Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.01.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au preluat controlul integral asupra localității Velyka Novosilka din Republica Populară Donețk.
Acest lucru a fost anunțat de ministrul Apărării de la Varșovia, Vladislav Kosinyak-Kamysh, în cadrul unui interviu acordat publicației ucrianene Voice of America, citat de agenția ucraineană Unian.
Condiția este însă ca dronele și rachetele poloneze să intre spațiul aerian al Poloniei. Varșovia nu „fuge” nici de responsabilitatea de a doboră ținte rusești deasupra Ucrainei, a căror traiectorie o vizează, dar amintește că în acest sens decizia e una ce trebuie luată în interiorul NATO. Până în prezent nici în Polonia nu exista cadru legislativ privind doborârea dronelor și rachetelor ruse.
„Avem un sistem de apărare aeriană îmbunătățit. (...) Aliații noștri, SUA, Marea Britanie, Germania, Norvegia și alte țări contribuie la protejarea spațiului aerian polonez. Iar dacă acest spațiu este violat de drone sau rachete ele vor fi doborâte”, a precizat oficialul de la Varșovia.
„Ridicăm foarte des avioanele noastre F-16 pentru a proteja teritoriul național. Nu a existat niciun caz în care o rachetă să țintească teritoriul polonez, dar săptămâna trecută avioanele au intrat din nou în alertă și au decolat fiind pregătite să angajeze orice țintă”, a conchis ministrul Apărării polonez, în presa ucraineană.
Imagine ilustrativă. F-16 al Poloniei / Foto: P. Gubernat (forțele armate poloneze)
În luna septembrie DefenseRomania a participat, în urma unei invitații, la întrevederi cu oficiali polonezi din Ministerul de Externe de la Varșovia sau Biroului de Securitate Naţională a Președinției Poloniei unde au fost abordate și problemele violării spațiului aerian de către agresorul rus, problemă cu care se confruntă și România.
Iar cei de la Biroul de Securitate Naţională a Președinției Poloniei ne-au confirmat că avioanele de luptă ale Poloniei sunt ridicate de la sol în timpul fiecărui atac masiv în care dronele și rachetele rusești lovesc Ucraina pe direcția Polonia. Însă angajarea lor e complicată din punct de vedere legislativ.
Astfel, potrivit legii poloneze, pe timp de pace, pilotul de vânătoare al aeronavei poloneze, trebuie să aibă contact vizual cu ținta înainte de a o angaja. Cu alte cuvinte nu poate lovi ținta pe care o „vede” pe radar până nu o vede și fizic. Fie că vorbim de o rachetă sau o dronă. Iar în contextul în care dronele sau rachete rusești intră pentru o perioadă foarte scurtă de timp în spațiul aerian al Poloniei, ele sunt aproape imposibil de angajat în momentul actual. Acest lucru se pare că a fost reglat din punct de vedere legislativ.
În România e o situație similară cu adaptarea legislației pentru a putea intercepta dronele rusești care au intrat deliberat de mai multe ori în spațiul aerian al țării noastre. Legislația la noi trebuie modificată pentru ca procedura de angajare a dronelor să fie actualizată, fiind stabilite reguli clare doar pentru aparatele cu pilot uman.
Legea a fost adoptată recent de Guvern după ce a fost pus în transparență decizională, dar ea trebuie adoptată în Parlament iar acest lucru nu s-a mai făcut în contextul în care vechiul Parlament și-a încheiat activitatea pe data de 20 decembrie 2024. Noul Parlament a fost convocat pe 21 decembrie 2024 și ne așteptăm ca această lege să fie adoptată în viitorul apropiat după stabilirea comisiilor și, desigur, trecerea în Parlament a viitorului Guvern.
Tragere cu sistem Ghepard din dotarea Armatei României, foto: MApN
(MApN) Acest proiect legislative își propune să stabilească un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național.
