“Regiunea Sahel se află în chinurile tulburărilor politice după recentele lovituri de stat din Niger și Gabon” și este pregătită pentru alte tulburări, pe măsură ce amenințarea intervenției străine se profilează, consideră site-ul britanic Middle East Eye.
Din punct de vedere istoric, regiunea a fost dominată de foștii săi stăpâni coloniali de la Paris, dar în ultimii ani organizația mercenară rusă, Grupul Wagner, și-a stabilit un punct de sprijin. Asta ca să nu mai vorbim de legăturile strânse de securitate ale SUA cu mai multe guverne din Africa de Vest, diplomația investițională chineză și politica Egiptului și Emiratelor Arabe Unite. Acest mediu internațional a avut ca efect diminuarea influenței Franței în vechea sa fortăreață.
Criza Parisului este exacerbată de sentimentul anti-francez din țările africane, care de multe ori izbucnește după lovituri de stat militare. Din 2020, au avut loc lovituri de stat sau tulburări politice majore în Mali, Ciad, Sudan, Guineea, Burkina Faso, Niger și, în cele din urmă, în Gabon, luna trecută. În multe dintre aceste cazuri, noua gardă a folosit sentimentul anti-francez pentru a-și consolida controlul asupra puterii și a câștiga sprijinul public.
Având în vedere acest lucru, regiunea Sahel, cu resursele sale naturale și nevoile sale de dezvoltare a infrastructurii, justifică instituirea unei prezențe politice turcești, potrivit site-ului britanic, menționând că Turcia a folosit strategic retorica anticolonială în favoarea sa și s-a poziționat ca o țară cu un trecut curat în relațiile cu Africa, spre deosebire de Franța.
În context, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a descris țara ca fiind o țară "afro-euro-asiatică" și a adoptat poziții care i-au îngrijorat pe factorii de decizie francezi, care au amintiri recente despre intervenția Turciei în Libia.
Ankara susține că prezența sa militară a fost esențială în prevenirea prăbușirii guvernului libian recunoscut internațional, în fața unei facțiuni susținute de Rusia condusă de Khalifa Haftar, în timp ce Franța a acuzat Turcia că a încălcat embargoul ONU asupra armelor pentru a pune capăt războiului civil libian.
Contrar percepției populare, Turcia își dorește de multă vreme să stabilească legături mai strânse cu continentul african. În 1998, înainte de venirea la putere a Partidului Justiției și Dezvoltării, al lui Erdogan, țara și-a anunțat Planul de acțiune pentru Africa, care urmărea consolidarea relațiilor bilaterale cu statele din regiune. Aceste eforturi au luat amploare odată cu epoca Erdogan și există și o dimensiune militară a prezenței țării în Africa.
Turcia are baze militare în Libia și Somalia și oferă pregătire militară altor state africane.
Deschiderea Africii în 2008 și Planul de parteneriat african din 2013 au condus la stabilirea unei politici duale turcești de investiții economice și la consolidarea relațiilor militare. În timpul lui Erdogan, numărul ambasadelor Turciei în Africa a crescut de la 12 în 2002 la 43 în prezent. Turkish Airlines a extins, de asemenea, numărul de destinații pe care le deservește pe continent la 61, în timp ce Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare a deschis 22 de birouri. Influența culturală a Ankarei este consolidată în continuare de Fundația Maarif, care a înființat 175 de școli în 26 de țări africane. Peste 6.000 de studenți africani studiază, de asemenea, în instituții din Turcia, cu burse oferite de Ankara.
Cu toate acestea, coloana vertebrală a campaniilor de influență ale Turciei în Africa o reprezintă industriile sale militare. În ultimele două decenii, Ankara a oferit guvernelor locale drone armate, vehicule blindate și arme pentru a lupta împotriva grupărilor armate. Valoarea totală a exporturilor turcești de apărare către țările africane în 2021 s-a situat însă sub 300 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă doar 0,5% din importurile militare africane.
Acest procent mic se datorează parțial prezenței altor jucători importanți pe continentul african. În Sahel, Franța își susține aliații locali cu arme și bani, așa că înființarea de noi guverne opuse influenței franceze ar putea reprezenta noi oportunități pentru Turcia.
O sursă din cadrul guvernului turc, care cunoaște bine regiunea africană, a observă că Franța și Turcia, aliate în cadrul NATO, promit sprijin împotriva acelorași grupuri militante și sprijină aceleași guverne.
