În acest sens, a fost elaborată o scrisoare de intenție în cadrul recentei reuniuni a miniștrilor apărării din statele Triunghiului Weimar – Germania, Franța și Polonia – din 24 iunie 2024, de la Paris. Aceasta urmează să fie semnată în scurt timp de cele trei state, cărora li se vor alătura Regatul Unit, Spania, Italia și Suedia, după care va fi prezentată ca o contribuție europeană la apărarea comună, în cadrul Summitului NATO din 9-11 iulie de la Washington.
La nici patru zile distanță, pe 28 iunie, președintele rus Vladimir Putin a ieșit cu o declarație publică în care a susținut că Rusia se vede nevoită să reia producerea și dislocarea de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, pe baza intereselor de securitate ale țării, ca răspuns la acțiunile SUA în Europa și Asia de Sud-Est.
Putin nu a băgat în seamă demersurile actuale europene și s-a concentrat pe reluarea acuzațiilor că situația se datorează retragerii SUA - iar pe cale de consecință și a Rusiei - din Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (INF), semnat împreună în 1987. Un subiect care este însă clar că “s-a răcit” după ce au trecut nu mai puțin de cinci ani de la denunțarea comună a tratatului.
Doar că președintele rus nu pare deloc mulțumit cu starea de fapt actuală și anunță practic înscrierea forțată a Rusiei într-o nouă cursă a înarmării cu rachete cu rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.000 km.
Intervenția acestuia într-un moment în care SUA nu au creat nici cel mai mic motiv de îngrijorare este evident îndreptată împotriva inițiativelor europene din acest segment de tehnică de luptă. Însă lui Putin nu-i convine câtuși de puțin să recunoască acest lucru, pentru că ar însemna să aducă la cunoștința tuturor că de data aceasta va fi o cursă a înarmării mult mai grea, în principal mai costisitoare, în care va trebui să concureze simultan cu SUA și cu UE, două economii mult mai puternice.
Foarte probabil, Putin va plusa și va cere și mai mult de la industria rusă de apărare, punând o presiune și mai mare pe economia rusă, după cum este evident că își va îndrepta tot mai des privirea îngrijorată către susținătorii săi conjuncturali din axa dictatorilor: Iran - Coreea de Nord - China.
Însă dintre aceștia doar China l-ar putea ajuta când va începe să se instaureze colapsul unei economii stoarse, lipsite ani de zile de investiții, iar acordarea acestui ajutor va depinde extrem de mult de interesele Beijingului la acel moment.
Putin a arătat că este deplin conștient de modul în care stau lucrurile, dar nu poate da înapoi de la o astfel de provocare, pentru că ar echivala cu recunoașterea oficială a inferiorității Rusie într-un domeniu esențial al luptei de la distanță, iar o astfel de ipoteză este de neconceput în ideologia rusă promovată cu precădere după invadarea Ucrainei.
ELSA (European Long Strike Approach), imagine concept. Photo source: MBDA
ELSA este o inițiativă propusă de Franța pentru dezvoltarea și achiziționarea în comun a sistemelor de arme avansate Deep Precision Strike (DPS) cu o rază de acțiune de peste 1.000 km.
Nevoia de capabilități avansate europene de lovire în adâncime este un rezultat al subfinanțării structurale a uniunii pentru războiul de mare intensitate. Procesul de planificare a apărării NATO a identificat deficiențe esențiale privind capabilitățile de artilerie și a recomandat aliaților remedierea acestora.
Perspectivele pentru sistemele de rachete cu rază mai scurtă sunt, de asemenea, limitate. Fabian Hoffman, cercetător la Proiectul nuclear din Oslo, estimează că Europa are 3.100 – 3.300 de sisteme de rachete cu o rază de acțiune mai mare de 150 km, care ar putea fi folosite pentru a duce un război local, cu precizarea că această cifră poate fi supraestimată față de nivelul operațional real al sistemelor, dar nu include capabilitățile Turciei.
Germania și Franța colaborează și în alte proiecte similare finanțate de Comisia Europeană precum Soluția europeană pentru lovituri indirecte viitoare (FIRES - Future Indirect fiRes European Solution) și Sistemul european comun de sprijinire a loviturii indirecte (E-COLORSS - European COmmon LOng Range indirect fire Support System).