Noua perspectivă cu privire la controlul utilizării spațiului aerian național are în vedere realitățile mediului de securitate actual și viitor. Ca urmare a războiului ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, țară cu care
România împarte o graniță cu o lungime semnificativă, a devenit evident că sfera riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, a integrității spațiului aerian național și siguranței aeronautice, a vieții și sănătății persoanelor și a patrimoniului trebuie extinsă pentru a include și noile tipuri de mijloace de atac utilizate.
Astfel, actul normativ va reglementa măsurile pe care statul român le va putea lua pentru controlul utilizării spațiului aerian național, va stabili autoritățile și instituțiile care au competente în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național, nu doar de către aeronave, ci și de sisteme de aeronave fără pilot la bord – cunoscute în spațiul public prin termenul generic de drone, precum și alte vehicule aeriene care ar putea fi folosite în viitor.
Prin completările și prevederilor noi incluse, actul normativ va adapta cadrul legislativ aflat la dispoziția autorităților competente, în scopul asigurării unei eficiențe sporite în ceea ce privește respectarea regulilor de utilizare a spațiului aerian național, ceea ce va contribui la creșterea siguranței și securității aviației, inclusiv în situații de genul celor înregistrate în ultimul an, în care drone folosite de Federația Rusă în atacurile ilegale executate împotriva infrastructurii portuare civile ucrainene de la Dunăre sau fragmente din acestea au căzut pe teritoriul național al României, precum și pentru cazurile de aeronave fără pilot, de mici dimensiuni, care au survolat, pentru anumite perioade de timp, teritoriul național.
FOTO: MApN via Foto: lt. Mădălina Boboc, cap. Lungu Florin
Acest proiect va creare cadrul juridic care să permită desfășurarea unor misiuni și operații pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare, prin care să fie protejată viața, sănătatea, proprietatea, drepturile și libertățile cetățenilor români.
Necesitatea promovării proiectului de lege a apărut, în mod obiectiv, din faptul că actualul cadru normativ nu acoperă nevoile noilor realități rezultate din urma acelorași evoluții din regiune, în care agresiunile repetate și ilegale ale Federației Ruse împotriva unui stat suveran, cu care țara noastră se învecinează, creează riscuri de securitate pentru România și pentru Alianța Nord Atlantică.
Concret, proiectul de lege propune completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea și desfășurarea misiunilor și operațiilor pe timp de pace, pe teritoriul național de către forțele armate ale României sau ale statelor aliate dislocate pe teritoriul nostru național, ca parte a măsurilor de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni împotriva țării noastre sau a teritoriului comun al Alianței.
Adoptarea acestui proiect va oferi baza legală pentru luarea în mod oportun și eficient de măsuri de prevenire și descurajare a riscurilor și amenințărilor, precum și reacția promptă la acestea, pe durate limitate, în raport cu evoluția crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanșarea unei stări excepționale (stare de mobilizare, de asediu sau război), potrivit legislației în materie.
Ca urmare a declanșării războiului de agresiune împotriva Ucrainei de către Federația Rusă, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, planurile regionale de apărare pentru țările aliate de pe flancul estic, state care sunt cele mai expuse riscurilor și amenințărilor generate de această situație, inclusiv pentru România. Astfel, începând cu anul 2022, efectivele militare ale țărilor NATO dislocate pe teritoriul României au fost sporite, fiind în prezent de aproximativ 5.000 de militari din Statele Unite, Franța – țara care și-a asumat conducerea Grupului de Luptă NATO de la Cincu, Spania, Portugalia, Polonia, Belgia, Marea Britanie, Țările de Jos, Italia, Norvegia, Bulgaria, Turcia, Luxemburg, Germania, Grecia, Macedonia de Nord și Ungaria.
Pentru anul 2025, este estimat ca acest număr să se apropie de 9.000, pe timpul primăverii, când se va desfășura pe teritoriul național un exercițiu important, în cadrul căruia Franța va disloca în România, așa cum a anunțat deja, efectivele unei brigăzi.
