„Sistemele fără pilot reprezintă atât o amenințare urgentă, cât și o amenințare de durată la adresa personalului militar, facilitaţilor și activelor SUA aflate în străinătate”, a precizat Pentagonul într-o declarație publicată joi în care anunță strategia.
Atacurile aeriene ale dronelor au crescut în ultimii ani, iar Pentagonul a devenit din ce în ce mai îngrijorat de amenințările pe care acestea le reprezintă pentru SUA și aliații săi. De mai bine de un an, grupările rebele Houthi susținute de Iran folosesc mici sisteme aeriene fără pilot (UAS) pentru a ținti nave care tranzitează Marea Roșie, iar dronele de atac au jucat un rol esenţial pe parcursul actualului război de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Oficialii DoD au declarat că departamentul adoptă o abordare stratificată pentru apărarea împotriva dronelor inamice, ceea ce înseamnă că SUA vor utiliza o serie de capabilități pentru a dezactiva aceste sisteme, de la război electronic la arme cinetice. Structurile militare ale SUA au o serie de programe în curs de desfășurare pentru dezvoltarea și implementarea acestei tehnologii.
Strategia lui Austin este aliniată cu acestea și cu alte programe ale DoD, inclusiv cele conduse de biroul Joint Counter-Small UAS, care a fost înființat în 2019 pentru a coordona dezvoltarea, tacticile și instruirea contra-UAS în cadrul serviciilor militare.
De asemenea, strategia urmărește îndeaproape cea de-a doua fază a programului Replicator, care se concentrează pe utilizarea rapidă în teren a tehnologiei de lupta anti-drone. Austin, care a anunțat Replicator 2 în septembrie, a declarat că Pentagonul intenționează să solicite finanțare în anul fiscal 2026 și să stabilească un termen de doi ani pentru furnizarea de sisteme contra-UAS „îmbunătățite semnificativ”.
Un document neclasificat, publicat joi, face puțină lumină asupra strategiei departamentului, prezentând cinci direcţii pe care intenționează să le urmeze.
Printre acestea se numără: îmbunătățirea capacității sale de a detecta, urmări și caracteriza amenințările împotriva dronelor; lansarea unor campanii focalizate pentru a contracara „rețelele de amenințări”; transformarea apărării împotriva dronelor într-un element central al doctrinei, formării și politicii sale; utilizarea rapidă pe teren a tehnologiei împotriva UAS și prioritizarea finanțării pentru aceste capacități; și acordarea unui accent mai mare combaterii sistemelor fără pilot în cadrul eforturilor sale de dezvoltare și proiectare a forțelor.
Strategia subliniază nevoia de parteneriate cu Congresul SUA, cu industria de apărare și comercială și cu aliații. De asemenea, se angajează să creeze indicatori clari pentru a-și urmări progresele, deși nu este clar dacă aceste detalii vor fi făcute publice.
„Această strategie marchează un nou pas esențial în eforturile Departamentului Apărării de a contracara sistemele fără pilot, dar mai este mult de lucru”, se arată în document. „Deși natura în evoluție rapidă a amenințărilor reprezentate de utilizarea de către adversari a sistemelor fără pilot înseamnă că departamentul va trebui să își reevalueze în permanență eforturile, această strategie stabilește o bază de acțiune pentru a face față acestei provocări.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
Un membru al aşa-zisei companii militare private ruse (PMC) Wagner Group a făcut remarci provocatoare, amenințând că va revendica Alaska, reluând retorica care a apărut în cercurile politice rusești în ultimii ani.
Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a precizat într-un interviu acordat Le Monde că operațiunea militara din regiunea rusa Kursk a fost un succes. Generalul ucrainean a explicat că nu a avut de ales decât să desfășoare operațiunea.
Nu există unanimitate în rândul aliaților NATO cu privire la problema aderării Ucrainei la alianță. În același timp, este imposibil să se ofere Ucrainei garanții de securitate pentru ca Ucraina să funcționeze ca o țară suverană fără garanția articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției Consiliului Atlantic privind consolidarea rezilienței în cadrul Alianței.