Sunt încă discuții generate de faptul că Franța ar fi excesiv de dependentă de Germania în acest sens și de nevoia de atragere a altor națiuni europene în aceste proiecte, însă trebuie spus că președintele francez este un susținător fervent al unei noi arhitecturi europene de securitate. După invadarea Ucrainei, Macron a insistat că doar o apărare europeană credibilă mai poate permite uniunii să aibă „relații de vecinătate” cu Rusia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că va prezenta mâine, în cadrul CSAT, poziţia sa privind candidatura la şefia NATO şi apoi va anunţa şi public decizia luată pe acest subiect.
Alianţa electorală PSD PNL a obţinut 48,55% din voturi la alegerile europarlamentare (19 mandate de eurodeputat), Alianţa AUR - 14,93% (şase mandate), Alianţa Dreapta Unită USR - PMP - Forţa Dreptei - 8,71% (trei mandate), potrivit rezultatelor finale prezentate marţi de Biroul Electoral Central.
Un nou raport al Congresului a dezvăluit numărul de militari americani prezenți în Iordania, în urma intensificării războiului israelian din Fâșia Gaza, care a continuat pentru a noua lună consecutiv.
Noii lideri ai instituțiilor din Skopje sunt hotărâți să nu folosească denumirea constituțională a statului - Macedonia de Nord - nici în interiorul, nici în afara țării, în pofida multor reacții din partea Greciei, care cere respectarea acordului la care sa ajuns cu privire la schimbarea numelui din Macedonia, în Macedonia de Nord.
Preşedintele rus Vladimir Putin va vizita Coreea de Nord pe 18-19 iunie, a anunţat luni presa de stat de la Phenian, în contextul aprofundării cooperării militare cu Coreea de Nord după summitul pe care l-a avut cu liderul nord-coreean Kim Jong-un în septembrie, transmite Agerpres, care citează agenţiile AFP şi Yonhap. Vizita a fost confirmată şi de Kremlin iar cei doi dictatori vor semna un acord de parteneriat strategic.
Slovacia va sprijini candidatura premierului interimar olandez Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, a anunțat marți noul președinte slovac, Peter Pellegrini, după un summit european extraordinar.
Daniel Fried, fost ambasador al SUA în Polonia și membru al National Security Council în administrațiile Bill Clinton și George W. Bush, a oferit în exclusivitate un interviu DefenseRomania în care a vorbit inclusiv despre Republica Moldova.
Liderii Uniunii Europene se reunesc azi pentru prima dată după alegerile europarlamentare, într-o întâlnire neoficială, și par aproape de un consens privind împărțirea funcțiilor de conducere de la Bruxelles.
Anatolie Nosatîi, ministrul apărării din Republica Moldova, a vorbit despre amenințarea unei invazii militare ruse, dar și de brigăzile înfrățite dintre Armata Națională a Moldovei și Armata României.
Mai mulți deținuți dintr-un centru de arest preventiv din Rostov, în sudul Rusiei, care luaseră duminică ostatici doi angajați, au fost uciși de forțele speciale, informează Reuters, citând agenția de presă rusă Interfax, precum și agenția națională Agerpres.
România a refuzat să elibereze vize membrilor delegației ruse pentru a participa la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare (AP) a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care va avea loc în perioada 29 iunie - 3 iulie la București, după cuma informat președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației Ruse, Grigory Karasin, vineri, 14 iunie, pe canalul său Telegram.
Garda de Frontieră finlandeză a anunțat vineri că suspectează patru avioane militare rusești de încălcarea spațiului aerian al Finlandei pe 10 iunie, relatează Reuters.
Daniel Fried, fost ambasador al SUA în Polonia și membru al National Security Council în administrațiile Bill Clinton și George W. Bush, a oferit în exclusivitate un interviu DefenseRomania în care a vorbit și de prezența militară permanentă a SUA în România.
Ungaria trebuie să plătească 200 de milioane de euro și o penalizare de un milion de euro pentru fiecare zi de întârziere pentru nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a UE. Curtea Europeană de Justiție a anunțat acest lucru într-o declarație joi. Cazul se referă la măsurile luate de guvernul Orban împotriva migranților.
Înainte de summitul de joi, negociatorii din țările G7 au convenit asupra unei modalități de a oferi Ucrainei 50 de miliarde de dolari folosind veniturile din activele rusești înghețate, a scris agenția AP miercuri, citând surse anonime.