Această nouă realitate operațională impune un cadru de cooperare între forțele aliate care sunt dislocate pe teritoriul național și Armata României, un cadru juridic adaptat, în mod realist și eficient, la exigențele desfășurării unor misiuni sau operații în context aliat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.01.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au preluat controlul integral asupra localității Velyka Novosilka din Republica Populară Donețk.
Hamas a acuzat duminică Israelul că a încălcat acordul de armistiţiu împiedicând întoarcerea locuitorilor în nordul Fâşiei Gaza de unde au fost forţaţi să fugă de bombardamente şi de lupte spre sudul enclavei palestiniene, informează Agerpres și AFP.
Preşedintele american Donald Trump a propus mutarea locuitorilor din Fâşia Gaza în Egipt şi Iordania ca parte a unui plan de pace de a face curăţenie în teritoriului palestinian, unde armistiţiul dintre Israel şi Hamas a intrat duminică în a doua săptămână, transmit Agerpres și AFP.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat vineri că discuţiile de pace cu Rusia nu pot avea "rezultate reale" fără Ucraina şi le-a cerut aliaţilor săi să găsească un format pentru convorbiri în acest sens, relatează Agerpres și AFP.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a acuzat vineri pe Vladimir Putin că încearcă să îl "manipuleze" pe Donald Trump, după ce omul forte de la Kremlin a salutat revenirea miliardarului republican la putere la Casa Albă şi s-a declarat pregătit să se întâlnească pentru a negocia asupra Ucrainei, notează Agerpres și AFP.
În cei aproape trei ani care au trecut de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cel puțin 90.000 de militari ruși au murit pe câmpul de luptă.
Decretul prezidențial al lui Donald Trump privind o pauză de 90 de zile în acordarea de sprijin internațional nu afectează programele de asistență militară pentru Ucraina.
Preşedintele rus Vladimir Putin este gata să discute la telefon cu preşedintele american Donald Trump şi Moscova aşteaptă un semn de la Washington când va fi la rândul său pregătit, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Agepres și Reuters.
Aeronave din cadrul Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit o misiune complexă de cercetare în zona Mării Negre.
Preşedintele american Donald Trump a reafirmat joi, într-o intervenţie online la forumul economic mondial de la Davos, că doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a opri războiul în Ucraina, ţară despre care a spus că este pregătită să încheie un acord cu Rusia, fără a oferi însă vreun detaliu concret, consemnează agenţiile internaţionale de presă.
Talibanii nu vor returna niciunul dintre echipamentele militare lăsate în urmă de trupele americane în timp ce au părăsit Afganistanul în 2021, deoarece relațiile dintre Kabul și administrația Donald Trump încep într-o notă dură, după cum a declarat o sursă implicată în această problemă.
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Rusia și ''alte țări participante'' că va impune tarife, taxe vamale și sancțiuni asupra tuturor produselor vândute de ele Statelor Unite dacă nu se ajunge în curând la un acord privind încheierea războiului din Ucraina, informează Agerpres, AFP și Reuters. Analiștii economici atrag însă atenția că exporturile Rusiei către SUA sunt însă la un nivel minim istoric în ultimii 30 de ani, motiv pentru care impactul acestor sancțiuni e pus sub semnul întrebării.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În timp ce autoritățile ucrainene își pun speranțele în puterea și asertivitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, trei orașe din estul țării sunt la câteva zile sau săptămâni distanță de cădere, potrivit editorialistului militar al publicației germane Bild, Julian Repke. În opinia sa, armata ucraineană duce o bătălie fără speranță în aceste așezări.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Au fost reținuți foști comandanți - doi generali și un colonel în Armata Ucrainei. Anchetatorii consideră că ofițerii de rang înalt nu au pregătit apărarea zonelor de frontieră și au pierdut controlul bătăliei din regiunea Harkiv. Acest lucru a dus la pierderi în rândul armatei ucrainene și la capturarea zonelor populate de către inamic.
O serie de explozii au izbucnit în orașul rus Kazan , instalațiile militare au fost atacate de „drone necunoscute”.
