă politică, care avea loc în Piața Tiananmen din Beijing.
Ucraina insistă de luni bune să primească rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS (300 kilometri) care pot fi integrate pe sistemele HIMARS de producție americană, sisteme ce au jucat un rol determinant în oprirea avansului rus anul trecut și în contraofensiva din toamna lui 2022. Ucrainenii dispuneau însă de sisteme Grom-2 care ar putea lovi la o distanță între 250-500 kilometri, dar care nu au apărut aproape deloc în peisajul războiului.