Potrivit surselor cotidianului, în ultimele luni, autoritățile de la Ankara au provocat în mod activ Azerbaidjanul să declanșeze ostilitățile, sub promisiunea unui sprijin complet politico-diplomatic, tehnico-militar și de informații. Anterior, oficialii americani și francezi au vorbit despre intervenția directă a Turciei în conflictul din Nagorno-Karabah.
Imaginea realizată de sursele militaro-diplomatice ale ziarului Kommersant este următoarea. După finalizarea exercițiilor turco-azere din iulie-august, un grup semnificativ al Forțelor Armate ale Turciei a rămas pe teritoriul Azerbaidjanului, cu misiunea de a juca un rol de coordonare și direcționare în planificarea și desfășurarea unei operații ofensive în Nagorno-Karabah.
Este vorba despre 600 de militari, inclusiv un grup tactic de nivel batalion, format din 200 de persoane, 50 de instructori în Nakhichevan, 90 de consilieri militari în Baku (au asigurat o legătură în desfășurarea ostilităților în lanțul de conducere brigadă-corp de armată-stat major general), 120 de persoane (tehnicieni și piloți) la baza aeriană Gabala, 20 de operatori de drone pe aerodromul Dallar, 50 de instructori pe aerodromul Yevlakh, 50 de instructori în Corpul 4 Armată (Pirekeshkul) și 20 de persoane la baza navală și la școala militară Gaydar Aliyev din Baku.
Această grupare include 18 mașini de luptă ale infanteriei, un lansator multiplu de proiectile reactive, 10 unități de tehnică auto și până la 34 de mijloace aeriene (șase avioane, opt elicoptere și până la 20 de drone), care asigură cercetarea atât în regiunea Karabah, cât și pe teritoriul Armeniei.
Judecând după datele furnizate de surse jurnalului Kommersant, în perioada septembrie-octombrie, numărul de zboruri ale Aviației militare turce către Azerbaidjan (în principal tranzitând Gerogia) au crescut brusc. Transporturile de persoane și muniții au fost efectuate pe 04 septembrie cu un avion C-130, pe 18 septembrie cu un avion CN-235 și pe 25 septembrie cu un avion A400M.
În punctul culminant al ostilităților din 28-30 septembrie, pe lângă consilierii militari, care au sosit anterior, comandantul Forțelor Terestre, Umit Dyundar, și ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, au ajuns în Azerbaidjan. Sursele Kommersant susțin că aceștia erau responsabili de gestionarea generală a operației pe frontul din Karabah, la fața locului.
Pe 30 septembrie, 01 și 03 octombrie, a fost efectuată livrarea de medicamente și arme de calibru mic cu avioanele CN-235 de-a lungul rutei Etimesgut (Ankara) -Nasosnaya (Haji-Zeynalabdin).
Un transport de personal și muniție a fost efectuat și pe 07 octombrie de către o aeronavă turcească C-130 (zborul TUAF737).
Pe 09 octombrie, potrivit surselor Kommersant, un avion militar de transport azer cde tip Il-76TD (zborul AZAF002) s-a deplasat pe ruta Amman-Baku, tranzitând Georgia, având la bord mitraliere DShK (200 de unități) și muniție.
Turcia a trimis, de asemenea, cereri de survol prin spațiul aerian georgian pentru 14, 21 și 28 octombrie. Sursele Kommersant afirmă că permisele de zbor au fost obținute.
În plus, potrivit surselor Kommersant, reprezentanții turci recrutează mercenari din grupurile islamiste loiale Ankarei din Siria și Libia, pentru participarea la ostilități în Nagorno-Karabah de partea Azerbaidjanului. Controlul asupra funcționării lanțului de aprovizionare a mercenarilor este efectuat de Organizația Națională de Informații din Turcia cu sprijinul forțelor și mijloacelor Ministerului Apărării.
Potrivit surselor Kommersant, în prima săptămână a lunii octombrie, până la 1.300 de militanți sirieni și cel puțin un grup de mercenari libieni, în număr de 150 de persoane, au fost dislocați în zona conflictului din Nagorno-Karabah. Primii ar fi fost localizați, în principal, pe direcția Terter, în regiunile Bayandur și Gapanli (respectiv la 5 și 10 km sud-est de Terter), iar cei din urmă pe direcția Jebrail din regiunea Karvenda (250 km vest de Baku).
Recrutarea militanților sirieni se desfășoară în teritoriile controlate de Ankara din nordul și nord-vestul Siriei de către angajații companiei militare private SADAT, cu asistența comandanților de teren ai Armatei Naționale Siriene (SNA). Principalele centre de recrutare funcționează în orașele Afrin, Al-Bab, Ras al-Ain și Tel Abyad. Adunarea recruților este organizată la Afrin, de unde, cu ajutorul companiilor de transport turcești, sunt deplasați în orașul Sanliurfa (Turcia), la 40 km de granița cu Siria. În continuare, mercenarii sunt transportați cu zboruri charter ale SADAT către zona de conflict.