Potrivit agențiilor de presă internaționale, Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.01.2025, că trupele ruse au capturat localitatea Vozdvyzhenka din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Cu o zi mai devreme, Moscova a informat că trupele sale au ocupat încă două localități din aceeași zonă, și anume Vremivka și Petropavlivka.
Forțele ruse au recucerit aproape două treimi din teritoriul pe care Ucraina l-a capturat în regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat vineri, 17.01.2025, de către Ministerul rus al Apărării. Potrivit Reuters, declarația Moscovei nu poate fi verificată din surse independente.
Potrivit analizei World Report 2025, publicată joi, 16 ianuarie, de Human Rights Watch (HRW - Observatorul pentru drepturile omului), represiunile intensificate din Rusia, India și Venezuela, sau conflictele armate catastrofale din Ucraina, Gaza și Sudan sunt situații pe cât de clare, pe atât de dure din care rezultă necesitatea ca guvernele din întreaga lume să-și demonstreze angajamentul față de drepturile omului, democrație și acțiuni umanitare.
În războiul de 3 zile care durează de 3 ani, Armata Rusă, cea de-a doua armată din lume, a apelat la toate improvizațiile posibile pentru a-și alimenta rezervorul de militari, golit rapid pe frontul din Ucraina: mercenari Wagner, pușcăriași, recrutare pe bani mulți, indieni păcăliți că vin la muncă în Rusia și înrolați ”cu japca”, soldați nord-coreeni.
De cealaltă parte, Ucraina are mari probleme în privința recrutării, în condițiile în care populația sa este de patru-cinci ori mai mică decât cea a Rusiei.
În cadrul unei întâlniri care a avut loc pe 16 ianuarie la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au semnat un acord de parteneriat pe nu mai puțin de 100 de ani, o durată cel puțin simbolică, menită să arate determinarea Marii Britanii de a susține Ucraina.
Rusia încearcă să își impună propriile condiții în viitoarele negocieri privind Ucraina. În plus, față de declarațiile publice făcute zilele trecute de consilierul prezidențial, Nikolai Patrușev (care susținea că negocierile trebuie să aibă loc doar între SUA și Rusia, fără participarea europenilor), informațiile scurse pe surse de Kremlin fac referire la condițiile puse de Moscova pentru încheierea războiului.
Rusia ar putea ataca state NATO în decurs de doi ani, a avertizat serviciul de informații al Ministerului danez al Apărării, în raportul său anual. Mai mult, armata rusă ar putea forța un conflict ”cu o țară cu care se învecinează” (probabil stat non-NATO) chiar și la aproximativ 6 luni de la oprirea războiului din Ucraina.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri pe reţeaua sa de socializare Truth Social că a avut o "conversaţie prelungită şi foarte productivă" cu omologul său rus Vladimir Putin, în timpul căreia cei doi au convenit să înceapă "imediat" negocierile cu privire la Ucraina, relatează Agerpres și AFP.
Rusia nu va negocia niciodată cu Ucraina pentru a schimba teritoriul ucrainean capturat cu teritoriul ocupat de trupele ucrainene din regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.02.2025) de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, potrivit agențiilor de presă.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că o revenire la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist și că administrația Trump nu vede aderarea la Kiev la NATO ca parte a unei soluții la războiul declanșat de invazia Rusiei.
Americanii au făcut o demonstrație de forță cu avioane de tip F-22 Raptor, considerate de mulți ca fiind în continuare, în ciuda ascensiunii F-35, ca fiind cele mai bune avioane din lume, cel puțin în confruntări aeriene directe.
Serviciul secret al SBU l-a arestat pe șeful de cabinet al centrului său antiterorist. Îl acuză că lucrează pentru serviciul secret rus, FSB.
Statele Unite au eliberat din închisoare un cetățean rus, ca parte a unui schimb pentru americanul Mark Fogel, care a fost eliberat dintr-o închisoare rusă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că rusul eliberat se va întoarce acasă în zilele următoare, moment în care, a spus el, Moscova îi va face public numele. Potrivit unui oficial anonim al administrației americane, persoana eliberată este Alexander Vinnik, condamnat pentru infracțiuni cibernetice.
