În acest sens, a fost elaborată o scrisoare de intenție în cadrul recentei reuniuni a miniștrilor apărării din statele Triunghiului Weimar – Germania, Franța și Polonia – din 24 iunie 2024, de la Paris. Aceasta urmează să fie semnată în scurt timp de cele trei state, cărora li se vor alătura Regatul Unit, Spania, Italia și Suedia, după care va fi prezentată ca o contribuție europeană la apărarea comună, în cadrul Summitului NATO din 9-11 iulie de la Washington.
La nici patru zile distanță, pe 28 iunie, președintele rus Vladimir Putin a ieșit cu o declarație publică în care a susținut că Rusia se vede nevoită să reia producerea și dislocarea de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, pe baza intereselor de securitate ale țării, ca răspuns la acțiunile SUA în Europa și Asia de Sud-Est.
Putin nu a băgat în seamă demersurile actuale europene și s-a concentrat pe reluarea acuzațiilor că situația se datorează retragerii SUA - iar pe cale de consecință și a Rusiei - din Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (INF), semnat împreună în 1987. Un subiect care este însă clar că “s-a răcit” după ce au trecut nu mai puțin de cinci ani de la denunțarea comună a tratatului.
Doar că președintele rus nu pare deloc mulțumit cu starea de fapt actuală și anunță practic înscrierea forțată a Rusiei într-o nouă cursă a înarmării cu rachete cu rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.000 km.
Intervenția acestuia într-un moment în care SUA nu au creat nici cel mai mic motiv de îngrijorare este evident îndreptată împotriva inițiativelor europene din acest segment de tehnică de luptă. Însă lui Putin nu-i convine câtuși de puțin să recunoască acest lucru, pentru că ar însemna să aducă la cunoștința tuturor că de data aceasta va fi o cursă a înarmării mult mai grea, în principal mai costisitoare, în care va trebui să concureze simultan cu SUA și cu UE, două economii mult mai puternice.
Foarte probabil, Putin va plusa și va cere și mai mult de la industria rusă de apărare, punând o presiune și mai mare pe economia rusă, după cum este evident că își va îndrepta tot mai des privirea îngrijorată către susținătorii săi conjuncturali din axa dictatorilor: Iran - Coreea de Nord - China.
Însă dintre aceștia doar China l-ar putea ajuta când va începe să se instaureze colapsul unei economii stoarse, lipsite ani de zile de investiții, iar acordarea acestui ajutor va depinde extrem de mult de interesele Beijingului la acel moment.
Putin a arătat că este deplin conștient de modul în care stau lucrurile, dar nu poate da înapoi de la o astfel de provocare, pentru că ar echivala cu recunoașterea oficială a inferiorității Rusie într-un domeniu esențial al luptei de la distanță, iar o astfel de ipoteză este de neconceput în ideologia rusă promovată cu precădere după invadarea Ucrainei.
ELSA (European Long Strike Approach), imagine concept. Photo source: MBDA
ELSA este o inițiativă propusă de Franța pentru dezvoltarea și achiziționarea în comun a sistemelor de arme avansate Deep Precision Strike (DPS) cu o rază de acțiune de peste 1.000 km.
Nevoia de capabilități avansate europene de lovire în adâncime este un rezultat al subfinanțării structurale a uniunii pentru războiul de mare intensitate. Procesul de planificare a apărării NATO a identificat deficiențe esențiale privind capabilitățile de artilerie și a recomandat aliaților remedierea acestora.
Perspectivele pentru sistemele de rachete cu rază mai scurtă sunt, de asemenea, limitate. Fabian Hoffman, cercetător la Proiectul nuclear din Oslo, estimează că Europa are 3.100 – 3.300 de sisteme de rachete cu o rază de acțiune mai mare de 150 km, care ar putea fi folosite pentru a duce un război local, cu precizarea că această cifră poate fi supraestimată față de nivelul operațional real al sistemelor, dar nu include capabilitățile Turciei.
Germania și Franța colaborează și în alte proiecte similare finanțate de Comisia Europeană precum Soluția europeană pentru lovituri indirecte viitoare (FIRES - Future Indirect fiRes European Solution) și Sistemul european comun de sprijinire a loviturii indirecte (E-COLORSS - European COmmon LOng Range indirect fire Support System).