Potrivit surselor Kommersant, recrutorii oferă o „indemnizație de instalare” de 1.500 de dolari și o taxă lunară de până la 2.000 de dolari celor care doresc să intre în război în Transcaucazia.
Înainte de a fi trimiși în Azerbaidjan, mercenarilor le-au fost confiscate documentele de identitate și mijloacele de comunicații. Acestora li s-a spus că serviciile lor vor fi necesare pentru o perioadă cuprinsă între trei și șase luni.
„Pe 22 septembrie, primul grup din corpul 2 al SNA a fost trimis în Azerbaidjan, urmând o pregătire specială, de două săptămâni, sub supravegherea instructorilor turci din Siria”, a spus unul dintre interlocutorii Kommersant.
Potrivit acestuia, până la anunțarea încetării focului în Nagorno-Karabah, un alt detașament de mercenari sirieni, în număr de până la 1.500 de persoane, a continuat să se formeze în mod activ pentru a fi trimis în Azerbaidjan.
„Acest detașament a fost format și poate fi transferat în regiunea Nagorno-Karabah oricând”, susține sursa. Este vorba despre oameni din grupările Failak ash-Sham, Brigada Sultan Murad, Firkat Hamza și Firkat Suleiman Shah.
Anterior, postul de radio britanic BBC a informat că Turcia a transferat 150 de militanți din grupul Jaysh al-Sham din Afrin în Azerbaidjan. Aproximativ 2.000 de oameni din Brigada Sultan Murad se pregăteau pentru transferul în Karabah începând cu octombrie. Ziarul american The Wall Street Journal a confirmat și el acest lucru. În același timp, jurnaliștii de la Washington Post, care citează rudele mercenarilor sirieni, au informat că peste 50 dintre ei au murit în timpul luptelor din Nagorno-Karabah.
Autoritățile armene au spus, în repetate rânduri, că Turcia trimite mercenari din Siria și Libia în Nagorno-Karabah.
Secretarul de stat al SUA, Michael Pompeo, a vorbit joi despre rolul activ al Turciei în conflict. „Acum turcii au intervenit și au oferit resurse Azerbaidjanului, crescând astfel riscul, adăugând combustibil pe focul a ceea ce se întâmplă în bătălia istorică într-un loc numit Nagorno-Karabah - un teritoriu mic, cu o populație de aproximativ 150.000 de oameni”, a spus el într-un interviu pentru postul de radio WSB.
Despre influența negativă a Turciei, a vorbit și ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian. „Interferența străină, în special intervenția Turciei, alimentează această escaladare și este inacceptabilă”, a spus el. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a mai spus că autoritățile turce ajută la transferul militanților din Siria în Azerbaidjan.
Cu toate acestea, președintele azer, Ilham Aliyev, neagă categoric faptul că mercenarii străini luptă de partea azeră. „Nimeni nu ne-a furnizat nicio dovadă a prezenței formațiunilor armate străine pe teritoriul Azerbaidjanului, care participă la actualele confruntări. Poziția noastră oficială este că nu avem mercenari străini”, a declarat Ilham Aliyev, în timpul unui interviu paralel cu liderii din Azerbaidjan și Armenia, realizat de RIA Novosti.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump nu are de fapt un plan de pace pentru Ucraina, ci doar face presiune pe Kiev să se predea, potrivit fostului comandant american în Europa, generalul (r.) Ben Hodges.
Administrația Trump ia în considerare recunoașterea Peninsulei Crimeea a Ucrainei ca teritoriu rusesc. New York Times (NYT) a relatat că Trump ar putea lua în considerare și Odesa, care nu este controlată de Rusia, iar frontul se află la zeci de kilometri distanță.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Armata israeliană a lansat luni seară lovituri de amploare în Fâșia Gaza pentru a forța mișcarea teroristă palestiniană Hamas să elibereze cei 59 de ostatici rămași, potrivit site-ului The Times of Israel, care citează declarația biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va discuta marți cu președintele rus Vladimir Putin despre o posibilă încheiere a războiului de trei ani din Ucraina, în urma unui rezultat pozitiv al discuțiilor dintre oficialii americani și ruși la Moscova.
Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seara că va discuta marţi cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca parte a apropierii dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând referire la existenţa unor "schimburi" între Moscova şi Kiev, informează Agerpres, AFP şi EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul-maior Andrii Hnatov ca șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Houthi din Yemen au revendicat duminică un atac împotriva portavionului american USS Harry Truman în Marea Roşie, ca ripostă la loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite şi care, potrivit Washingtonului, au ucis mai mulţi lideri ai rebelilor, transmit Agerpres și AFP.