Discuțiile de pace dintre Kiev și Moscova vor fi posibile numai atunci când Rusia nu va mai avea resurse pentru a-și duce războiul la scară largă, a declarat Andri Iermak, șeful Biroului Prezidențial de la Kiev, pe 17 decembrie. „Aș dori să subliniez încă o dată că numai cei puternici sunt ajutați, așa că trebuie să rămânem puternici”, a declarat el la Congresul autorităților locale și regionale din Lviv, potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
Liderul rus Vladimir Putin continuă să țină Occidentul în tensiune cu privire la problema producției în serie de noi rachete Oreșnik cu rază medie de acțiune. La sfârșitul lunii noiembrie, în timpul unui discurs plin de amenințări la adresa Occidentului, el a spus că producția a început deja. Cu toate acestea, luni, Putin spunea că producția abia începe.
Forțele Armate ale Letoniei au anunțat, la 17 decembrie, exerciții militare de urgență în întreaga țară „pentru a testa și îmbunătăți procedurile și nivelul de pregătire pentru luptă al unităților”. Deși Ministerul leton al Apărării a declarat că exercițiile „nu au legătură cu schimbări ale mediului de securitate”, acestea au loc pe fondul creșterii tensiunilor dintre NATO și Rusia.
Ucraina se alătură unui grup de state elitiste care dispun de sisteme de arme laser, prezentându-și sistemul „Trizub” în cadrul unei dezvoltări mai ample a producției interne de arme, care include drone cu rază lungă de acțiune și platforme de transport.
Au fost înregistrate „puține progrese” în eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. Acest lucru a fost declarat luni, 16 decembrie, de președintele ales al SUA, Donald Trump, în timpul unui discurs către presă la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida.
Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat în cadrul unei reuniuni a Ministerului Apărării că departamentul trebuie să fie pregătit pentru „orice evoluție, inclusiv un posibil conflict militar cu NATO în Europa în următorul deceniu”. „Acest lucru este evidențiat de deciziile luate la summitul NATO desfășurat în luna iulie a acestui an. De asemenea, este reflectat în documentele doctrinare ale SUA și ale altor țări NATO”, a spus Belousov.
În dimineața zilei de 15 decembrie, drone cu rază lungă de acțiune au atacat din nou ținte din Groznîi, capitala Republicii Cecene. O serie de materiale video au fost publicate pe internet. Mai exact, o înregistrare video arată o aeronavă Aeroprakt A-22 Foxbat transformată în dronă de atac care zboară deasupra clădirii OMON (în rusă „unitatea specială de poliție”).
În ultimii ani s-au pus în mișcare forțe pe care doar un conflict global le mai poate sătura. Patrulaterul roșu Moscova-Beijing-Teheran și Phenian e hotărât să schimbe ordinea mondială pe cale militară. Liderii occidentali par să fi înțeles pericolul, însă sunt obligați să vină cu măsuri prudente, de teama amplificării reacțiilor de respingere din partea societății, care oricum se manifestă sub forma mișcărilor radicale, extremiste.
Deși România credea că este protejată de ingerințele Rusiei în politica internă, fiind țara cu cel mai puternice sentimente pro-SUA, pro-NATO, pro-UE și anti-rusesc din zona ei de lume, iar intențiile conducerii Rusiei privind România sunt imposibil de materializat și au greutate neglijabilă - realitatea ultimelor alegeri a demonstrat cu totul altceva.