Avionul Rusiei Su-57, considerat de generația a cincea, și-a găsit primul client extern.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Potrivit informațiilor publicate de cotidianul turc Daily Sabah la 10 februarie 2025, Turcia, care a aderat la Inițiativa europeană privind scutul aerian (ESSI) în februarie 2024, este acum un partener oficial al proiectului condus de Germania care vizează crearea unui sistem de apărare antirachetă unificat și eficient în întreaga Europă și poate oferi sistemele sale de rachete de apărare antiaeriană de producție proprie pentru a spori capacitățile proiectului ESSI.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Walz, a declarat că Europa ar trebui să se ocupe de securitatea Ucrainei fără implicarea SUA. Președintele Trump a declarat că SUA ar putea oferi sprijin financiar Ucrainei în schimbul resurselor sale de pământuri rare. De asemenea, Președintele SUA a susţinut că avut o discuție cu Vladimir Putin pe temea încheierii războiului din Ucraina. Toate aceste declarații au fost analizate de experții Kyiv Security Forum.
Forțele Armate Germane pariază în continuare pe trupele sale de infanterie și acordă un contract fabulos pentru menținerea unităților ei în rândul celor mai moderne și dotate armate din lume. Rheinmetall Electronics a semnat, pe 6 februarie, cel mai mare contract-cadru de până acum cu Forțele Armate Germane. El este destinat pentru digitalizarea sistemelor cu care vor lucra militarii din plutoanele de infanterie.
Comandamentul operațional polonez a informat că marți, 11 februarie, la ora 14:09, “în partea de est a Golfului Gdańsk, spațiul aerian situat deasupra apelor teritoriale ale Republicii Polone a fost încălcat de către o aeronavă Su-24MR aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse”.
Țările NATO și-au depășit propriul obiectiv și au oferit Ucrainei un ajutor de peste 50 de miliarde de euro în 2024. Mai mult de jumătate din această asistență a provenit din Europa și Canada. Restul a fost furnizat de Statele Unite. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, la 11 februarie.
Surse de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare au informat că, pe 11.02.2025, două bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au evoluat în spațiul aerian al Suediei, ca mai apoi să aterizeze la Baza Aeriană Fairford din Marea Britanie.
Ambasadorul Republicii Coreea la Bucureşti, Excelența Sa Rim Kap-soo a fost decorat cu înaltul Ordin Național „Serviciu Credincios” în grad de Mare Cruce.
Dacă într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat războiul din Ucraina va fi oprit, grație unui acord în care părțile vor fi făcut concesiile necesare, se pune problema cum vor putea arăta lucrurile după aceea din punct de vedere al asigurării securității Ucrainei pe termen scurt și mediu.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, dacă lui Donald Trump va reuși să aducă Ucraina și Rusia la masa negocierilor, el îi va propune liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, un schimb de teritorii – teritoriile ucrainene ocupate în schimbul unor părți din regiunea Kursk, parte aflată sub controlul forțelor ucrainene.
Franța se află în discuții avansate cu India pentru achiziția unui sistem de lansatoare de rachete multiple de tip MBRL (Multi-Barrel Rocket Launcher), a declarat luni un oficial indian de rang înalt.
Dacă s-ar concretiza, tranzacția ar fi prima dată când Parisul cumpără armament indian.
Uniunea Europeană va oferi fonduri UE de 50 de miliarde de euro (51,6 miliarde de dolari) pentru a susține ambițiile blocului comunitar în materie de inteligență artificială, a declarat marți președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce țările se confruntă cu liderul în tehnologie.
Rusia s-a oferit să producă în India avionul de luptă stealth Su-57 care ar urma să intre și în dotarea Forțelor Aeriene Indiene, a declarat marți un oficial rus și un oficial din India, în timp ce Moscova încearcă să intensifice relațiile de apărare cu New Delhi.