Sunt încă discuții generate de faptul că Franța ar fi excesiv de dependentă de Germania în acest sens și de nevoia de atragere a altor națiuni europene în aceste proiecte, însă trebuie spus că președintele francez este un susținător fervent al unei noi arhitecturi europene de securitate. După invadarea Ucrainei, Macron a insistat că doar o apărare europeană credibilă mai poate permite uniunii să aibă „relații de vecinătate” cu Rusia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 20 martie 2025, Parlamentul României va fi gazda Conferinței Romanian Industrial Defense Capabilities Assessment, un eveniment strategic menit să analizeze capacitatea industriei de apărare a României și pașii necesari pentru transformarea țării într-un hub regional al acestui sector.
Duminica trecută, sSute de mii de persoane au mărșăluit sâmbătă prin Belgrad, în cel mai mare protest de până acum.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
Potrivit celei mai recente analize a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, care a fost publicată marți, 18 martie, Rusia duce o campanie agresivă de subversiune și sabotaj împotriva unor obiective europene și americane din Europa.
Dezangajare istorică a SUA. Administrația președintelui american Donald Trump se gândește dacă SUA vor renunța la rolul de Comandant Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), pe care l-a deținut la cârma alianței timp de 75 de ani, de pe vremea președintelui Dwight Eisenhower, dezvăluie NBC, citând doi oficiali americani familiarizați cu situația.
Pe data de 20 martie 2025, de la ora 16:00, Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială va găzdui lansarea volumului „Lumea care nu mai vrea să aleagă. Asia Centrală și Caucaz – Realpolitik, societate și securitate", apărut la Editura Tritonic.
Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Guvernul SUA pune capăt finanțării pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), care are sediul la Praga. Postul a confirmat informațiile Reuters și ale altor mass-media. Acest lucru este legat de decizia de vineri (14.03.2025) a președintelui american, Donald Trump, de a reduce Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM) la minimul legal.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
Peste 100.000 de manifestanți au venit sâmbătă la Belgrad pentru a-și exprima 'nemulțumirea după ani de dictatură și corupție', în cadrul unui miting condus de studenți care promite să fie unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Serbiei, transmit Agerpres și France Presse.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Potrivit unui sondaj realizat de institutul Elabe pentru BFMTV și publicat miercuri, 12 martie, 59% dintre francezi consideră că Franța, ca putere nucleară, ar trebui să își protejeze aliații europeni.
Punctul cel mai vulnerabil a părții de nord din Flancul Estic rămâne de interes major pentru Rusia.
Tarifele majorate ale președintelui Donald Trump la toate importurile SUA de oțel și aluminiu au intrat în vigoare miercuri, declanșând un război comercial global și provocând represalii rapide din partea Canada și Europa.
Maxar a reluat furnizarea către Ucraina a imaginilor comerciale obținute prin mijloace satelitare.
Armata SUA e dependentă de mașinile de luptă Stryker care, în mod surprinzător, nu sunt produse în State. Problema e că ultimele decizii ale noii administrații de la Washington vor lovi cumplit în programul Stryker.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
O analiză a mai multor imagini obținute cu ajutorul sateliților care prezintă facilitățile militare de depozitare ale Rusiei a condus analiştii OSINT la concluzia că ritmul în care sunt reparate tancurile rusești a scăzut treptat din 2022. Această scădere este insuficientă pentru a compensa pierderile suferite în timpul luptelor.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
În 2024, ca parte a unei campanii ample de atacuri asupra obiectivelor militare ruse din Crimeea, Ucraina a lovit podul Kerci din Crimeea cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune, potrivit The New York Times
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
Rafael Advanced Defense Systems a raportat performanțe financiare fără precedent pentru 2024, CEO-ul Yoav Turgeman declarând că sistemul de arme cu laser de mare putere Iron Beam, cunoscut și sub numele de „Magen Or” sau „Scutul de lumină”, va fi operațional în acest an. Într-un interviu acordat publicației Globes, Turgeman a menționat că societatea se va concentra pe livrarea sistemului pentru a consolida apărarea aeriană a Israelului în 2025.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Sistemul de artilerie cu rachete PULS este în vizorul mai multor țări, precum Germania, Țările de Jos, Danemarca și alte națiuni europene.
Polonia semnează un acord de apărare aeriană cu SUA în valoare de aproape 2 miliarde de dolari.
Într-un context internațional tensionat în care unele state precum Portugalia sau Canada iau în calcul o reanaliză a achiziției avioanelor americane F-35 Lightning II, ca urmare a poziționărilor politice ale Administrației Trump, sunt și state europene pentru care F-35 e o prioritate.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat încorporarea, în perioada aprilie-iulie 2025 a 160.000 de recruți pentru executarea serviciului militar obligatoriu. Decretul corespunzător a fost publicat, pe 31.03.2025, pe portalul oficial de informații juridice.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
Compania germană Rheinmetall și Lockheed Martin din Statele Unite au făcut un progres major în domeniul artileriei de precizie cu rază lungă de acțiune prin prezentarea celei mai recente dezvoltări comune, sistemul de rachete GMARS. La un recent eveniment internațional găzduit în Europa, cei doi giganți din domeniul apărării au prezentat capacitățile avansate ale noului sistem de lansare unui public select provenit din 14 țări, cuprinzând lideri militari, profesioniști din domeniul apărării și experți din industria de aparare.
La 28 ianuarie, Agenția Franceză pentru Achiziții de Armament a anunțat că a atribuit societății KNDS France un contract pentru modernizarea a încă 100 de tancuri Leclerc la standardul XLR. Reamintim că armata franceză urmează să doteze 160 de astfel de tancuri până în 2030 și 200 până în 2035.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Pe măsură ce cresc tensiunile diplomatice între Danemarca și Statele Unite cu privire la viitorul Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub control danez, Copenhaga caută, în mod paradoxal, să își aprofundeze legăturile militare cu Washingtonul. La 26 martie 2025, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a dezvăluit într-un interviu acordat cotidianului Borsen că Danemarca intenționează să achiziționeze mai multe avioane de luptă F-35A produse în Statele Unite.
Conform unui raport al OCCAR din 17 martie 2025, programul HYDEF (Hypersonic Defence Interceptor) va avansa în 2025 cu scopul de a dezvolta un sistem european de rachete conceput pentru a contracara amenințările aeriene, inclusiv armele hipersonice. Activitățile planificate pentru acest an, conform OCCAR, vor cuprinde studii tehnice pentru a îmbunătăți proiectarea sistemului și pentru a testa anumite tehnologii esențiale în curs de evaluare pentru viitorul sistem de interceptare. Etapele importante stabilite pentru 2025 constau în etapa de selecție a unui proiect, care urmărește să identifice modelul de sistem care ar trebui să treacă mai departe, și o evaluare intermediară a celor mai importante componente.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
Dacă până acum ne puneam problema cum ar putea România să ajute efortul de război al Ucrainei, se pare că situația stă exact invers: companiile ucrainene reușesc deja să producă o parte importantă din necesarul de luptă al Armatei și ar putea deveni parteneri vitali pentru industria românească de armament.
Turcia a testat cu succes racheta de croazieră SOM-J lansată din aer, de un avion F-16 de producție americană. Racheta este produsă de industria din Turcia. Ceea ce au reușit turcii e și dezvoltarea unui sistem software, UBAS (Aircraft Independent Firing System), care permite utilizarea rachetei SOM-J pe F-16, chiar dacă acest avion nu avea inițial astfel de capacitate. E o reușită importantă și un pas uriaș spre independența Turciei de armament aliat.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Industria de apărare, dezvoltarea ei prin investiții în noul context internațional în care Europa încearcă să își redefinească strategia inclusiv industrială și de securitate, sunt sintagme pe care le auzim la fiecare a treia propoziție. La nivel decizional însă lucrurile stau în cel mai fericit caz ilogic. Vă propunem azi să ne aruncăm un ochi pe achiziția României nave de patrulare, cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. O achiziție care se va face din Turcia.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