Un exemplu în acest sens este în Niger, unde Turcia a sprijinit guvernul nigerian acum înlăturat cu drone armate. De asemenea, a semnat un acord în 2020 care permite companiilor turce să exploreze mine pentru minerale, inclusiv aur.
Turcia a donat, de asemenea, 5 milioane de dolari Forței Comune G5 Sahel în 2018, înainte de loviturile de stat, pentru a-și sprijini eforturile împotriva grupărilor jihadiste. Acest bloc militar este format din Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger - dintre care patru au suferit lovituri de stat în ultimii ani.
"Dacă Turcia ar fi adoptat o poziție anti-franceză în regiunea Sahel, am fi asistat la o campanie mediatică împotriva Franței, care vizează crimele sale din perioada colonială", a spus sursa guvernamentală, reiterând că chiar și în Libia motivația principală a Turciei a fost atenuarea influenței ruse, și nu a celei franceze. Turcia a fost cea care a salvat guvernul libian de la căderea în mâinile Rusiei în 2020”, a adăugat sursa guvernamentală, continuând: "Turcia va juca un rol cheie ca membru NATO și în regiunea Sahel".
Potrivit sursei guvernamentale, chiar dacă Ankara ar avea ambiții expansioniste în Africa, care ar pune-o în contradicție cu aliatul său francez, cel puțin pentru moment, îi lipsesc resursele necesare, cunoștințele locale și vânzările de arme pentru a schimba jocul în regiune.
Mehmet Ozkan, profesor la Universitatea Națională de Apărare din Istanbul, a declarat că Turcia nu este în măsură să dicteze evoluțiile din Sahel în funcție de preferințele sale. El a menționat că exporturile de apărare ale Turciei ar putea să nu schimbe cursul unui război, dar pot fi valoroase, în special împotriva grupărilor militante. În prezent, a spus acesta, Turcia adoptă o politică de așteptare, menținându-și în primul rând prezența folosind expertiza comercială, în special în sectorul construcțiilor.
Federico Donelli, universitar italian din Trieste și autor al cărții Turcia în Africa, consideră că în ultimele decenii au existat oportunități pentru jucători netradiționali precum Turcia în Africa. În Sahel, Ankara a adoptat o abordare măsurată, dar persistentă pentru extinderea amprentei sale, cu accent pe relațiile diplomatice și comerciale. Donelli susține că regiunea Sahel prezintă oportunități economice semnificative pentru Turcia. Cu toate acestea, la fel ca sursa guvernamentală, el a spus că politica turcă în regiune va fi în conformitate cu poziția sa de membru NATO.
Înțelegerea acestor limitări și considerații diplomatice va fi crucială pentru a determina dacă Ankara reușește în Sahel, a declarat Serhat Orakci, analist la Centrul de Cercetare Umanitară și Socială (INSAMER). "Sunt necesare specializare și cunoștințe aprofundate, mai ales într-o regiune instabilă și nesigură".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Epoca de aur a Americii începe acum, a declarat luni, în discursul său de învestire, Donald Trump, care a devenit cel de-al 47-lea preşedinte al SUA.
Au început ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcția de cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. La finalul ceremoniei Trump preia oficial puterea la Casa Albă pentru al doilea mandat, la patru ani după ce prima sa candidatură la realegere s-a soldat cu o înfrângere.
Compania Tiraspolgaz din regiunea transnistreană a acceptat să primească gaze prin intermediul companiei moldovenești Moldovagaz.
Publicația Washington Post (WP), într-un articol din 19 ianuarie, a anunțat că servicii de securitate americane și europene încep să abordeze ipoteza accidentelor în cazul distrugerii cablurilor din Marea Baltică.
Ucraina vrea să achiziționeze cu 600 de milioane de euro două unități de la Centrala Nucleară Belene, din Bulgaria.
Ales la alegerile din noiembrie, Donald Trump devine oficial, luni, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite. După ceremonia de învestire, republicanul se va muta din nou la Casa Albă, de unde a condus deja din 2017 până în 2017 ca al 45-lea președinte.
Aeronava Atlantic 2 a fost „victima” unei încercări de bruiaj electronic. Ulterior, aeronava a fost luată în vizor de un radar al sistemului S-400.
Autoritățile ucrainene au reținut un locuitor al orașului Izmail, aflat lângă granița cu România, care furniza informații Federației Ruse, au informat Procuratura Generală a Ucrainei și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
MApN anunță rezultatele investigației în privința căderii dronelor rusești pe teritoriul României.
România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate, SRI reușind să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj - cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.
