După cum a anunțat televiziunea cehă, potrivit rezultatelor votului, fostul general și șef al Comitetului Militar al NATO, Petr Pavel, și-a asigurat sprijinul a 58,32% dintre alegători. Rivalul său, fostul premier Andrei Babiš, a primit numai 41,67%. Primul tur a avut loc în perioada 13-14 ianuarie, iar conform rezultatelor sale, Babiš s-a situat în frunte cu un ușor avans, dar nu a reușit să obțină cele 50% din voturi necesare victoriei.
Conform constituției sale, Cehia este o republică parlamentară, iar președintele îndeplinește, în principal, funcții ceremoniale. Cu toate acestea, el este comandantul suprem al Forțelor Armate și reprezintă statul pe arena internațională. Printre competențele importante ale șefului statului se numără și numirea judecătorilor Curții Constituționale. În plus, fără acordul său, cabinetul de miniștri nu poate numi ambasadori și șefi de misiuni diplomatice ale republicii la organizațiile internaționale.
În biografia lui Pavel, care a fost prezentată de agenția de presă rusă RIA Novosti, se notează faptul că noul președinte al Cehiei are 61 de ani. Acesta și-a început cariera militară în anul 1983, când a fost numit comandant al unui pluton special de cercetare aeropurtată. În septembrie 2014, Pavel a fost ales președinte al Comitetului Militar al NATO, deținând această funcție până în iunie 2018 și devenind primul reprezentant al fostelor țări socialiste, care a primit cea mai înaltă funcție militară în Alianța Nord-Atlantică.
Pavel este unul dintre criticii de multă vreme ai Rusiei. În depășirea crizei energetice, în opinia sa, Cehia trebuie să pună capăt dependenței de Federația Rusă, fapt care a fost ignorat timp de mulți ani. El sprijină atât livrările de arme către Kiev, cât și sancțiunile economice împotriva Moscovei, inclusiv un embargo asupra importurilor de petrol.
În același timp, Cehia a fost inclusă între țările neprietenoase cu Rusia încă din mai 2021, deschizând lista împreună cu Statele Unite. Anterior, Praga a acuzat serviciile speciale ruse că au fost implicate într-o explozie la un depozit de muniții din satul Vrbetica, în anul 2014. Cu toate acestea, publicația germană World Economy, după ce a analizat versiunea autorităților cehe, a atras atenția asupra semnelor unui atac informațional asupra Moscovei.
După începerea invaziei în Ucraina, Cehia nu s-a alăturat tuturor sancțiunilor europene împotriva Rusiei, ci și-a prezentat propriile inițiative. În special, Praga, care prezida Consiliul UE, a propus scăderea plafonului de preț al gazelor din Federația Rusă la 188 de euro.
Este adevărat și faptul că, în apogeul epopeii tancurilor occidentale, premierul ceh, Petr Fiala, a spus că Praga nu intenționează să renunțe la tancurile de luptă Leopard 2 de fabricație germană în favoarea Ucrainei, pe care Germania le-a promis părții cehe în cadrul unui “schimb circular”. El a făcut o astfel de declarație după o întâlnire cu cancelarul german, Olaf Scholz. Fiala a subliniat că Cehia are nevoie de aceste tancuri pentru a-și asigura propria securitate.
Petr Pavel, președintele ales al Cehiei. Foto: Petr Pavel @OfficialFacebook
“Victoria lui Petr Pavel la alegerile prezidențiale era pe deplin așteptată. Pentru prima dată, Cehia va avea un președinte tehnic, care va fi cu greu observabil. După liderii străluciți ai țării Vaclav Havel, Vaclav Klaus și Miloš Zeman, Pavel va reprezenta o nouă realitate ”, a declarat analistul politic rus Vadim Trukhachev pentru ziarul Vzglyad.
“Fostul prim-ministru Andrej Babiš ar fi putut fi al patrulea cel mai strălucit președinte din istoria Cehiei. În plus, acesta ar fi fost mai convenabil pentru Rusia, deoarece susținea încetarea livrărilor de arme către Ucraina. Cu toate acestea, în urma lui au rămas prea multe scandaluri de corupție, ceea ce i-a afectat ratingul”, a menționat politologul.
