Totul a început după niște explozii la sediul Ministerului Securităţii Publice de la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, urmate de prăbușirea a două turnuri radio și TV și de un împușcături la Colbasca, locul unde Federația Rusă deține tone de muniție, aici fiind cel mai mare depozit de muniție din Europa de Est.
Totul pare cusut cu ață albă, Chișinăul a negat orice implicare și a acuzat serviciile de informații rusești de tentative de destabilizare a regiunii, în timp ce Moscova acuză provocări din partea ucrainenilor.
General maior (r.) dr. Dan Grecu, prezent la emisiunea „Pe Plan Extern” de la DefenseRomania, difuzată în fiecare vineri de la ora 11:00, a analizat așa-zisele „atacuri” din Transnistria. Și, așa cum a observat și generalul român, totul e cusut cu ață albă. Generalul (r.) Grecu amintește că în Transnistria nu mișcă nimic fără acordul FSB (fostul KGB) și GRU (serviciul militar de informații al Federației Ruse).
„Observăm că de aproape o săptămână cu totul „întâmplător” au apărut incidentele din Transnistria. Primul a fost „atacarea” sediului așa-zisului serviciu de informații al autoproclamatei republici, stat de altfel recunoscut doar de Abhazia, Osetia de Sud și o altă autoproclamată republică din spațiul ex-sovietic”, precizează generalul (r.) Dan Grecu.
„În primul rând trebuie să o spunem direct. În Transnistria nu se mișcă nimic fără știrea acestui serviciu, dar mai ales fără știrea părințiilor lui, FSB și GRU, serviciul civil și militar de la Kremlin. Refuz să cred că să cred că s-ar putea întâmpla ceva acolo fără știrea acestor servicii”, a continuat generalul român, care a analizat și incidentele.
„Imaginile vorbesc de la sine. Cei trei atacatori parchează, se cadrează pe imagine, aruncă trei rachete ne spun transnistrenii. În realitate se vede că e vorba de niște grenade cu aruncător montat probabil pe un pistol mitralieră AK-47. Ele sunt aruncate într-o direcție, apoi foarte liniștiți se urcă într-o mașină, nu îi identifică nimeni. Apoi au apărut imaginile cu exploziile. Eu le-am văzut. Două par a fi rezultatul unei acțiuni interioare, a treia se vede că zboară peretele.
Dar cum Dumnezeule, un serviciu secret, fie el și al unei mici republici autoproclamate, nu are un om într-o clădire întreagă? Pentru că în niciun atac nu a existat vreun rănit. Nici măcar un ciob de sticlă sărit, un plasture, nimic”, a amintit ironic generalul (r.) Dan Grecu.
El a vorbit și de prăbușirea „bruscă” a celor două stații radio care e la fel, cusută cu ață albă.
În contextul în care aceste provocări nu au avut efectul scontat de ruși, dar și în contextul în care Federația Rusă nu poate justifica narativul protecției populației civile rusofone din regiune pentru a interveni militar, așa cum a făcut în Ucraina, având în vedere că Republica Moldova chiar dacă nu recunoaște regiunea e deschisă la dialog cu Tiraspolul, Transnistria având inclusiv monedă proprie, se naște desigur întrebarea care e de fapt scopul acesto provocări.
Una din teorii se referă la factorul militar și vorbește de pregătirea unei intervenții militare a trupelor ruse din Transnistria în Ucraina vecină, unde ar putea face joncțiunea cu trupele ruse. Amintim că din Transnistria până la Odesa sunt doar aproximativ 60 de kilometri.
General (r.). Dan Grecu nu exclude acest scenariu, dar amintește că sunt câteva elemente nu îl fac foarte posibil. În primul rând în acest moment nu există o ofensivă rusă în zona Odesei. În al doilea rând, cu toate că există în Transnistria aproximativ 2.000 de militari ruși, care s-ar putea bucura de sprijinul a câtorva mii de miliții transnistrene, riscul de a ieși din regiune și a intra în Ucraina e mare, ei nefiind o forță covârșitoare. Cu toate că milițiile ar putea fi mobilizate în număr impresionant, acestea nu au capacitatea de luptă a unei armate convenționale. Un asemenea scenariu, al unui atac din Transnistria în Ucraina, ar avea sens doar în cazul unei ofensive majore ruse în regiune iar trupele din Transnistria ar avea rolul de a slăbi apărarea ucraineană.
Astfel, consideră generalul (r.) Grecu, provocările din Transnistria trebuie privite din perspectivă politică în primul rând, amintind că ele fac parte din celebra doctrină Gherasimov sau teoria haosului.
„Din punctul meu de vedere e vorba de cartoful fierbinte lăsat de pe vremea lui Gorbaciov, când Armata a 14-a a facilitat crearea acestei așa-zise republici. Nu știm încă pentru ce, puțin probabil în scop militar, dar în mod sigur în scop politic și în scopul de a răspunde vechii teorii a lui Gherasimov, teoria haosului sau doctrina Gherasimov”, a conchis generalul (r.) Dan Grecu.
Doctrina Gherasimov sau teoria haosului poartă numele lui Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al Federației Ruse. În 2013, într-un articol publica în presa rusă, Valeri Gherasimov a indicat direcțiile strategice în cazul unei confruntări militare. Așa-zisa doctrină sau teoria haosului nu e o invenție nouă, e de fapt o conturare a viziunii ruse asupra abordării relației cu Occidentul. Gherasimov vorbește de fapt de un război hibrid. În articolul său din 2013 el scrie despre purtarea conflictelor militare fără ca războiul să fie declarat, folosirea mijloacelor de soft power sau de propagandă, ori importanța mijloacelor non-militare coroborate cu cele militare convenționale.
Puteți urmări integral emisiunea „Pe Plan Extern”, de la DefenseRomania, generalul (r.) Dan Grecu a discutat despre situația din Transnistria și armamentul pe care România l-ar putea trimite Ucrainei
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dacă noul concept strategic al NATO ar urma să definească Rusia drep inamic al Alianţei, o consecință firească a luări acestei decizii va fi o prezență permanentă a trupelor aliate în regiunea de est a Europei, prezice fostul șef al Statului Major al Forțelor Armate Poloneze şi fost ambasador în Turcia, generalul în rezervă Mieczyslaw Cieniuch.
Astăzi, 28 iunie, s-a deschis la București o mare conferință privind „Securitatea Maritimă în Marea Neagră”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall (americano-german) în cooperare cu organizația absolvenților români ai Centrului Marshall și sprijinul Ambasadelor SUA și Germaniei la București.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Președintele chinez Xi Jinping a subliniat vineri, 17 iunie, angajamentul țării sale față de comerțul cu Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
La mansarda unei clădiri militare austere a facilităților americane Patch Barracks din orașul german Stuttgart, zeci de militari din 26 de națiuni lucrează non-stop pentru a asigura furnizarea de armament necesar Ucrainei.
În cadrul “operației militare speciale” desfășurate de Rusia împotriva Ucrainei, la începutul lunii mai, atenția surselor informaționale a fost concentrată asupra bătăliei pentru Insula Șerpilor din Marea Neagră dintre Forțele Armate ale celor două state. O lună mai târziu, această bucată de pământ atrage din nou atenția presei și a experților.
În data de 17 iunie, Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu New Strategy Center, organizează a șasea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans”, desfășurată sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe din România.
Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a susținut într-o analiză că puterile nucleare și-au majorat cheltuielile pentru modernizarea arsenalelor atomice cu aproximativ 9% în cursul anului 2021, cheltuielile totalizând suma de 82,4 miliarde de dolari.
Președintele Ucrainei și ministrul apărării au minimizat, public, amenințarea de război, dar în secret, se pregăteau pentru ce e mai rău, precizează ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu pentru The Economist.
În urmă cu aproximativ o lună, în Polonia au început să apară primele referiri la reînarmarea nucleară a Ucrainei, aparent ca o „amenințare” la adresa Rusiei pe fondul invaziei asupra statului vecin.
Încet, încet, aflăm informații concrete despre implicarea specialiștilor americani în conflictul din Ucraina și începem, totodată, să înțelegem mai bine cum rușii nu au reușit să obțină supremația aeriană, esențială, după cum se vede, în câștigarea războiului.
Şefii de stat care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au adoptat, la summitul de vineri, o declaraţie comună în 11 puncte în care condamnă ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, solicită Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean şi susţin, în continuare, necesitatea consolidării, "în mod semnificativ", a posturii NATO de descurajare şi apărare.
În cursul zilei de ieri, Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, într-o conferință de presă care a semănat mai mult a declarație, a vorbit din interiorul Ambasadei Ruse despre războiul din Ucraina și invazia neprovocată a forțelor ruse de ocupație împotriva statului vecin.
O investigație a cotidianului american "New York Times" a scos la iveală activitatea fără precedent a grupului de mercenari ruși "Wagner", într-o zonă bogată în aur, la 320 km nord de capitala sudaneză, numită Al-Obeidiya.
Cotidianul israelian Jerusalem Post a relatat, joi, că Israelul a fost de acord cu noi aranjamente de securitate care să permită Egiptului să transfere Arabiei Saudite controlul asupra insulelor Tiran și Sanafir din Marea Roșie.
Între vizitele așteptate și întâlnirile în curs de discutare a acordurilor, Washingtonul încearcă să liniștească Regatul Arabiei Saudite și Emiratele Arabe Unite după o perioadă de tensiune în relațiile cu pozițiile recente ale administrației americane, în special față de gruparea șiită yemenită Al Huthi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 02 iunie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
În cele peste trei luni scurse de la invazia neprovocată a trupelor ruse de ocupație a fost ridicată de mai multe ori o întrebare legată de prezența cecenilor care luptă alături de trupele ruse: „Cine și-ar fi imaginat acum 20 de ani că islamiștii ceceni vor lupta cot la cot alături de trupele ruse?”.
Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.
Polonia, care a sprijinit Ucraina pe tot parcursul agresiunii ruse, a indicat, recent, că va fi de acord să acționeze ca un garant de securitate pentru Ucraina. Într-un interviu pentru CNN, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că țara sa este pregătită să devină unul dintre garanții securității Ucrainei.
Guvernul şi opoziţia conservatoare din Germania au ajuns duminică seară la un acord pentru a modifica regulile bugetare ale constituţiei naţionale, cu scopul de a debloca 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei. Această decizie a fost luată pe fondul agresiunii militare ruse, dar şi pentru ca Germania să atingă obiectivul stabilit de NATO de a aloca anual pentru apărare 2% din PIB.
Înainte ca Federația Rusă să invadeze Ucraina, armata rusă avea 168 de grupări tactice de nivel batalion (BTG). În cadrul armatei ruse, BTG reprezintă unitatea de bază pentru ducerea luptei terestre, Fiecare BTG include aproximativ 800 de militari și aproximativ 50 de vehicule blindate. Pentru campania din Ucraina, armata a concentrat cel puțin 125 din cele 168 de BTG-uri ale sale, însemnând trei sferturi din totalul forței de luptă.
Situația pe frontul din estul Ucrainei poate părea îngrijorătoare, și chiar este în anumite zone, ieri Kievul anunțând o intensificare fără precedent a confruntărilor, dar se prefigurează o nouă rundă de sprijin cu tehnică militară occidentală, care foarte probabil va face diferența.
Potrivit cotidianului italian Corriere Della Serra, Marea Britanie intenționează să creeze o nouă alianță politico-militară în Europa, care să se opună nu numai Rusiei, ci și, într-o anumită măsură, Uniunii Europene.
Henry Kissinger, ajung la 98 de ani, a stârnit reacții la nivel mondial ca urmare a unor declarații controversate în care insinua că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale în fața agresorului rus.
Statele Unite și-au exprimat marți îngrijorarea cu privire la planurile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a lansa noi operații militare la granița de sud a Turciei, subliniind că orice nouă ofensivă în nordul Siriei va submina stabilitatea în regiune și va pune în pericol forțele americane.
Ultima unitate a armatei franceze a părăsit Mali luni, potrivit unui comunicat al armatei franceze, la nouă ani după ce Parisul a trimis trupe în țara din Africa de Vest pentru a ajuta la alungarea extremiștilor islamici de la putere.
Bundeswehr-ul (Armata germană) a primit mai multe machete robotizate ale tancurilor rusești de tip T-72, T-90A, dar și atât de promovatul T-14 Armata, „bijuteria” forțelor terestre ruse.
SUA au anunţat marţi că au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) Minuteman III, un test amânat de două ori pentru a nu agrava mai întâi tensiunile din jurul Ucrainei, iar mai recent în jurul Taiwanului, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Adversarii cumpărării unor avioane de luptă F-35A de către Elveţia au depus marţi în faţa autorităţilor o iniţiativă pentru organizarea unui vot popular pe acest subiect, relatează AFP.
Aflat în vizită oficială în Turcia, Laszlo Palkovics, ministrul ungar al Inovației și Tehnologiei, a admis că Ungaria e interesată să achiziționeze drone turcești produse de Baykar Makina.
Agenția de presă RIA Novosti din Rusia a semnalat faptul că în apropiere de zona de desfășurare a operațiilor militare din Ucraina au apărut complexe de apărare antiaeriană de tip S-350 Vityaz.
Ministrul Apărării Vasile Dîncu a vorbit despre înzestrarea Armatei române cu ocazia Zilei Marinei, eveniment care a avut loc în cursul zilei de ieri.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.08.2022, în urma unui incendiu izbucnit la o unitate militară din districtul Dzhankoi din Peninsula Crimeea, s-a produs detonarea muniției aflate într-un depozit temporar.
Flota de avioane de luptă F-35A a Forțelor Aeriene ale SUA și-a reluat misiunile normale de zbor după ce în urma verificărilor a sute de cartușe propulsoare (n.r. sistemul de propulsie care face posibilă catapultarea scaunului pilotului) nu au fost depistate probleme.
O grupare jihadistă afiliată la Al-Qaeda a anunțat uciderea a patru mercenari din grupul aparținând companiei private ruse de securitate Wagner, într-o ambuscadă în centrul Mali, potrivit site-ului “SITE” specializat în monitorizarea activităților islamiste extremiste.
Războiul din Ucraina, privit dinspre Federația Rusă, e total diferit față de desfășurarea conflictului cunoscută în Occident. Federația Rusă, prin vocea ministrului Serghei Șoigu, nu doar că a reiterat „capturarea de armament occidental”, dar a ironizat sistemele SUA pe care le consideră ... inutile.
Şase avioane militare Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane au ajuns în zona indo-pacifică pentru prima dată, a anunţat Bundeswehr (armata germană), transmite Agerpres, care citează AFP.
Belaruski Hajun, un grup independent care monitorizează mișcările de trupe și echipamente militare rusești în Belarus, consideră că Rusia a stocat un număr mare de sisteme de rachete antiaeriene, precum şi între 15 şi 60 de rachete pentru acestea, pe aerodromul Ziabrovka din regiunea Gomel, Bielorusia.
Ucraina a primit şase obuziere din Letonia, a anunţat ministrul ucrainean al apărării, potrivit DPA. 'Împreună vom învinge!'', a scris Oleksii Reznikov pe Twitter, luni, referindu-se la cele şase obuziere americane autopropulsate M109.
O delegație militară turcă a plecat luni în Statele Unite pentru a purta noi discuții cu oficialii de la Washington privind vânzarea a 40 de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă Interfax, vicepremierul rus și ministru al industriilor, Denis Manturov, a declarat că primul zbor al avionului ușor de vânătoare Su-75 Checkmate a fost amânat pentru anul 2024.
Războiul din Ucraina stagnează de câteva luni în faza actuală în care cele mai importante tipuri de arme implicate sunt sistemele de artilerie și rachete, responsabile pentru majoritatea pierderilor suferite de ambele părți.
Flota rusă din Marea Neagră continuă să utilizeze rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune pentru a sprijini ofensiva terestră din Ucraina, a declarat marţi Ministerul britanic al Apărării, informează Reuters.
Azi, în timpul evenimentelor dedicate Zilei Marinei, microfonul Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, a fost tăia în timpul ceremoniei, fapt ce a născut controverse la nivelul BOR și în presă.
Directorul general al companiei Baykar, Haluk Bayraktar, a declarat (12.08.2022) pentru fundația ucraineană “Come Back Alive” că firma turcă a atins în prezent capacitatea de a produce aproape 20 de aparate Bayraktar TB2 pe lună, sau mai precis câte un sistem (șase aparate) în 10 zile.
Forțele Navale Române, în ciuda poziției geografice a țării și mai ales în contextul războiului din Marea Neagră, a fost categoria de forțe cea mai văduvită în ceea ce privește înzestrarea cu tehnică militară modernă.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 15.08.2022, un avion de cercetare radiotehnică și luptă radioelectronică de tip RC-135 aparținând Forțelor Aeriene ale Marii Britanii a încălcat granița de stat a Federației Ruse lângă Capul Svyatoy Nos și a fost interceptat de un avion de vânătoare rusesc.
Obuzierul autopropulsat (ACS) german Panzerhaubitze 2000 (PzH 2000) este considerat unul dintre cele mai moderne și mai bune sisteme de artilerie din lume, dar utilizarea sa în condiţii reale de luptă, pe frontul din Ucraina, a ridica deja câteva semne de întrebare cu privire la această ''etichetă''.
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a prelungit din nou legea marţială şi mobilizarea generală, măsuri care sunt în vigoare din 24 februarie, data începerii invaziei ruse, transmite Agerpres, care citează DPA.
Forțele Armate Ucrainene ar fi bombardat o bază a mercenarilor ruși ai „companiei militare private ruse (PMC) Wagner Group”, care se afla în orașul Popasna, regiunea Lugansk din Ucraina, controlată de separatiștii pro-ruși. Cu toate acestea, faptul că ucrainenii nu au confirmat oficial acest atac, ci ruşii au scris primii pe canalele de Telegram indică faptul că aceştia şi-au dezvăluit în mod intenţionat locul unde se aflau, în speranţa că armată ucraineană o să folosească sisteme HIMARS şi astfel aşa le-ar putea identifica poziţiile.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi-a exprimat, luni, convingerea că "începând chiar de anul viitor" Ziua Marinei Române va găsi Forţele Navale mai bine echipate şi pregătite decât în acest an.
China a anunţat luni că a organizat noi exerciţii militare în jurul Taiwanului, unde cinci parlamentari americani se află în prezent în vizită, informează Reuters şi France Presse.
Se profilează un eșec în colaborarea franco-germană pentru avionul de luptă de generația a 6-a. Parisul are plan de rezervă – mizează pe o dezvoltare nouă a Rafale, echipat cu un fel de R2D2 (”Războiul Stelelor”)
În perioada 27-28 iunie 2022, Grupul Sociologic „Rating” a efectuat un sondaj de opinie în Ucraina, în cadrul unui studiu social finanțat de Agenția pentru Dezvoltare Internațională din SUA (USAID).
Rusia va face ''tot ce este necesar'' pentru a le permite experţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să viziteze centrala nucleară Zaporojie, din sudul Ucrainei, a anunţat luni purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, transmite Agerepres, care citează Reuters.
Premierul Nicolae Ciucă afirmă într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Marinei Române, că securitatea regiunii este vitală pentru securitatea noastră, iar conflictul din apropierea graniţelor subliniază, o dată în plus, necesitatea ca România să aibă o armată modernă, cu echipamente de ultimă generaţie.
Presa siriană a informat duminică despre uciderea a trei soldaţi şi rănirea altor trei într-un atac aerian, dând vina pe forţele israeliene, transmite Agerpres, care citează DPA.