Un pod important, parțial funcțional, situat la trei kilometri sud de marele pod rutier peste Nipru de la Herson, a fost lovit, recent, cu aviația, ducând la secționarea totală a podului.
Loviturile lansate sâmbătă de forțele americane asupra Yemenului au vizat ''mai mulți lideri houthi și i-au eliminat'', a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, duminică la postul ABC, potrivit Agerpres și AFP.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Maxar a reluat furnizarea către Ucraina a imaginilor comerciale obținute prin mijloace satelitare.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA solicită Rusiei să înceteze acțiunile sale ostile împotriva Ucrainei, potrivit The Guardian.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de acțiune pentru consolidarea infrastructurii în domeniul inteligenței artificiale, pentru a face din Europa un lider global în domeniu.
India a aprobat achiziționarea a 26 de avioane de luptă Rafale din Franța pentru Marina Indiană, au declarat miercuri sursele Reuters.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
Polonia își adaptează radical postura defensivă în fața unei Rusii tot mai agresive. Pentru ca istoria să nu se mai repete, autoritățile de la Varșovia au început o amplă consolidare a puterii militare poloneze. Iar aici intră și achiziția de tancuri.
Războiul din Ucraina ne-a arătat de mai multe ori că în conflictele moderne dronele joacă un rol important, chiar dacă ele nu vor înlocui prea curând tehnica clasică. Un alt asemenea exemplu a avut loc în urmă cu câteva zile când ucrainenii au reușit să distrugă un bombardier strategic Tu-22, adânc în teritoriul Rusiei, care tocmai ce aterizase. Bombardierul a fost „vânat” și lovit de o dronă ucraineană.
Statele Uniunii Europene au aprobat în Consiliul de Miniștri impunerea de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat chiar din Panama care este planul noii administrații americane: ”Vom recupera Canalul Panama de sub influența Chinei”.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că forțele ruse au lansat o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkov.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au primit exact jumătate din minimul de sisteme Patriot pe care Kievul le-a cerut de la parteneri occidentali, dar se pare că există o problemă și mai mare. Intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra orașelor ucrainene a evidențiat încă o dată nevoia critică de sisteme de apărare antirachetă pentru ucraineni.
Conservatorii din CDU/CSU au convenit asupra unui acord de coaliție cu social-democrații (SPD). Părțile vor să prezinte documentul miercuri după-amiază.
Preşedintele american Donald Trump a cerut din nou marilor companii americane să se întoarcă în SUA pentru a evita impunerea de tarife, în primele sale declaraţii după ce Beijingul a anunţat că va creşte tarifele pentru bunurile din Statele Unite de la 34% la 84%, informează miercuri Agerpres și EFE.
Complexul industrial de apărare ucrainean a prezentat o dronă care interceptează „Shahed” rusesc. Imaginile relevante ale dronei au fost postate într-un videoclip, pe 8 aprilie, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Drona a fost arătată delegației belgiene, în primul rând premierului belgian Bart de Wever, care a sosit la Kiev unde i-au fost prezentate noile evoluții ale industriei de apărare ucrainene.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că trupele ucrainene operează în regiunea Belgorod din Rusia pentru prima dată de la începutul războiului. Forțele au cucerit 13 kilometri pătrați în apropierea satului Demidovka, cu scopul de a proteja orașele de frontieră ucrainene și de a deturna resursele rusești de la Donețk.
SUA, fiind cel mai puternic jucător economic de pe planetă, a decis, în cei 80-90 de ani de când conduce lumea, cine, ce și cât produce pe planetă. Și a făcut-o instinctiv, fără să realizeze, exact așa cum o face mâna nevăzută a pieței libere.
Patru companii de apărare europene se vor reuni într-un joint venture pentru a construi un tanc de luptă principal franco-german de ultimă generație, în cadrul inițiativei Main Ground Combat System (MGCS). Tancul, care va face parte dintr-un proiect definit „system of systems” mai amplu, confirmă un fel de renaștere a programelor militare vest-europene care urmaresc dezvoltarea de blindate, cu un accent deosebit pe vehicule militare mai mare și mai puternic.
O aeronava C-5M Super Galaxy a Forțelor Aeriene ale SUA, care se numără printre cele mai mari aeronave de transport strategic, a ajuns la Diego Garcia, o bază insulară izolată din Oceanul Indian, la 9 aprilie, după ce a părăsit Baza Aeriană Hill din Utah.