Poziția Slovaciei față de agresiunea rusă din Ucraina s-a schimbat cu 180 de grade, după venirea la guvernare a coaliției condusă de Robert Fico.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mers la Budapesta pentru a se întâlni cu Viktor Orban.
Liderii țărilor G7 merg în sudul Italiei săptămâna aceasta, unde vor participa la summitul anual, în timp ce se confruntă cu o serie de dificultăți în propriile țări, în timp ce caută soluții la unele dintre cele mai presante probleme ale lumii.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri că exercițiile nucleare non-strategice desfășurate în districtul militar Leningrad și în cadrul marinei implică utilizarea rachetelor Iskander, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Președintele american Joe Biden a decis să trimită cel de-al doilea sistem de rachete antiaeriene american Patriot în Ucraina, după o serie de întâlniri și discuții.
Proiectul franco-germano-spaniol pentru sistemul de aviație tactică de generația a șasea are un nou susținător, deși există avertismente că Europa nu are deocamdată capacitatea pentru două aeronave diferite pe același segment.
Letonia găzduiește lideri și reprezentanți ai Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Poloniei, României și Slovaciei pe 11 iunie sub steagul summitului „București 9” (B9) al statelor membre NATO care fac parte din „flancul estic” al Alianței Nord Atlantice.
Cu rezultatele de la aceste europarlamentare continuă problemele în Austria. Evident, creșterea extremei dreapta nu e de azi, de ieri, dar rezultatul din acest weekend va propulsa Partidul Libertăţii din Austria (FPO) ca principal partid din Austria, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.
Soldați nord-coreeni au traversat duminică pentru scurt timp frontiera cu Coreea de Sud, determinând armata sud-coreeană să tragă focuri de avertisment, a anunțat marți Statul Major sud-coreean (JCS), potrivit AFP.
Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, Dmîtro Pletenchuk, a anunțat, pe 10.06.2024, că nava rusă antisubmarin Amiral Levcenko arde în Marea Barents, după ce un motor a funcționat defectuos și a luat foc.
Da, vedem dinamica creșterii popularității partidelor de dreapta - a spus Peskov.
După cum era de așteptat, câștigătorul alegerilor europene din Ungaria a fost partidul guvernamental Fidesz al premierului Viktor Orbán, care a obținut 44,62 la sută din voturi.
Partidul Respectului și Libertății (Tisa) al lui Péter Magyar a ocupat locul al doilea cu 29,69% din voturi. Formațiunea politică Tisa a fost înregistrată abia în luna aprilie a acestui an.
Președintele României, Klaus Iohannis, pleacă marți în Letonia, la Summitul Formatului București 9 (B9).
Preşedintele rus Vladimir Putin va vizita Coreea de Nord şi Vietnamul în următoarele săptămâni, a anunţat luni ziarul financiar rusesc Vedomosti, citând o sursă diplomatică, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
PPE, S&D și Renew, care au format coaliția majoritară în legislatura anterioară, își vor păstra dominația în Parlamentul European, în ciuda unei scăderi vizibile, mai ales din partea Renew, scădere explicată de eșecul major al partidului președintelui Emmanuel Macron în Franța. Însă marele val de care europenii s-au temut cu privire la ascensiunea extremei drepte nu a fost atât de mare precum erau îngrijorările.
Israelul a cheltuit aproximativ 1,1 miliarde de dolari pe arme nucleare în ultimul an, potrivit unei analize a Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), dintre care o parte a fost preluată de ziarul israelian Globes.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 01.07.2024, citând surse din domeniul construcțiilor navale, că după fregatele Proiect 22350, Rusia a început să amplaseze noile rachete hipersonice Zircon și la bordul corvetelor Proiect 20385.
Noul avion de luptă ameircan Next Generation Air Dominance (NGAD) e un program care naște multiple controverse în contextul în care s-a vorbit, la nivel oficial, inclusiv de renunțarea la NGAD - viitorul avion de luptă american de generația a 6-a -, din considerente financiare.
Din SUA vor ajunge alte 2,3 miliarde ca ajutor militar acordat Ucrainei în arme și rachete.
Cu doar câteva zile înainte de venirea F-16, s-a aflat că rușii modernizează sistemele electronice ale aeronavelor Su-30, concepute pentru a distruge ținte aeriene.