Comentând relațiile dintre Moscova și Praga, Trukhachev a menționat că “acestea sunt deja la zero și vor rămâne la același nivel”.
“Pavel nu este un rusofob ideologic, ci mai degrabă un susținător al liniei comune a UE și NATO. Drept urmare, Cehia, pentru încă doi ani și jumătate, până la următoarele alegeri parlamentare, va fi condusă de guvernul rusofob al lui Petr Fiala. Noul președinte nu va schimba poziția Pragăi în raport cu Moscova, iar Cehia va rămâne una dintre cele mai ostile țări din lume față de Rusia”, susține expertul.
El prezice că Fiala va aduce cel puțin relațiile diplomatice ruso-cehe la nivelul de însărcinat cu afaceri, ca și în cazul statelor baltice, dacă nu chiar la un punct maxim, adică la ruptura completă.
“În plus, Praga va continua să înarmeze Kievul până când își va epuiza rezervele. Și acest lucru s-ar putea să nu se întâmple curând, deoarece în Cehia sunt produse o mulțime de arme”, a adăugat Trukhachev.
Și directorul general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, Andrei Kortunov, într-o conversație cu un jurnalist al ziarului Vzglyad, și-a exprimat convingerea că “în relațiile dintre Rusia și Cehia, aproape nimic se va schimba în bine”.
“Conform constituției cehe, puterile președintelui sunt destul de limitate. Am observat deja cum președintele Zeman și-a exprimat opinii care diferă de poziția Cabinetului de Miniștri, dar acestea nu au afectat în niciun fel poziția oficială a Pragăi”, a spus politologul.
Cât despre figura lui Peter Pavel însuși, trebuie spus faptul că, în campania sa electorală, a pledat pentru întărirea legăturilor cu Occidentul și a integrării în structurile nord-atlantice. “În același timp, este o persoană mai previzibilă decât adversarul său Babiš”, crede Kortunov.
“Deși Babiš a fost prim-ministru al Cehiei, el conduce mișcarea politică ANO, care este un partid destul de populist. Prin urmare, rezultatul alegerilor poate fi considerat o înfrângere a populismului european”, a subliniat el.
“Ar trebui să presupunem că deciziile Pragăi privind asistența militară acordată Ucrainei pot deveni mai profesionale și mai potrivite cu interesele Cehiei. Pavel cunoaște foarte bine potențialul militar al țării și poate evalua mai atent ce poate și ce nu poate fi transferat la Kiev”, spune expertul.
“Cariera noului președinte al Cehiei a început în Tratatul de la Varșovia. El știe rusă și are o idee despre tipurile de arme sovietice, deoarece a lucrat personal cu ele. În același timp însă, el cunoaște activitatea NATO din interior și, cred că, legăturile militare ale Pragăi cu alianța vor fi consolidate”, a concluzionat Kortunov.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Franța a anunțat pe 15 aprilie că va expulza 12 membri ai personalului diplomatic și consular algerian și și-a rechemat ambasadorul din Alger, adâncind criza care amenință să anuleze luni de încercare de reconciliere între cele două țări.
Marea Britanie dorește să încheie un acord de apărare cu UE pe fondul politicilor tensionate ale președintelui american Donald Trump. Regatul Unit caută acces la noul fond de apărare al UE.
Directorul Serviciului de Informații Externe din Rusia SVR(), Serghei Narîșkin, a acuzat Polonia și statele baltice că ”zăngănesc armele”.
Administraţia preşedintelui Donald Trump propune închiderea a 10 ambasade şi 17 consulate care sunt situate, în principal, în Europa şi Africa, relatează Agerpres.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, este invitatul de miercuri al DCNews și DCNewsTV. În contextul situației internaționale actuale, interviul cu ministrul de Externe al României va fi preluat și de DefenseRomania.
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
China a ordonat companiilor sale aeriene să nu mai accepte livrări de avioane de la compania americană Boeing. Decizia a fost luată într-un moment în care asistăm la un război tarifar fără precedent între China și Statele Unite, în care președintele american Donald Trump a impus Chinei tarife de importuri de până la 145%, iar Beijingul a impus taxe de 125% pe mărfurile americane.