Racheta balistică intercontinentală rusă Sarmat, care trebuia să fie viitorul programului nuclear rus, pare a fi un eșec total. Potrivit canalului de Telegram VChK-OGPU, testele nereușite ale rachetei Sarmat (care este se află doar teoretic în serviciul Forțelor de Rachete ale Armatei Ruse) l-au costat funcția pe șeful agenției spațiale ruse Roskosmos, Iuri Borisov.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat comisiei conduse de președintele Comitetului militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, o instalație subterană secretă de producție de rachete, dezvăluind dezvoltarea și producția sistemelor „Peklo”, racheta ghidată denumită și „rachetă dronă”.
Departamentul american al Apărării și-a reafirmat angajamentul față de programul bombardierului stealth B-21 Raider în cadrul proiectului său de buget pentru anul fiscal 2025, asigurând continuarea fazei de proiectare și dezvoltare și trecerea la producția de serie la scară redusă (Low-Rate Initial Production - LRIP). Bugetul include, de asemenea, fonduri pentru achiziționarea de piese cu termen lung de aprovizionare, un pas esențial în accelerarea producției. Ca bombardier de atac de ultimă generație cu rază lungă de acțiune, B-21 Raider este proiectat să înlocuiască treptat B-1 Lancer și B-2 Spirit, devenind în cele din urmă coloana vertebrală a flotei de bombardiere a Forțelor Aeriene ale SUA.
România dezvoltă relații economice și strategice tot mai strânse cu Asia de Sud-Est, având investiții sud-coreene și japoneze, cooperare militară cu Coreea de Sud și dialog politic cu Japonia.
Curtea Constituţională a constatat, marţi, vacantarea funcţiei de preşedinte al României şi a stabilit ca Ilie Bolojan, preşedinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni. Mandatul lui Ilie Bolojan începe de la ora 00:00, 12 februarie 2025.
Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină "rusă într-o zi", declarând că doreşte acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev.
Kremlinul a reacționat imediat și spune că "o parte semnificativă" a Ucrainei vrea să fie rusă, iar asta o demonstrează referendumurile din regiunile ucrainene anexate.
Avioanele de luptă franceze Mirage 2000-5F s-au descurcat bine în contracararea dronelor Shahed utilizate de forțele houthi în timpul unei misiuni de patrulare în Yemen, doborând aproximativ 10 drone, potrivit șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Franceze, generalul Jerome Bellanger.
Compania L3Harris a introdus noul său software AMORPHOUS, care are o singură interfață pentru utilizator în vederea gestionării simultane a mii de module autonome. Noul software se bazează pe principiul ,,open architecture'' și va permite forțelor armate ale SUA și aliaților lor să controleze simultan diferite tipuri de drone, chiar dacă acestea provin de la producători diferiți. Se precizează că noul software poate controla simultan atât UAV-uri, cât și drone terestre și de suprafață.
Fiica reprezentantului special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, Megan Mobbs, conduce o fundație care oferă asistență nemilitară Kievului încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă. Potrivit unui articol (10 februarie) din Washington Post, al jurnalistului Jim Geraghty , acesta este un „semn încurajator” că Trump nu va lăsa Ucraina fără sprijin. Totodată, el a adăugat că în prezent „nu există garanții că un tată este întotdeauna de acord cu fiica lui și invers”.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a început ieri, 10 februarie, un turneu diplomatic în Europa, unde va discuta despre războiul ruso-ucrainean. Prima oprire este în Germania, urmată de Belgia și, în final, de Polonia. De asemenea, aceasta este prima participare a noii administrații americane la o reuniune a ,,Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei''.
Italia urmează să desfășoare în Lituania sisteme de rachete de apărare antiaeriană terestre cu rază lungă de acțiune SAMP/T, ca parte a modelului rotativ de apărare antiaeriană al NATO, conform unei declarații publicate de Ministerul lituanian al Apărării (MoD) pe 10 februarie 2025. Această desfășurare, care include exerciții comune cu aliații NATO, urmărește să consolideze capacitățile de descurajare și apărare în regiune, în special în lumina preocupărilor actuale de securitate care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei.