În această săptămână Republica Moldova a trecut prin situații dificile după ce pe partea cealaltă a Prutului au avut loc mai multe provocări în Transnistria separatistă, teritoriu unde încă se află trupe rusești de ocupație și care a fost scena unui război la începutul anilor 1990.
scris de
Tudor Curtifan
Armata Națională. Sursă foto: Sursă foto: Ministerul Apărării din Republica Moldova
Totul a început după niște explozii la sediul Ministerului Securităţii Publice de la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, urmate de prăbușirea a două turnuri radio și TV și de un împușcături la Colbasca, locul unde Federația Rusă deține tone de muniție, aici fiind cel mai mare depozit de muniție din Europa de Est.
Totul pare cusut cu ață albă, Chișinăul a negat orice implicare și a acuzat serviciile de informații rusești de tentative de destabilizare a regiunii, în timp ce Moscova acuză provocări din partea ucrainenilor.
General maior (r.) dr. Dan Grecu, prezent la emisiunea „Pe Plan Extern” de la DefenseRomania, difuzată în fiecare vineri de la ora 11:00, a analizat așa-zisele „atacuri” din Transnistria. Și, așa cum a observat și generalul român, totul e cusut cu ață albă. Generalul (r.) Grecu amintește că în Transnistria nu mișcă nimic fără acordul FSB (fostul KGB) și GRU (serviciul militar de informații al Federației Ruse).
„Observăm că de aproape o săptămână cu totul „întâmplător” au apărut incidentele din Transnistria. Primul a fost „atacarea” sediului așa-zisului serviciu de informații al autoproclamatei republici, stat de altfel recunoscut doar de Abhazia, Osetia de Sud și o altă autoproclamată republică din spațiul ex-sovietic”, precizează generalul (r.) Dan Grecu.
„În primul rând trebuie să o spunem direct. În Transnistria nu se mișcă nimic fără știrea acestui serviciu, dar mai ales fără știrea părințiilor lui, FSB și GRU, serviciul civil și militar de la Kremlin. Refuz să cred că să cred că s-ar putea întâmpla ceva acolo fără știrea acestor servicii”, a continuat generalul român, care a analizat și incidentele.
„Imaginile vorbesc de la sine. Cei trei atacatori parchează, se cadrează pe imagine, aruncă trei rachete ne spun transnistrenii. În realitate se vede că e vorba de niște grenade cu aruncător montat probabil pe un pistol mitralieră AK-47. Ele sunt aruncate într-o direcție, apoi foarte liniștiți se urcă într-o mașină, nu îi identifică nimeni. Apoi au apărut imaginile cu exploziile. Eu le-am văzut. Două par a fi rezultatul unei acțiuni interioare, a treia se vede că zboară peretele.
Dar cum Dumnezeule, un serviciu secret, fie el și al unei mici republici autoproclamate, nu are un om într-o clădire întreagă? Pentru că în niciun atac nu a existat vreun rănit. Nici măcar un ciob de sticlă sărit, un plasture, nimic”, a amintit ironic generalul (r.) Dan Grecu.
El a vorbit și de prăbușirea „bruscă” a celor două stații radio care e la fel, cusută cu ață albă.
Republica Moldova se confruntă cu doctrina Gherasimov sau teoria haosului
În contextul în care aceste provocări nu au avut efectul scontat de ruși, dar și în contextul în care Federația Rusă nu poate justifica narativul protecției populației civile rusofone din regiune pentru a interveni militar, așa cum a făcut în Ucraina, având în vedere că Republica Moldova chiar dacă nu recunoaște regiunea e deschisă la dialog cu Tiraspolul, Transnistria având inclusiv monedă proprie, se naște desigur întrebarea care e de fapt scopul acesto provocări.
Una din teorii se referă la factorul militar și vorbește de pregătirea unei intervenții militare a trupelor ruse din Transnistria în Ucraina vecină, unde ar putea face joncțiunea cu trupele ruse. Amintim că din Transnistria până la Odesa sunt doar aproximativ 60 de kilometri.
General (r.). Dan Grecu nu exclude acest scenariu, dar amintește că sunt câteva elemente nu îl fac foarte posibil. În primul rând în acest moment nu există o ofensivă rusă în zona Odesei. În al doilea rând, cu toate că există în Transnistria aproximativ 2.000 de militari ruși, care s-ar putea bucura de sprijinul a câtorva mii de miliții transnistrene, riscul de a ieși din regiune și a intra în Ucraina e mare, ei nefiind o forță covârșitoare. Cu toate că milițiile ar putea fi mobilizate în număr impresionant, acestea nu au capacitatea de luptă a unei armate convenționale. Un asemenea scenariu, al unui atac din Transnistria în Ucraina, ar avea sens doar în cazul unei ofensive majore ruse în regiune iar trupele din Transnistria ar avea rolul de a slăbi apărarea ucraineană.
Astfel, consideră generalul (r.) Grecu, provocările din Transnistria trebuie privite din perspectivă politică în primul rând, amintind că ele fac parte din celebra doctrină Gherasimov sau teoria haosului.
„Din punctul meu de vedere e vorba de cartoful fierbinte lăsat de pe vremea lui Gorbaciov, când Armata a 14-a a facilitat crearea acestei așa-zise republici. Nu știm încă pentru ce, puțin probabil în scop militar, dar în mod sigur în scop politic și în scopul de a răspunde vechii teorii a lui Gherasimov, teoria haosului sau doctrina Gherasimov”, a conchis generalul (r.) Dan Grecu.
Doctrina Gherasimov sau teoria haosului poartă numele lui Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al Federației Ruse. În 2013, într-un articol publica în presa rusă, Valeri Gherasimov a indicat direcțiile strategice în cazul unei confruntări militare. Așa-zisa doctrină sau teoria haosului nu e o invenție nouă, e de fapt o conturare a viziunii ruse asupra abordării relației cu Occidentul. Gherasimov vorbește de fapt de un război hibrid. În articolul său din 2013 el scrie despre purtarea conflictelor militare fără ca războiul să fie declarat, folosirea mijloacelor de soft power sau de propagandă, ori importanța mijloacelor non-militare coroborate cu cele militare convenționale.
Puteți urmări integral emisiunea „Pe Plan Extern”, de la DefenseRomania, generalul (r.) Dan Grecu a discutat despre situația din Transnistria și armamentul pe care România l-ar putea trimite Ucrainei
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Declarația președintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia nu poate fi exclus niciun scenariu în Ucraina, inclusiv desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, a eliminat tăcerea asupra discuțiilor publice pe această temă. În ciuda faptului că Casa Albă și principalii lideri europeni au exclus această posibilitate, analiștii și comentatorii occidentali consideră, la fel că ministrul polonez de externe Radek Sikorski, că "prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput".
Ucraina poate câștiga acest război împotriva Rusiei, a declarat marți, 9 aprilie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Austin, acest lucru înseamnă că Ucraina poate rămâne o țară suverană, independentă și democratică, care are capacitatea de "a-și apăra teritoriul suveran și de a descuraja o agresiune".
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Trupele rusești din Ucraina continuă să obțină terminale Starlink prin lanțuri de aprovizionare obscure și intermediari, în timp ce SpaceX nu a oprit accesul la aceste dispozitive, a relatat Wall Street Journal pe 9 aprilie. Șeful Serviciului ucrainean de informații militare Kirilo Budanov a declarat în februarie pentru Wall Street Journal că forțele rusești folosesc mii de terminale Starlink în Ucraina, reluând afirmații anterioare ale serviciilor de informații militare și ale mass-media.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat pe 8 aprilie că Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea față de aliații săi cu privire la sprijinul pe care China il acorda Rusiei în contextul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Presa rusă a informat, pe 26.04.2024, că, recent, Kazahstanul a vândut Statelor Unite 81 de avioane militare de fabricație sovietică, prin intermediul unor firme offshore.
Cancelarul german Olaf Scholz le-a cerut vineri aliaților europeni să reconsidere dacă pot acorda mai mult sprijin apărării aeriene a Ucrainei. El a amintit că Germania a decis să predea Ucrainei al treilea sistem de apărare aeriană Patriot. Rachetele de croazieră Taurus rămân în Germania.
Surse rusești și ucrainene au anunțat faptul că, în cursul nopții de 27.04.2024, Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au executat un nou atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Reconfigurarea traseului: Tancurile americane Abrams au fost retrase momentan de pe frontul din Ucraina, iar acest lucru arată că statele occidentale care ajută Ucraina să se apere în fața ocupantului rus sunt departe să fi învățat o lecție fundamentală a acestui război de agresiune.
Președintele Recep Tayyip Erdogan a exprimat speranța că viitorul secretar general al NATO va acorda o atenție deosebită preocupărilor Turciei privind terorismul în timpul întâlnirii sale de vineri cu Mark Rutte, considerat favorit pentru a prelua funcția, conform informațiilor oferite de Agerpres, care citează AFP.
Pe 27.04.2024, compania energetică ucraineană DTEK a confirmat informațiile apărute anterior în presă referitoare la atacurile executate de Forțele Armate ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a țării. Loviturile rusești cu rachete din timpul nopții au avariat grav ale patru centrale termice ucrainene.
Sâmbătă, Taiwanul a semnalat o intensificare a activității militare chineze în apropierea insulei, cu 12 avioane care au trecut linia mediană sensibilă a strâmtorii Taiwan, la scurt timp după ce secretarul de stat american Antony Blinken și-a încheiat vizita în China, informează Agerpres, care citează Reuters.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Israelul vede cele mai recente eforturi de a obţine o încetare a focului şi un acord pentru ostatici în războiul din Gaza ca pe o "ultimă şansă" înaintea atacului planificat asupra oraşului Rafah din sudul de Fâşia Gaza, potrivit rapoartelor de presă, informează Agerpres, care citează DPA.
DefenseRomania reports from Korea, where an official Romanian delegation led by President Klaus Iohannis is also present. During the visit, several agreements were signed that will strengthen bilateral relations between the Republic of Korea and Romania.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe 