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Călin Georgescu este fiu de nomenclaturiști. De profesie este inginer pedolog. Înainte de căderea regimului comunist, în decembrie 1989, a lucrat ca inginer. A fost consilier al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1992-1996). După pierderea alegerilor de către Partidul Democrației Sociale din România (predecesorul Partidului Social Democrat) în 1996, și câștigarea lor de către Convenția Democrată Română a ocupat, prin concurs, funcția de secretar general al aceluiași minister. În presa vremii au fost publicate dovezi clare privind măsluirea concursului. Ministrul Afacerilor Străine Mircea Geoană l-a numit, în 2004, director al Direcției de organizații Internaționale din același minister. A fost raportor special al ONU (2011-2013) pe probleme privind protecția mediului, fiind numit de Ministerul Afacerilor Externe.
Inspectorul general al Armatei Germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer, consideră că Federația Rusă ar putea ataca teritoriul NATO în 2029.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
O altă față mai puțin nevăzută a războiului este lipsa forței de muncă în Rusia, un efect direct al mobilizării populației în rândul forțelor armate.
O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.
Europa joacă cartea diversificării surselor de energie, reducând la minim importurile de petrol și gaze din Rusia.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat din funcție luni după-amiază, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale.
Turkish Aerospace Industries (TUSAŞ) lucrează la extinderea testelor de zbor și accelerarea producției de prototipuri ale aeronavei Kaan, primul avion turc de generația a cincia. Asta, concomitent cu discuțiile privind achiziția de alte avioane, inclusiv Eurofihger și F-16. Producătorul turc promite accelerarea programului Kaan iar directorul companiei producătoare a anunțat inclusiv când va începe livrarea avioanelor din producția de serie.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că operațiunea desfășurată pe teritoriul regiunii ruse Kursk, care durează deja de aproape nouă luni, a atins majoritatea obiectivelor propuse, iar zonă tampon creată de forțele ucrainene rămâne relevantă. Generalul Sîrskîi a făcut aceste precizări într-un mesaj publicat pe contul Facebook, unde a subliniat importanța strategică a operațiunii.
Iranul a dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică, Qasem Basir, cu o rază de acțiune de 1.200 de kilometri, amenințând Israelul și bazele americane.
India va achiziționa avione Rafale M care vor opera de pe portavioane. Ele vor înlocui MiG-29K/KUB sovietice. Rușii fac o analiză și identifică trei motive pentru care India nu a ales tehnică rusă, dar remarcă și faptul că nu a ales nici F-35.
Forțele Aeriene Ucrainene au făcut publică identitatea lui Dmytro, un fost programator civil care a devenit un simbol al ,,rezilienței tehnologice'' a Ucrainei. Ca urmare a unei realizări militare care o sa ramana in istorie, Dmitro, în prezent specialist militar, este considerat operatorul care a interceptat cu succes prima rachetă hipersonică rusească Kh-47M2 Kinzhal.
Președintele american Donald Trump a declarat la 4 mai că lideri ai Uniunii Europene l-au îndemnat în repetate rânduri să-i telefoneze președintelui rus Vladimir Putin, susținând că acesta le-a ignorat încercările de a-l contacta, în timp ce războiul din Ucraina continuă, a relatat Agerpres, care citează The Kyiv Independent.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE poate consolida semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina prin achiziționarea de arme direct de la producătorii ucraineni. Kubilius a declarat că SUA și UE alocă aproximativ 40 de miliarde de euro anual pentru asistență militară Ucrainei. Cu toate acestea, comisarul european pentru apărare a spus că aceste fonduri ar putea fi utilizate mai eficient prin achiziționarea directă de arme de la producătorii ucraineni.
Președintele ceh Petr Pavel a clarificat faptul că desfășurarea de forțe de menținere a păcii în Ucraina nu este luată în considerare în acest moment din cauza absenței unui acord de pace.