Elementele și evoluțiile globale, care au cea mai mare greutate pentru zona în care este situată România – Europa de sud-est, în ordinea descrescătoare a greutății lor sunt următoarele: politica externă a SUA; politica internă și externă a Uniunii Europene; situația din țările vecine României, în special războiul din Ucraina; și intențiile conducerii Rusiei.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
Odată cu declasificarea rapoartelor instituțiilor de stat cu atribuții privind securitatea națională, referitoare la modul în care a decurs campania electorală de la sfârșitul anului, multe priviri critice s-au îndreptat spre militari, și în special spre militarii în rezervă și în retragere, știut fiind că aceștia au prin educație o atitudine naționalistă și s-au aflat într-un conflict de lungă durată cu guvernele țării pentru acordarea unor drepturi legale esențiale.
Rezolvarea „problemei Ucraina-Rusia” va fi o prioritate pentru președintele ales al SUA, Donald Trump, atunci când își va prelua mandatul în ianuarie 2025. Potrivit acestuia, războiul din Ucraina este o situație mai complicată decât conflictul din Orientul Mijlociu. Donald Trump a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat Paris Match, înregistrat la 7 decembrie în timpul vizitei viitorului președinte american la Paris și publicat la 11 decembrie.
După ce a accesat o varietate de surse deschise, social media și documente scurse, precum și monumente funerare și morminte, BBC a identificat 543 de militari ruși și mercenari ai Wagner Group uciși în Siria între 2015 și 2024. Lista a inclus membri ai unor unităţi de elită ale forțelor speciale ale armatei ruse, ai unităților straturilor de informații ale FSB și GRU și piloți militari. La apogeul operațiunilor militare ruse, Kremlinul a susținut că 63 000 de militari au fost desfășurați în Siria.
Luptele din Siria au fost intense în ultimele 48 de ore, deoarece Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) lansează o serie de lovituri aeriene asupra unor facilitaţi militare siriene. Scopul acestor atacuri este de a distruge cât mai multe arme și cât mai multe depozite de muniții care ar fi putut ajunge în mâinile unităților de rezistență siriene după căderea regimului lui Bashar al-Assad, duminică, 8 decembrie 2024.
Faptul că Rusia s-a confruntat cu probleme semnificative la începutul invaziei sale la scară largă din Ucraina ar trebui să fie o mare preocupare pentru Beijing, a declarat adjunctul șefului Statului Major al Pentagonului, Kathleen H. Hicks, relatează SkyNews.
Ca parte a angajamentului său tot mai mare față de eforturile internaționale de sprijinire a Ucrainei, Norvegia a anunțat, la 2 decembrie 2024, desfășurarea de avioane de luptă F-35 și de sisteme de apărare aeriană NASAMS în Polonia. Această desfășurare urmărește să securizeze aeroportul polonez Rzeszow, un nod logistic esențial pentru transportul de echipamente civile și militare destinate Ucrainei, demonstrând în același timp solidaritatea Norvegiei cu NATO. Misiunea, care urmează să înceapă în decembrie 2024 și să se prelungească până la Paște, va spori capacitățile de apărare aeriană într-o regiune de importanță strategică din Europa de Est.
Baza forțelor aeriene americane va fi constituită din aeronavele cu pilot pentru mulți ani de acum înainte, a declarat generalul de brigadă Doug Wiskert, care comandă Aripa 412 de testare de la baza Edwards Air Force din California.
Un doctor în relații internaționale a făcut un interesant exercițiu de imaginație, într-un scenariu pur ipotetic în care ar izbucni o conflagrație mondială. Trebuie subliniat, pentru a evita orice alimentare a panicii, că scenariul e unul ipotetic și că ne aflăm departe de un asemenea eveniment.
Cmdr. Robert Foster a preluat de la Cmdr. Matthew Iwanczuk funcția de ofițer comandant al Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis Ashore România (USAAMDSRO - U.S. Aegis Ashore Missile Defense System Romania).
Forțele Armate Ucrainene au distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene S-400 desfăşurat în Crimeea, teritoriu ucrainean aflată sub ocupație rusă din 2014. Această informație este comunicată de site-ul oficial al Ministerului Apărării din Regatul Unit, cu referire la rapoarte întocmite de serviciile britanice de informații.
