,,Când lipsa muniției va reduce la tăcere artileria rusă?”, se întreabă, de exemplu, unul dintre editorialiștii publicației americane Forbes.
După cum scrie autorul articolului, Stalin a numit artileria “zeul războiului”. Însă, această afirmație era cunoscută cu mult înainte de epoca lui Stalin. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Roșie doar a perfecționat tactica de a concentra mii de arme pe un sector îngust al frontului pentru lovituri devastatoare.
,,Artileria a jucat un rol la fel de important și în campania actuală din Ucraina, provocând aproximativ 80% din pierderile Forțelor Armate ale inamicului”, se arată în presa americană.
Potrivit autorului, orice evaluare ar trebui să se bazeze pe cunoașterea numărului real de proiectile pe care Rusia le-a avut înainte de începerea invaziei și rata la care acestea sunt cheltuite. În același timp, cifrele emise atât în Occident, cât și în Ucraina variază foarte mult.
,,Mulți observatori sunt de acord că intensitatea focului de artilerie este în scădere, deși este imposibil de spus dacă de la 60.000 la 20.000 sau de la 20.000 la 5.000 de proiectile pe zi”, notează autorul, comparând diverse aprecieri, inclusiv cele ale oficialilor departamentelor militare din Occident.
Potrivit analiștilor ucraineni, la începutul operației militare speciale, Rusia avea aproximativ 525.000 de unități de muniție. Însă, editorialistul Mark Urban de la BBC consideră că stocul total al rușilor ar putea ajunge chiar la 16 milioane de proiectile.
“Cel mai probabil, nici măcar rușii înșiși nu știu nici cantitatea exactă, nici procentul de muniție utilizabilă”, consideră autorul articolului din Forbes.
Potrivit acestuia, există dovezi că o mare parte a proiectilelor care ajung pe front sunt de o calitate nesatisfăcătoare, din cauza depozitării lor slabe și a vechimii mari, iar competiția dintre diferite unități pentru primirea de muniție devine din ce în ce mai acută.
,,Ar putea Rusia să utilizeze stocurile de muniții, care se așteptau să fie suficiente pentru un război la scară largă cu NATO, fără a-și atinge obiectivele militare în Ucraina?”, se întreabă autorul.
După cum arată publicația americană, de îndată ce stocurile rusești de muniție se vor epuiza, singura sursă de reaprovizionare a arsenalelor va fi reprezentată de proiectilele noi. Potrivit estimărilor ucrainene, Rusia este capabilă să producă aproximativ 20.000 de proiectile pe lună, adică mai puțin de 700 pe zi. Pentru comparație, o instalație de artilerie cu calibrul de 152 de milimetri trage 7-8 proiectile pe minut. Astfel că, o baterie formată din șase piese de artilerie va folosi până la 700 de proiectile pentru un bombardament de 15 minute.
“Artileria rusă a început să moară de foame și acest lucru o poate face inutilă pe câmpul de luptă”, a concluzionat autorul, subliniind că acest factor poate fi hotărâtor în rezultatul așteptatei contraofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei.
Comentariul autorului: Faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse se confruntă cu probleme în ceea ce privește muniția, în special pentru Trupele de Rachete și Artilerie, este unul evident. În ultima perioadă, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, “a luat la picior” întreprinderile producătoare de muniții, încercând să impulsioneze procesul de producere a acestora într-un ritm mai susținut.
Însă, trebuie spus că nici partea cealaltă “nu se simte mai bine” din acest punct de vedere. Conflictul care se desfășoară în Ucraina de peste un an a epuizat nu numai stocurile de muniții ale armatei ucrainene, ci și pe cele din SUA și NATO. Spre deosebire de Rusia, unde capacitățile de producție funcționau, chiar dacă la un nivel mult mai redus, în Occident, aceste capacități aproape că nu mai există, pentru că nimeni nu se mai aștepta la posibilitatea ducerii unor războaie clasice, bazate pe tancuri și artilerie.
În aceste condiții, se poate aprecia că va avea câștig de cauză partea care va reuși să se adapteze mai repede la un consum de muniție fără precedent în războaiele moderne.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.
Surse rusești și portale de propagandă rusă au informat, pe 02.06.2025, că Washingtonul și-a avertizat aliații europeni că Rusia pregătește “un răspuns disproporționat” la atacurile asupra bazelor sale strategice. Avertizarea vizează acordarea timpului necesar ca specialiștii militari britanici, francezi și germani să părăsească teritoriul Ucrainei.
A doua rundă de discuţii de pace între Ucraina şi Rusia s-a încheiat la nici o oră după începere luni, la Istanbul, au declarat oficiali turci, aceste discuţii intervenind la o zi după un atac masiv ucrainean cu drone asupra unor aerodromuri ruseşti pe care staţionau bombardiere strategice capabile să poarte încărcătură nucleară, relatează Agerpres și Reuters.
După atacul cu drone la scară largă al armatei ucrainene asupra a patru baze aeriene rusești, unde, potrivit Kievului, peste 40 de bombardiere strategice au fost lovite, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a contactat imediat pe omologul său american, Marco Rubio. Apelul a avut loc la cererea Rusiei, a declarat Departamentul de Stat al SUA.