Uniunea Europeană este "îngrijorată" de noul plan israelian privind "cucerirea" Fâşiei Gaza şi face apel să se dea dovadă de "cea mai mare reţinere", a declarat luni un purtător de cuvânt al serviciului său diplomatic, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul are mare nevoie de o participare internațională semnificativă la festivitatea prin care marchează cea de-a 80-a aniversare a victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, așa cum le place rușilor să numească cel de-al Doilea Război Mondial. Nevoia decurge atât din satisfacția de a arăta Occidentului susținerea de care se bucură în ciuda acuzațiilor privind pornirea războiului din Ucraina, cât și din dorința de a crea propriilor cetățeni imaginea unei țări puternice, cu o ideologie împărtășită de alte state, care coagulează în jurul său alte națiuni și chiar le inspiră.
George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.735.578 de voturi (40,56%), la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate în noaptea de duminică spre luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 19.935 de procese verbale (99,25%).
Președintele american, Donald Trump, a declarat, pe 04.05.2025, în cadrul unui nou interviu acordat postului de televiziune NBC News, că Statele Unite au șansa de a pune capăt conflictului din Ucraina în mod pașnic. Potrivit precizărilor sale, astăzi Washingtonul este mai aproape de semnarea unui acord cu una dintre părți, în timp ce cu cealaltă parte “lucrurile nu sunt atât de bune”. El a refuzat să dea detalii la cine se referă în mod concret.
Cotidianul american The New York Times a informat, pe 04.05.2025, citând oficiali de la Washington, că, în viitorul apropiat, Kievul va primi încă un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot. Statele Unite au aprobat transferul acestuia în Ucraina, după ce anterior a acoperit Israelul. Însă, livrarea se va face numai după repararea sistemului.
România este în prezent angajată într-un program serios de modernizare militară, o inițiativă strategică determinată de necesitatea de a înlocui inventarul învechit de echipamente militare și de a asigura alinierea deplină la standardele NATO. Acest efort a căpătat o urgență deosebită din cauza evoluției peisajului de securitate din Europa de Est, în special a conflictului actual din Ucraina, care a subliniat importanța unor capacități de apărare solide și moderne. O componentă esențială a acestei inițiative de modernizare este achiziționarea de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) cu șenile, o măsură menită să sporească semnificativ eficacitatea operațională a Forțelor Terestre Române.
Alegeri prezidențiale din România au loc într-un moment dificil, în timp ce țara noastră navighează într-un peisaj geopolitic complex. Anularea alegerilor din 2024, marcată de acuzații de interferență străină, în special din partea Rusiei prin intermediul platformelor de socializare, subliniază vulnerabilitățile pe care următorul șef de stat trebuie să le abordeze pentru a proteja procesele democratice din România.
Utilizarea armelor nucleare în Ucraina nu este și probabil nu va fi necesară. Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru, spunând că Rusia are suficientă forță pentru a-și atinge obiectivele.
În prima jumătate a anului 2025, Taiwanul urmează să primească primul lot de lansatoare pentru sistemul american de rachete antinavă de coastă Harpoon, a precizat ediția taiwaneză a ziarului The Liberty Times. Livrarea acestor lansatoare a fost convenită încă din 2020, iar apoi au fost contractate 100 de lansatoare, radare, echipamente auxiliare și 400 de rachete antinavă, cu o valoare totală de aproximativ 2,37 miliarde de dolari.
În timp ce România traversează cel mai recent ciclu electoral, presa internațională, în special agențiile de presă europene și americane, au aruncat o privire critică asupra proceselor democratice din țară. Preocupările legate de interferența străină, extremismul în creștere și corupția înrădăcinată descriu o imagine complexă a unei națiuni aflate într-un moment crucial.
Conform celor mai recente date, serviciile ucrainene de informații ale apărării au reușit să doboare două avioane de luptă rusești Su-30 în timpul unei misiuni de luptă pe care au desfășurat-o în Marea Neagră. Vineri, 2 mai, Forțele Armate Ucrainene au doborât două avioane de luptă rusești Su-30 într-o singură misiune, iniţial existând informaţii despre lovirea unei singure aeronave de acest tip.