Duminică are loc al doilea tur al alegerilor parlamentare franceze, care ar putea schimba complet direcția politică a țării, dar și a blocului european. Dacă motorul franco-german se calează, proiectul european va fi în mare pericol, pe fondul multiple crize care au afectat sau afectează Europa: criza pandemică, cea climatică sau criza migrației. Peste toate, vine criza de securitate fără precedent în ultimele opt decenii, ca urmare a agresiunii Rusiei în Ucraina.
Niciodată după victoria lumii libere din timpul Războiului Rece NATO și Federația Rusă nu au fost mai aproape vreodată de un conflict militar direct precum azi, la peste doi ani de la invadarea pe scară largă, brutală și neprovocată a Ucrainei, eveniment ce a aruncat Europa în cea mai gravă criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Vizita lui Orban are loc într-un moment în care Ungaria preia președinția UE. Kievul și Budapesta au pe agendă o serie de dosare bilaterale (comerț, cooperare transfrontalieră, infrastructură și probleme energetice), dar cel mai important rămâne problematica etnicilor maghiari de pe teritoriul Ucrainei.
Comandamentul rus întărește din nou trupele de pe front cu mici detașamente de parașutiști pentru a ridica moralul trupelor și a le crește capacitățile în atacuri.
Curtea Supremă a SUA a hotărât luni că Donald Trump nu poate fi urmărit penal pentru acțiuni care se aflau în competențele sale constituționale în calitate de președinte. Este o decizie de referință prin care recunoaște pentru prima dată imunitatea prezidențială absolută față de urmărire penală.
Mişcarea islamistă libaneză Hezbollah a anunţat marţi că a lansat zeci de rachete în nordul Israelului "ca răspuns" la moartea unui civil într-un atac aerian israelian asupra unui sat de la frontieră, în sudul ţării, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 02.07.2024, că, în ultimele 24 de ore, armata rusă a aplicat o serie de lovituri grupate asupra unui aerodrom al Forțelor Aeriane ale Ucrainei, unde au fost distruse cinci și avariate alte două avioane de vânătoare de tip Su-27. De asemenea, rușii susțin că sistemele de apărare antiaeriană au doborât alte două avioane de vânătoare (Su-27 și MiG-29), precum și șase rachete de croazieră de tip Storm Shadow.
Dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia și Moscova reușește să o cucerească, ar fi o ''victorie a la Pirus'' pentru Rusia, a declarat Carl Bildt, copreședinte al Consiliului European pentru Relații Externe și fost prim-ministru și ministru de externe al Suediei. O victorie rusă ar fi o catastrofă pentru Ucraina și o sursă de nesiguranță și destabilizare pentru Europa și restul lumii. Dar ar putea duce și la prăbușirea statului rus însuși, a spus Bildt.
Polonia și Germania au convenit să discute despre consolidarea cooperării în domeniul apărării. Ei vor să descurajeze amenințarea rusă în regiune, inclusiv printr-o prezență mai puternică a forțelor NATO pe flancul său estic și prin coordonarea ajutorului pentru Ucraina, a informat Reuters, citând un plan de acțiune comun prezentat de cele două țări.
La 1 iulie, Parlamentul finlandez a aprobat în unanimitate Acordul de cooperare în domeniul apărării (DCA) cu Statele Unite. În temeiul acordului, Finlanda va oferi acces la 15 dintre facilitățile sale militare pentru utilizarea de către armata SUA. De asemenea, acordul permite desfășurarea de personal militar, arme, muniții și echipamente militare americane în Finlanda. În plus, acordul prevede stabilirea anumitor zone militare, care vor include facilităţi militare accesibile numai personalului american.
Țările de Jos au obținut licențele de export pentru flota de avioane de luptă F-16 care vor fi livrate Ucrainei, a anunțat la 1 iulie ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren.
În timpul unei vizite la Kiev, mai mulţi congresmenii americani au cerut acordarea unui ajutor mai rapid pentru Ucraina și permisiunea ca ucrainenii să poată utiliza armele furnizate pentru a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc. Congresmenii americani care vizitează Kievul în aceste zile au declarat că împărtășesc preocupările autorităților ucrainene cu privire la necesitatea accelerării asistenței pentru Ucraina, a declarat de congresmanul republican Mike Turner.
Washingtonul consideră că ar trebui creată o "punte" pentru a garanta aderarea Ucrainei la NATO. Acest lucru a fost declarat de prim-adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, în timpul unei conferințe de presă luni, 1 iulie. Acesta a comentat un interviu acordat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, publicației The Philadelphia Inquirer, în care acesta a declarat că "Statele Unite nu văd Ucraina în NATO în prezent, deoarece se tem să nu-l înfurie pe Putin".