În seara de 1 iunie, Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) a confirmat lovirea avioanelor strategice rusești, pe canalul său oficial de Telegram.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat participarea Kievului la negocierile directe cu Rusia planificate la Istanbul pe 2 iunie. În același timp, partea ucrainean a făcut public și textul propunerilor pe care intenționează să le susțină în cadrul întâlnirii.
Potrivit canalului de propagandă “Secret Chancellery” de pe rețeaua de socializare Telegram, care citează surse bine informate, Rusia nu se va retrage din procesul de negociere aflat în curs de desfășurare în Turcia.
Rusia a lansat duminică noaptea cel mai amplu atac cu drone împotriva Ucrainei de la începutul invaziei din februarie 2022, a anunțat Iuri Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a trimis 472 de drone și 7 rachete balistice și de croazieră.
Pe 1 iunie, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit „peste 40” de bombardiere rusești la baze aeriene situate mult în spatele frontului, pe teritoriul Federației Ruse, a declarat o sursă SBU pentru media ucraineană.
În regiunea rusească Kursk din apropierea graniței cu Ucraina, un pod feroviar s-a prăbușit duminică noaptea, în momentul în care o locomotivă trecea peste el. Evenimentul a avut loc la scurt timp după un incident similar care a dus la moartea a şapte persoane şi rănirea altor 66 în regiunea învecinată Briansk, conform autorităţilor ruse.
Pe 30 mai 2025, BBC împreună cu publicația Mediazona și o echipă de voluntari au actualizat numărul de militari ruși care și-au pierdut viața de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Delegația americană nu va participa la discuțiile de luni de la Istanbul pentru a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Acest articol a fost scris de ziarul The Atlantic, citându-l pe un consilier al președintelui american Donald Trump.
Livrările masive de muniție și tehnică militară din Coreea de Nord au permis Rusiei să crească numărul de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns marți că China a oprit vânzările de drone comerciale Mavic către Ucraina și limitează livrările acestora către Occident, în timp ce acestea ajung în Rusia, iar oficialii europeni confirmăa cest lucru.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Statele Unite recunosc legitimitatea cererilor Rusiei privind oprirea extinderii NATO spre est și sunt pregătite să discute această chestiune.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
Pregătiri fără precedent din partea forțelor americane, care au adus în Europa un număr impresionant de aeronave stealth F-22, considerate cele mai performante avioane din lume. Pe lângă faptul că sunt un factor de descurajare, F-22 Raptor transferate în Europa ar putea juca și un rol important împotriva Iranului. Operațional însă nu e clar obiectivul dislocării F-22 americane pe bătrânul continent.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.
Taiwanul a detectat 74 de avioane militare chineze în 30 de ore în jurul teritoriului său.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
La „Ziua Industriei de Apărare Coreea–România”, organizată la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) de Ambasada Republicii Coreea în România și CCIR, Excelența Sa RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea la București, a reafirmat angajamentul țării sale pentru o colaborare strategică și durabilă cu România, cu accent pe industria de apărare și dezvoltarea economică bilaterală.
Într-o declarație publicată pe portalul său oficial, Ministerul de Externe rus a informat, pe 19.06.2025, că Rusia pune capăt cooperării tehnico-militare cu Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza politicii deschis ostile a Berlinului față de Moscova.
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
În cadrul Salonului Aeronautic de la Paris, oficialii francezi au anunțat că intenționează să comande două aeronave de avertizare timpurie și control AEW&C (AWACS) GlobalEye produse de Saab, contractul urmând să fie finalizat în câteva luni.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
La Salonul Aeronautic de la Paris din 2025, MBDA prezintă ONE WAY EFFECTOR. Dezvoltarea acestei soluții suverane cu rază lungă de acțiune are loc printr-un proces de producție inovator, în parteneriat cu un producător de drone și companii din industrie, în special din sectorul auto.
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
În ultimul an, numărul atacurilor ransomware în sectorul aviației a crescut de șapte ori, potrivit unui raport îngrijorător realizat de compania franceză Thales.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Pe social media, dar și pe mai multe site-uri, a apărut una din cele mai mari dezinformări ale acestor zile: SUA se pregătesc să își scufunde propriul portavion USS Nimitz, aflat la cam ultima sa misiune în Orient, într-o operațiune „sub steag fals”. Motivul? Intrarea SUA în război împotriva Iranului.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
La un an de la semnarea acordului cu gigantul american General Dynamics în vederea realizării unui proces amplu de modernizare pentru a produce muniție de calibru mare la standarde NATO, Uzina de Produse Speciale (USP) Dragomirești din Dâmbovița este tot mai aproape să devină Centrul de Excelență NATO pentru Muniții care va deservi întreaga Europă, după cum a anunțat pe 17 iunie ministrul economiei, Bogdan Ivan.
DefenseRomania a participat în această lună în Coreea de Sud, la Seul și la Busan, la întrevederi cu industria de apărare din Coreea, precum și la expoziția Madex 2025. Iar unul din cele mai interesante aspecte a fost o demonstrație live a performanțelor tancului K2 Panther, produs de Hyundai Rotem. Un tanc care ar veni mânușă României, inclusiv din perspectiva geografiei țării noastre.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Parlamentul sârb a aprobat luni, 16 iunie, angajarea de către guvern a unor credite în valoare de 1,9 miliarde de euro de la mai multe bănci franceze pentru finanțarea achiziționării a 12 avioane de vânătoare Rafale.
