Aliații occidentali nu vor putea furniza Ucrainei două batalioane complete de tancuri Leopard 2, așa cum au promis anterior, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pe 15 februarie, potrivit Bloomberg.
Doar Germania și Portugalia au promis să trimită versiunea A6 a tancurilor de luptă Leopard 2, 14 dintre acestea fiind promise de Berlin și trei de guvernul portughez, a declarat Pistorius reporterilor după o reuniune a miniștrilor NATO la Bruxelles. "Nu vom ajunge la dimensiunea unui batalion", a spus Boris Pistorius.
Între timp, Polonia, alături de Norvegia, Canada, Spania și Finlanda, a reușit să alcătuiască un batalion de de tancuri Leopard, toate într-o versiune mai vechi de A4, a declarat ministrul polonez al apărării Mariusz Blaszczak, citat de Dziennik Gazeta Prawna.
Cu toate acestea, potrivit lui Pistorius, multe dintre aceste tancuri sunt în stare proastă și au nevoie de reparații înainte de a putea fi trimise. Batalionul de tancuri Leopard 2A4 va ajunge în Ucraina abia la sfârșitul lunii aprilie, a adăugat ministrul.
La 14 februarie, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că din coaliția de țări care lucrează pentru a furniza Ucrainei tancuri Leopard 2 fac parte Germania, Polonia, Canada, Portugalia, Spania, Norvegia, Danemarca și Olanda.
Totuși, mai târziu în aceeași zi, guvernele Olandei și Danemarcei au anunțat că niciuna dintre țări nu va livra tancuri Leopard 2, a relatat cotidianul german Welt.
De la începutul agresiunii militare ruse, Ucraina a cerut statelor occidentale să-i furnizeze vehicule blindate moderne, în special tancuri, deoarece duce o lipsă acută. Până acum, Ucraina s-a mulțumit cu tancuri T-64 din epoca sovietică, cu T-72 donate și cu un număr mic de tancuri T-80 și T-84. Ucraina a capturat, de asemenea, sute de T-72 și T-80 rusești modernizate și intacte.
Tancurile Leopard 2, Challenger 2 și Abrams promise de țările NATO la sfârșitul lunii ianuarie sunt o altă clasă de vehicule. Cu o mai bună electronică, armament, manevrabilitate şi cu un nivel ridicat de protecție. Aceste tancuri occidentale vor oferi Ucrainei un avantaj semnificativ în fața tancurilor T-72 și T-80 care formează coloana vertebrală a forţelor terestre ruse.
Cu toate acestea, există câteva probleme care trebuie rezolvate înainte ca noile unități de tancuri ucrainene să fie gata de luptă. O provocare cheie este cea a logisticii și a întreținerii pentru atât de multe tancuri care sunt promise în diferite configuraţii, inclusiv modele de Leopard 2.
Dar la fel de mare este și problema de a le obține pur și simplu. Aliații occidentali spun acum că s-ar putea să nu fie în măsură să furnizeze două batalioane complete de tancuri Leopard 2.
În plus, faptul că Ucraina ''primește tancuri cu portia'', pe bucăți, va face mai dificilă formarea unor noi unități blindate.
Unii analiști militari sunt de părere că numărul tancurilor este prea modest și că Ucraina le primește la câteva luni după ce acestea ar fi fost cele mai utile.
În plus, există un plafon al utilității tancurilor dacă nu sunt combinate cu infanterie mecanizată și sprijin aerian solid. În timp ce țările occidentale au promis vehicule de luptă pentru infanterie, furnizarea de aeronave de luptă către Ucraina primește în prezent același tratament pe care l-au primit tancurile de luptă pe parcursul anului 2022.
"Ținem Ucraina la o dietă....departe de ajutorul care este necesar pentru ca ea să câștige", a declarat George Barros, analist la Institutul pentru Studiul Războiului. " O zi de întârziere este egal cu o armă în minus", a mai spus analistul.
Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de externe, a declarat la începutul lunii că sunt așteptate între 120 și 140 de tancuri din 12 țări până la sfârșitul lunii martie.
Când Germania a revenit asupra trimiterii de tancuri în Ucraina, s-a anunțat că Berlinul și partenerii săi vor încerca să furnizeze 112 Leopard 2.
Bloomberg a relatat ulterior că Germania a făcut presiuni asupra aliaților occidentali pentru a se angaja în acest demers, îngrijorată de faptul că s-ar putea să nu fie suficiente tancuri disponibile. Pistorius a declarat recent că s-ar putea să nu aibă suficiente nici măcar pentru jumătate din acest număr.
Până în prezent, Germania și Polonia s-au angajat să trimită fiecare câte 14, Norvegia opt, Canada patru și Portugalia trei. Finlanda și Spania nu au precizat încă câte vor trimite.
Marea Britanie a promis 14 tancuri Challenger 2, despre care a spus că ar putea ajunge luna viitoare. Cele 31 de tancuri M1 Abrams promise de SUA vor ajunge mult mai târziu în cursul anului, dacă nu chiar anul viitor, din cauza faptului că acum sunt pe linia de asamblare.
Ucraina va primi, de asemenea, multe Leopard 1 mai vechi, care au un blindaj mult mai subțire, din Germania, Danemarca și Olanda. Estimările au variat de la cel puțin 100 la 178. Pistorius a fost citat spunând că primele 20-25 dintre acestea vor ajunge în Ucraina în această vară. Livrările lor vor continua probabil până în 2024.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.
Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.
Președintele SUA ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, dar solicită o implicare mai mare din partea țărilor europene.
Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în această privință”.
Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Într-o lume în care fiecare zi aduce noi amenințări și o intensitate a conflictelor greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, marile companii din industria de apărare se adaptează cu o viteză uimitoare. Expoziția Defence and Security Equipment International (DSEI) din Londra, desfășurată între 9 și 12 septembrie, a fost scena perfectă pentru a vedea cum un gigant precum MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, răspunde la aceste noi realități.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Un al doilea bombardier stealth B-21 Raider a efectuat zborul său inaugural pe 11 septembrie 2025, marcând un moment crucial în programul de modernizare strategică al Forțelor Aeriene ale SUA. Noua aeronavă se alătură primului prototip, care a zburat deja de aproape doi ani, accelerând astfel faza de testare și evaluare a capabilităților.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
Polonia a trimis aproximativ 40.000 de soldați la granițele sale cu Belarus și Rusia. Decizia a fost luată după ce, la începutul acestei săptămâni, premierul Tusk anunța că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, în legătură cu manevrele militare ruso-belaruse Zapad-2025, care urmează să înceapă vineri și să se încheie marți, 16 septembrie.
Egiptul a decis să se alăture oficial programului turcesc KAAN, avion de generația a cincea dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. E o apropiere militară majoră între două state cu relații complicate în istorie. În contextul în care Egiptul are în aviația militară „ADN occidental”, având flote mari de avioane de luptă occidentale, Cairo ar putea da un imbold important programului Kaan ce vizează dezvoltarea unui avion de generația a 5-a de către Turcia, ca urmare a excluderii din programul F-35 Lightning II.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat că Rusia s-a pregătit pentru o încălcare majoră a spațiului aerian polonez de câteva luni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