Războiul Rusiei în Ucraina a determinat NATO să îşi consolideze flancul estic şi să îşi sporească cheltuielile. Polonia va aloca deja 4% din PIB pentru Apărare, iar Lituania s-a angajat să aloce cinci până la șase procente din PIB pentru apărare în perioada 2026-2030.
Noul acord ruso-iranian privind parteneriatul strategic dintre Rusia și Iran va da un impuls cooperării practice în toate domeniile, a declarat președintele rus Vladimir Putin, după întâlnirea cu omologul său iranian Masoud Pezeshkyan.
Așa cum amintea și o analiză FT de săptămâna trecută, gestul președintelui Trump de a lua în calcul anexarea Groenlandei, deschide o cutie a Pandorei, având implicații geopolitice profunde. Pe de o parte, acest lucru justifică chiar și acțiunile lui Putin în Ucraina, iar pe de altă parte, gestul lui Trump vor putea fi folosit ca precedent de o serie de actori revizioniști, cum este cazul cu declarațiile liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.
Cabinetul federal al cancelarului în exercițiu Olaf Scholz a întocmit un proiect de lege care va permite Bundeswehr-ului să doboare drone care efectuează zboruri neautorizate în spațiul aerian al Republicii Federale.
În timpul unei conversații de 45 de minute cu premierul danez Mette Frederiksen, președintele ales al SUA, Donald Trump, nu a retractat amenințările sale de a impune tarife mari dacă Danemarca nu renunță la Groenlanda.
În marea tricoloră de susținători ai lui Călin Georgescu, adunată vinerea trecută în fața Palatului Parlamentului a existat o singură pată de culoare, un steag stacojiu, utilizat de obicei de militarii ruși, în luptă.
În urma unei analize riguroase, Ministerul Energiei a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul asupra securității naționale a României, generat de posibila tranzacție prin care MVM Zrt. (MVM Group), companie de stat ungară, intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Tiraspolul a anunţat miercuri că a ajuns la un acord cu Rusia pentru ca aceasta să furnizeze din motive umanitare gaz Transnistriei, republica separatistă din Republica Moldova confruntată cu o criză energetică după ce Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc, iar compania rusă Gazprom a refuzat să furnizeze R. Moldova gaz pe o rută alternativă din cauza unei dispute cu Chişinăul asupra unei datorii, relatează agenţiile EFE şi TASS, citate de Agerpres.
Statele Unite și Armenia au semnat marți la Washington un acord de parteneriat strategic care ar trebui să însemne o regiune a Caucazului de Sud mai rezilientă, mai sigură și mai independentă. Deși purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că semnarea acordului este un drept suveran al Armeniei, el a acuzat și SUA că încearcă să aducă cât mai multe state sub influența sa.
Apărarea Teritorială a Germaniei va fi însărcinată exclusiv cu lupta împotriva actelor de sabotaj rusesc împotriva infrastructurii critice a țării.
Pe 14 ianuarie, la Helsinki, a avut loc un summit al reprezentanților țărilor baltice membre NATO, respectiv Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia și Estonia, pentru a discuta despre siguranța infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
După ce la prezidențialele din 24 noiembrie, aproape 60% dintre românii din Germania și-au dorit suveranism, iată că aceștia ar putea gusta din propriul medicament: migranții in Germania, inclusiv românii, ar putea fi chiar obligați să-și facă bagajele dacă AfD își va pune în aplicare ”planul de țară”.
Poliția germană a început să analizeze campania electorală a Alternativei pentru Germania (AfD) la Karlsruhe. Membrii organizației locale a acestui partid anti-imigrație au pus în cutiile poștale pliante care semănau cu bilete de avion și aveau imprimate cuvintele „bilet de deportare”.
Toți pentru unu, unul pentru toți. România își extinde prezenţa, cu efective şi tehnică militară, la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcţionează în ţările aliate de pe Flancul estic.
Kremlinul a avertizat luni că cele mai recente sancțiuni anunțate de Washington împotriva sectorului energetic din Rusia riscă să destabilizeze piețele globale ale petrolului și energiei și a promis că Moscova va face tot posibilul pentru a minimiza impactul respectivelor măsuri, transmit Agerpres, Reuters și AFP.
Polonia sprijină cererea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, transmit Agerpres și DPA, citând o declaraţie a ministrului apărării de la Varşovia.
Cheltuielile pentru apărare ale țărilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu sunt guvernate de dorințele niciunuia dintre liderii alianței, ci trebuie să se bazeze pe riscurile iminente care decurg din analizele relevante.
Social-democrații germani (SPD) l-au confirmat sâmbătă pe cancelarul Olaf Scholz ca principal candidat al partidului în alegerile parlamentare din februarie, relatează DPA și Agerpres.