E multă isterie în aceste zile, isterie alimentată de un candidat la alegerile prezidențiale anulate ca urmare a ingerințelor unor actori statali în manipularea procesului electoral, prin acțiuni de război hibrid.
La 7 decembrie 2024, agenția rusă de propaganda de știri TASS a anunțat că guvernul belarus, în colaborare cu specialiștii ruși în domeniul apărării, va desfășura sistemul de rachete balistice cu rază intermediară Oreshnik în Belarus până la jumătatea anului 2025. Această decizie vine ca urmare a preocupărilor crescânde privind planurile SUA și Germaniei de a desfășura rachete cu rază intermediară de acțiune în Europa, care sunt considerate o amenințare directă atât de Moscova, cât și de Minsk.
Se pare că Rusia își retrage activele militare de la baza sa strategică Tartous, din Siria, într-o mișcare care coincide cu extinderea rapidă a ofensivei rebelilor din opoziție în nord-vestul acestei țări. Potrivit site-ului Naval News și analiștilor de informații open-source, una dintre navele staționate la bază - nava Yelena - a fost văzută părăsind facilitatea luni dimineață, sugerând că și alte nave ar putea urma să facă asta. Cel puțin patru nave militare și un submarin sunt staționate în prezent la aceasta bază navală, a raportat Naval News. De asemenea, au apărut informaţii şi dovezi ca rușii evacuează sistemele de rachete S-400 și Tor din baza Hmeimim.
Regiunea arctică are o importanță strategică semnificativă pentru Canada, Statele Unite și Rusia, determinată de o confluență de factori geopolitici, economici și de mediu. Canada are cea mai lungă linie de coastă arctică, ceea ce o face o regiune crucială pentru suveranitatea și securitatea națională. Topirea gheții arctice deschide noi rute de transport maritim, oferind posibil rute comerciale mai scurte și mai eficiente între Asia și America de Nord. Canada își propune să valorifice aceste oportunități, asigurând în același timp un trafic maritim sigur și durabil.
Creșterea utilizării dronelor în cadrul războiului modern a pus armata SUA în fața unui set unic de provocări. 1 Deși oferă avantaje tactice semnificative, dronele ridică, de asemenea, probleme serioase. Adversarii Statelor Unite dezvoltă roiuri sofisticate de drone, capabile să copleșească apărarea aeriană convențională și să satureze zonele țintă. Astfel, secretarul Apărării, Lloyd Austin, a semnat luni o strategie clasificată pentru contracararea amenințărilor generate de drone, într-un efort de a unifica abordarea armatei pentru a-și proteja facilitățile și personalul de sistemele aeriene fără pilot înarmate.
E.S. Adrian Zuckerman, ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), și un apropiat al președintelui ales american Donald Trump, a reacționat în exclusivitate pentru DefenseRomania, după ce CCR a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România.
Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare strategice West 2025, care vor avea loc pe teritoriul Belarusului în acest an. În dimineața zilei de 14 ianuarie, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Belarus a raportat despre instruirea personalului Comandamentului comun al Grupului regional de trupe al Federației Ruse și Belarus. Se menționează că scopul instruirii este de a „spori capacitatea de apărare” a statului Uniunii Statale Rusia-Belarus. Exercițiile West-2025 vor fi una dintre cele mai mari din ultimii ani. Peste 13 000 de militari ai forțelor armate belaruse și ai forțelor armate ruse vor fi implicați în manevre.
Ucraina își lansează din ce în ce mai des dronele în adâncimea teritoriului rusesc, distrugând facilități militare și rafinării de petrol, au relatat surse occidentale la 14 ianuarie, după ce forțele armate ucrainene au lansat ceea ce au numit un atac „masiv” cu drone în mai multe regiuni din Rusia. Experții occidentali subliniază că ucrainenii au făcut progrese semnificative în ceea ce privește tehnologia sa și se află în prezent în fruntea producției de drone unice, care se disting prin raza lor de acțiune, precizie și ieftinire.