Peste 150 de militari și reprezentanți ai industriei de apărare s-au reunit la Cracovia, Polonia, pentru cel de-al patrulea eveniment K9 User Club, un forum internațional pentru operatorii obuzierului autopropulsat K9 (SPH). Organizat de forțele armate poloneze în perioada 8-10 aprilie 2025, evenimentul promovează schimbul de experiență în materie de instruire, întreținere și practici operaționale ale sistemului de artilerie utilizat la nivel internațional.
Anul trecut, compania americană SailDrone a dezvăluit o nouă generație a dronei de suprafață [USV] „Surveyor”, care are particularitatea de a fi echipată cu o velă înaltă de 13 metri. La vremea respectivă, USV-ul, care are lungimea de 20 de metri și masa 15 tone, era echipată cu radar, camere de luat vederi, un sistem de identificare automată [AIS] și sonde batimetrice.
Administrația Trump crește tarifele pentru importurile din China. Mișcarea a fost anunțată de Casa Albă, concretizând o amenințare anterioară a președintelui Donald Trump. Purtătoarea de cuvânt a spus că Trump nu va renunța la politicile sale actuale. De asemenea, Beijingul a avertizat luni SUA împotriva unor noi creșteri ale tarifelor, spunând că „se vor lupta până la capăt”.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu (USR), a anunțat că a depus un proiect de lege care interzice participarea militarilor, polițiștilor și altor angajați din structurile de forță la activități de mercenariat sau pază privată fără aprobarea prealabilă a statului. Inițiativa vine într-un context marcat de îngrijorări legate de securitatea națională, într-un an electoral sensibil, cu alegeri prezidențiale programate pentru luna mai.
Belgia este pe deplin angajată să ajute Ucraina să-și construiască mai multe capacități de autoapărare.
Președintele interimar Ilie Bolojan a confirmat informațiile publicate pe surse de DefenseRomania: România cumpără o corvetă ușoară din Turcia. Întrebarea la care a răspuns președintele interimar a fost „de ce?”, în contextul în care la Galați se produc nave de luptă moderne.
Comandamentul Armatei SUA în Europa a anunțat retragerea contingentului militar american de pe aeroportul Jasienka, un hub cheie în Polonia de unde sosește ajutorul militar pentru Ucraina. Trupele și echipamentele vor fi relocate către alte facilități americane din Polonia.
Președintele interimar Ilie Bolojan a comentat informația apărută pe surse în presa americană cu privire la planul SUA de a retrage 10.000 de soldați de pe Flancul Estic, cu scopul de a reduce cheltuielile.
Președintele Volodimir Zelenski spune că soldații ucraineni au angajat șase soldați chinezi în sectorul Donețk, doi dintre ei au fost capturați.
Oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului american al Apărării evaluează un plan de retragere a până la 10.000 de militari din Europa de Est, stârnind îngrijorări pe ambele continente cu privire la posibilitatea ca această decizie să îl încurajeze pe președintele rus Vladimir Putin, după cum au raportat șase oficiali americani și europeni cunoscători ai subiectului. Forțele discutate fac parte din cei 20 000 de soldați pe care administrația Biden i-a trimis în 2022 pentru a consolida apărarea națiunilor învecinate Ucrainei în urma invaziei ruse. În timp ce discuțiile sunt în curs de desfășurare, propunerea poate implica retragerea a până la jumătate din forțele trimise de Biden.
Deși nu s-au înregistrat pagube majore până acum - statele din nordul Europei sunt în alertă. Sabotajele Rusiei au ridicat la maximum tensiunea în Marea Baltică și nimeni nu știe se va întâmpla dacă următorul atac va fi mai coordonat și mai agresiv. Dacă Rusia ar lansa un atac asupra Europei? Dacă asta înseamnă război?
U.S. Air Force a decis să monteze kitul Scorpion pe toate căștile piloților americani de F-16 Block 40 și 50. Scorpion va înlocui sistemul actual și va oferi o soluție comună Scorpion HMD pentru toate avioanele F-16 aparținând US Air Force, Air National Guard și USAF Reserve.
Anunțul surpriză vine în timp ce Departamentul Apărării se pregătește să concedieze zeci de mii de civili. Președintele Donald Trump și Secretarul Apărării, Pete Hegseth, au promis, luni, o primă propunere de buget pentru apărare de 1 trilion de dolari, o sumă record pentru forțele armate ale SUA.
Un cartier general din Wiesbaden, Germania, a servit drept „armă secretă” pentru Ucraina și aliații săi, prin orchestrarea operațiunilor Forțelor Armate și pregătirea ajutorului militar necesar respingerii invaziei Rusiei, a declarat fostul comandant-șef ucrainean Valerii Zaluzhnîi într-o postare pe Facebook la 8 aprilie.