Politicieni importanți din Partidul Democrat din SUA l-au susținut duminică pe președintele Joe Biden și au respins ideea că acesta ar trebui să-și încheie campania din 2024 și să nu candideze pentru un al doilea mandat la Casa Albă, în urma unei prestații slabe în dezbaterea de săptămâna trecută cu fostul președinte american Donald Trump.
Într-o analiză privind situația din Ucraina, publicată în ediția din 01.07.2024, cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ) apreciază că Ucraina și Rusia se confruntă cu o vară sângeroasă, cu mii de morți, în care niciuna dintre părți nu poate obține câștiguri mari. Potrivit jurnalului american, nici Ucraina și nici Rusia nu par capabile să întreprindă acțiuni decisive.
În ultimele luni ucrainenii au reușit să lovească tot mai multe facilități militare și rafinării în adâncimea teritoriului rus, la distanțe mari, chiar și de peste 1.000 de kilometri.
Comunitatea israeliană de informații este tot mai îngrijorată de un nou front în Mediterana, pe fondul extinderii influenței rebelilor Houthi din Yemen în Africa de Nord și al cooperării acestora cu grupuri armate pro-iraniene, ceea ce ar putea amenința Israelul și Strâmtoarea Gibraltar.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, a participat luni, 1 iulie, la Istanbul, la Reuniunea Comitetului pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea (Mine Counter-Measures Task Group Black Sea), grupare navală din care face parte și dragorul maritim 30 „Sublocotenent Alexandru Axente”.
Amenințarea dronelor rusești este combătută cu ajutorul grupurilor aeriene mobile. Un rol în distrugerea acestor drone îl are și aviația sportivă ucraineană.
NATO a redesfășurat aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) în spațiul aerian de deasupra Poloniei pentru a monitoriza spațiul aerian al Ucrainei și activitatea militară rusă și pentru a consolida prezența Alianței în regiune, a relatat pe 30 iunie Defense Journal din Marea Britanie.
În cadrul unei ședințe a guvernului local, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat, pe 01.07.2024, că, în termen de două săptămâni, în oraș vor apărea primele structuri din beton, care vor servi drept adăposturi modulare în timpul bombardării localității.
O ipoteză care a făcut valuri a fost propunerea Ucrainei ca sisteme Patriot românești și poloneze, care operează din România și Polonia, să doboare rachete rusești în vestul și sudul Ucrainei. Dar e oare posibil un asemenea scenariu sau e totuși prea mult?
Partidul Libertăţii de dreapta al Austriei (FPO), partidul Fidesz al premierului ungar Viktor Orban şi partidul populist ceh ANO condus de Andrej Babis formează o nouă alianţă în Parlamentul European.
Militarii americani din Navy Seals sunt o structură specială legendară a Marinei SUA, folosită inclusiv în misiunea care l-a eliminat pe Osama bin Laden. Cu toate acestea, aceștia se numără și printre principalele victime ale unui val de sinucideri, cauzat de leziunile cerebrale suferite în timpul misiunilor și antrenamentelor.
Guvernul chinez a introdus o serie de noi măsuri menite să întărească controlul asupra resurselor naturale esențiale utilizate în orice domeniu, de la mașini electrice la armament. În lista publicată sâmbătă de Consiliul de Stat al țării, Beijingul a declarat că așa-numitele pământuri rare sunt proprietatea statului și avertizează că „nicio organizație sau persoană nu poate invada resursele pământurilor rare sau nu le poate distruge”, scrie Politico .
La 28 iunie 2024, Pentagonul a organizat o conferință de presă condusă de secretarul adjunct de presă Sabrina Singh, ca răspuns la intensificarea amenințărilor Rusiei privind zborurile cu drone americane deasupra Mării Negre. Această escaladare este urmarea directivei ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, adresată oficialilor de a pregăti un răspuns la aceste operațiuni de recunoaștere.
Primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța s-a încheiat cu un dezastru pentru președintele francez Emmanuel Macron. Alianța centristă a lui Macron a terminat doar pe locul trei în spatele Reuniunii Naționale (RN) de extremă dreapta și coaliției de stânga Noul Front Popular (NFP). Deși rezultatul alegerilor nu va afecta mandatul lui Macron în funcția de președinte, l-ar putea izola politic, arată presa franceză.