În dimineața zilei de 15.01.2025, trupele ruse au declanșat un atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, după ce pe timpul nopții au fost întrebuințate preponderent drone kamikaze. La loviturile aeriene au participat bombardiere cu rază lungă de acțiune, dar și alte tipuri de avioane dotate cu rachete hipersonice și de croazieră.
Apărarea Teritorială a Germaniei va fi însărcinată exclusiv cu lupta împotriva actelor de sabotaj rusesc împotriva infrastructurii critice a țării.
Când Statele Unite au început să trimită APC-uri M113 din stocul Gărzii Naționale în Ucraina aflată în conflict în aprilie 2022, atât mass-media ucraineană, cât și cea rusă au vorbit despre asta ca fiind încă un caz în care Washingtonul și-a trimis „gunoiul” la Kiev. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, acești transportatori sunt foarte apreciați pe frontul de luptă.
Pe 14 ianuarie, la Helsinki, a avut loc un summit al reprezentanților țărilor baltice membre NATO, respectiv Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia și Estonia, pentru a discuta despre siguranța infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
După ce la prezidențialele din 24 noiembrie, aproape 60% dintre românii din Germania și-au dorit suveranism, iată că aceștia ar putea gusta din propriul medicament: migranții in Germania, inclusiv românii, ar putea fi chiar obligați să-și facă bagajele dacă AfD își va pune în aplicare ”planul de țară”.
Poliția germană a început să analizeze campania electorală a Alternativei pentru Germania (AfD) la Karlsruhe. Membrii organizației locale a acestui partid anti-imigrație au pus în cutiile poștale pliante care semănau cu bilete de avion și aveau imprimate cuvintele „bilet de deportare”.
Surse ruse și ucrainene raportează că a avut loc un atac cu rachete și drone asupra Uzinei chimice Bryansk din Rusia. Potrivit diferitelor surse, atacul a implicat utilizarea sistemul de rachete tactice ATACMS livrat de SUA.
Toți pentru unu, unul pentru toți. România își extinde prezenţa, cu efective şi tehnică militară, la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcţionează în ţările aliate de pe Flancul estic.
Următoarele două portavioane ale Marinei SUA se vor numi USS William J. Clinton (CVN 82) și USS George W. Bush (CVN 83).
În Statele Unite, portavioanele sunt de obicei numite după foști președinți. Excepțiile au fost portavionul USS Nimitz (CVN-68) numit în onoarea amiralului de flotă Chester Nimitz, viitorul portavion USS Doris Miller (CVN-81), numit în onoarea lui Doris Miller, eroul de la Pearl Harbor, și viitorul portavion din clasa Ford, USS Enterprise (CVN-80).
Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.
La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.
Programul Next Generation Air Dominance (NGAD) reprezintă una dintre cele mai ambitioase și strategice inițiative pentru viitorul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Scopul principal al acestui proiect este dezvoltarea unui nou avion de vânătoare de generație a șasea care să înlocuiască avioanele de generație a cincea, cum ar fi F-35 și F-22.
În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid.
Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a numit inteligența artificială drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a SUA. Sullivan a declarat acest lucru în timpul ultimei sale ședințe de informare de la Casa Albă din 13 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.
Generalul-maior Abdul Rahim Mousavi, comandantul șef al armatei iraniene, a anunțat că armata are în prezent o unitate separată care desfășoară misiuni cu drone, indicând posibilitatea formării unei forțe independente dedicate dronelor în viitor, dar această chestiune nu face parte în prezent din planurile pe termen scurt.
Deși pentru România nu pare a fi o prioritate achiziția de elicoptere, sunt state europene care mizează în continuare pe cartea elicopterelor.