Departamentul Apărării al SUA (DoD) a efectuat, cu succes, un test de zbor al unei rachete hipersonice convenționale lansate de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral, Florida. Testul a marcat prima lansare a capabilității Conventional Prompt Strike, utilizând abordarea de lansare cu gaz rece a Marinei, care va fi utilizată în sistemele hipersonice de pe platformele de pe mare ale Forțelor Navale americane, potrivit unui comunicat de presă, din 2 mai, al DoD. Lansarea la rece (cold-gas launch) este un mare pas înainte pentru platformele de suprafață.
La 21 martie 2025, președintele american Donald Trump, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au anunțat atribuirea către Boeing a proiectului „Next Generation Air Dominance”, etapa de proiectare și dezvoltare tehnologică pentru noul avion F-47, care va înlocui avionul F-22A Raptor și va asigura superioritatea aeriană a SUA pentru zeci de ani.
Statele Unite au aprobat o potențială vânzare către Ucraina de servicii de instruire, suport și modernizare pentru avioanele de luptă F-16, ca parte a unui contract estimat la 310,5 milioane de dolari. Această decizie semnificativă subliniază angajamentul continuu al Statelor Unite de a sprijini securitatea Ucrainei și de a-i consolida capacitățile de apărare aeriană, în contextul in care agresiunea militara Rusa continuă.
Franța și Polonia sunt pe cale să semneze un nou tratat bilateral de apărare care să aprofundeze legăturilor militare și strategice dintre cele două țări. Acest acord intervine într-un context internațional marcat de amenințările persistente din partea Rusiei și de o anumită incertitudine cu privire la angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea europeană, potrivit Financial Times.
Un raport alarmant publicat de organizația OpenMinds dezvăluie amploarea influenței actorilor pro-ruși în România prin platforma de mesagerie Telegram, un spațiu digital frecventat lunar de peste un sfert din populație. Chiar dacă nu atinge cifrele colosale ale platformelor mainstream, penetrarea semnificativă a Telegram (26% dintre români o utilizează lunar) o transformă într-un spaţiu ideal pentru cei care urmăresc să erodeze procesele democratice.
Un tanc Leopard 2A4 de fabricație germană, utilizat de forțele ucrainene, a rezistat la nu mai puțin de 10 lovituri directe cu drone FPV (First-Person View) pe frontul de est, un eveniment care i-a făcut pe militarii ucrainenei să sublinieze cât de rezistente sunt blindatele occidentale în comparaţie cu tancurilor de fabricație sovietică în fața noilor amenințări de pe câmpul.
Într-o demonstrație uluitoare de inovație militară și capacitate de luptă asimetrică, Ucraina a reușit să doboare, la 50 km vest de Novorossisk, un avion de vânătoare rusesc Su-30 cu ajutorul unei drone navale care a lansat o rachetă R-73. Evenimentul, raportat de surse ucrainene și confirmat ulterior, marchează prima dată în istorie când o dronă maritimă fără pilot reușește să distrugă un avion de luptă inamic.
Statele Unite ale Americii au anunțat o schimbare semnificativă în abordarea lor față de conflictul din Ucraina, semnalând că nu vor mai juca rolul de mediator activ în discuțiile de pace dintre Kiev și Moscova. Această decizie, comunicată de purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, marchează o evoluție în implicarea Washingtonului, care insistă acum ca cele două părți să prezinte idei concrete și să negocieze direct pentru a pune capăt războiului.
Evaluarea recentă a datelor privind evoluția ofensivei ruse în Ucraina arată că armata rusă cucerește din ce în ce mai puțin teritoriu ucrainean, suferind în același timp pierderi semnificative de personal și resurse. Astfel, în ianuarie, februarie, martie și aprilie 2025, forțele ruse au cucerit un total de 1.627 km² de teritoriu ucrainean și regiunea Kursk, în timp ce, potrivit informărilor SMG al Forțelor Armate ale Ucrainei, pierderile rusești din ultimele patru luni s-au ridicat la 160.600 de soldați - o medie de 99 de victime (decedați și răniți) pe kilometru pătrat.