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Industriile de apărare ucraineană și poloneză își intensifică procesele de cooperare sub îndrumarea guvernelor lor. Potrivit Ministerului polonez al Apărării, în timpul vizitei delegației conduse de ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, au fost semnate două documente privind cooperarea dintre Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ, una dintre cele mai mari asociații ale companiilor de apărare din Polonia) și companiile de apărare ucrainene.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Germania pare că experimentează o alianță de conjunctură, în care stânga populistă BSW își dă mâna cu AfD-ul de extremă dreapta. Ce poate să iasă bun din asta?
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Trump lansează război comercial cu taxe vamale pentru Mexic, Canada și China. Dacă primele două state au reușit să amâne decizia președintelui american, în cazul Chinei taxele vamale au intrat deja în vigoare.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Nivelul de umplere a depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei se apropie de 10%, iar țara vecină nu reușește să-și asigure consumul din producția proprie.
Forțele Navale sud-coreene au anunțat înființarea unui comandament naval responsabil cu apărarea antirachetă și lansarea rapidă a unei lovituri de răspuns în cazul unui atac nord-coreean.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Luni, liderii europeni s-au reunit în poate unul dintre cele mai importante summituri informale de până acum - ”Un summit de tip „chirurgie pe cord deschis””, nota duminică Politico.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
Un raport recent al Comisiei pentru Afaceri Externe și Apărare a Senatului francez indică faptul că Turcia și-a exprimat interesul de a contribui la viitorul sistem aerian de luptă (SCAF/FCAS), un program de avioane de luptă de nouă generație condus de Franța, Germania și Spania. Această evoluție vine în contextul tensiunilor geopolitice dintre Turcia și Franța, deschizând eventual o portiță pentru reînnoirea relațiilor în cadrul unei eventuale cooperări în domeniul apărării.
Compania producătoare Lockheed Martin a predat primul avion de luptă multirol F-16 Block 70 al Forțelor Aeriene Bulgare în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 31 ianuarie la fabrica sa din Greenville, Carolina de Sud.
Marina SUA continuă testarea operațională a distrugătorului din clasa Zumwalt, evaluând capacitățile acestuia în misiunile ofensive de atac de suprafață și în războiul antiaerian. În anul fiscal 2024, Operational Test and Evaluation Force (OPTEVFOR) a efectuat patru exerciții de tragere reală a unor rachete pentru a evalua capacitatea navei de a contracara rachetele de croazieră anti-navă și aeronavele inamice.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
Detalii despre noul contract Low-Rate Initial Production (LRIP) B-21 nu au fost făcute publice, însă Northrop Grumman a declarat că a purtat discuții preliminare cu Forțele Aeriene ale SUA cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție. La un an de la anunțarea primului contract Low-Rate Initial Production pentru bombardierul stealth B-21 Raider, Northrop Grumman a anunțat acum că a obținut recent un al doilea contract LRIP înainte de sfârșitul anului 2024. În plus, compania a purtat discuții preliminare cu U.S. Air Force cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin , au declarat pentru Reuters două surse ruse care cunosc discuțiile, arată sursele Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
Republica Moldova a fost și este o zonă de maxim interes pentru Moscova care plănuiește o ”lume rusă” până la Gurile Dunării.
Rachetele hipersonice Kinjal, utilizate de ocupant intens împotriva Ucrainei, sunt lansate de pe avioane de luptă MiG-31K. Însă rușii spun că ar putea să le integreze și pe avioanele de generația a 5-a Su-57, dar încă nu sunt pregătiți să plătească prețul unui „sacrificiu” important pe care Su-57 ar trebui să facă.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit despre bugetul apărării, în contextul în care președintele SUA Donald Trump a declarat că statele NATO ar trebui să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Europa trebuie să îşi asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare pentru a ne consolida rezilienţa strategică, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.
Armen Sarkisian, un important paramilitar prorus din regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, a fost rănit grav luni într-o explozie - un atentat cu bombă produsă la o clădire rezidenţială de lux din nord-vestul Moscovei, relatează Reuters.
"De când sunt pe direcția Pokrovsk, nu am avut nicio zi fără atacuri. Cinci sau șase pe zi - nu sunt niciodată mai puține”, a spus locotenent-colonelul Serghei Tretyak, comandantul Brigăzii 68 Vânători, una dintre cele mai decorate mari unități ucrainene dintre cele înființate după 24 februarie 2022, data începerii invaziei rusești la scară largă.