Interoperabilitatea e unul din obiectivele Forțelor Armate ale Franței care fac pași etapizați pentru a se conecta cu toate rețelele logistice militare ale Europei. Astfel, pentru prima dată, tehnicieni de sol ai avioanelor franceze Rafale, vor deservi avioane de tip Eurofighter.
Forțele speciale ucrainene au distrus un tanc M1A1 Abrams pentru a preveni capturarea acestuia de către ruși, în contextul unui atac rusesc asupra liniilor ucrainene de aparare. Această ofensivă rusă, care a implicat aproximativ 50 de vehicule blindate, a fost probabil o încercare de a perturba o contraofensivă ucraineană desfășurată în aceeași perioadă. Atacul trupelor ruse s-a soldat cu pierderi semnificative, ucrainenii raportând 45 de soldați ruși uciși și 53 răniți. În timpul acțiunilor de distrugere a coloanei ruse de blindate, o echipă de drone ucrainene a lovit accidental unul dintre tancurile M1A1 Abrams ale Brigăzii 47 Mecanizate, incidentul fiind surprins și distribuit pe rețelele sociale.
Polonia sprijină cererea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, transmit Agerpres și DPA, citând o declaraţie a ministrului apărării de la Varşovia.
Ucraina a primit de la Franța bomba ghidată AASM Hammer, care a fost integrată cu succes pe avioanele de vânătoare de origine sovietică. Există dovezi că această muniție a fost deja instalată la bordul aeronavelor ucrainene. O fotografie rară surprinde momentul în care un pilot ucrainean de MiG-29 a lansat o astfel de bombă, aceasta desfășurându-și aripile pentru a se îndrepta spre țintă. Imaginea este considerată valoroasă, arătând momentul în care pilotul avionului MiG-29 verifică dacă bomba ghidată AASM Hammer îşi urmează traiectoria.
Canalele mass-media ruse au publicat recent un videoclip despre care se credea inițial că arată o lovitură aeriană rusă reușită asupra unui „sistem radar de fabricație occidentală” operat de forțele ucrainene.
Kremlinul a avertizat luni că cele mai recente sancțiuni anunțate de Washington împotriva sectorului energetic din Rusia riscă să destabilizeze piețele globale ale petrolului și energiei și a promis că Moscova va face tot posibilul pentru a minimiza impactul respectivelor măsuri, transmit Agerpres, Reuters și AFP.
Agenția de presă rusă Tass a publicat, pe 13.01.2025, o statistică privind atacurile ucrainene asupra teritoriului rus în anul 2024, bazată pe datele furnizate de Ministerul Apărării. Din aceasta rezultă că, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2024, sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat și distrus peste 7.300 de drone ucrainene.
Algerul a găzduit săptămâna aceasta membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în Siria și ai Unităților de Protecție a Poporului Kurd (YPG) care au participat la o conferință organizată de Frontul Polisario în tabăra Tinduf în sud-vestul Algeriei, într-o mișcare care este puțin probabil să treacă fără un răspuns din partea Ankarei, mai ales că instituțiile de presă turcești au considerat regimul algerian responsabil pentru “sprijinul separatiștilor kurzi”.
Aselsan, o companie de apărare din Turcia, a efectuat o revizuire importantă a documentației interne, eliminând sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumf fabricat în Rusia din sistemul său de comandă și control Hakim 100. Actualizarea a stârnit interes, deoarece S-400 a fost anterior inclus în rețeaua integrată de apărare aeriană Hakim 100, alături de alte sisteme precum sistemul de apărare aeriană Sibir.
Cele trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia sunt îngrijorate de faptul că Europa nu dispune de o bază de producție de echipamente militare și de resurse suficiente pentru a face față Rusiei fără ajutorul Statelor Unite. Oficiali de rang înalt din Finlanda, Estonia și Letonia au declarat pentru The Independent.
Cheltuielile pentru apărare ale țărilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu sunt guvernate de dorințele niciunuia dintre liderii alianței, ci trebuie să se bazeze pe riscurile iminente care decurg din analizele relevante.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
