În cursa electorală s-au înscris 4 candidați independenți, 4 blocuri electorale și 15 partide. Pragurile electorale sunt: 2 % pentru candidații independenți; 7 % pentru blocurile electorale; 5 % pentru partide. Adunând procentele minime necesare pentru a accede în parlament pentru toți concurenții ar fi nevoie de 111 %. Astfel doar câteva partide sau blocuri au șanse reale de a accede în parlament. Este foarte puțin probabil ca dintre candidații independenți să treacă vreunul pragul electoral. Andrei Năstase, independentul care are cea mai mare notorietate, a obținut la alegerile prezidențiale de anul trecut 0,64 % din voturile valabil exprimate.

Prezentarea principalelor formațiuni politice

Conform sondajelor de opinie doar patru formațiuni politice au șansa de a trece pragurile electorale: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS); Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (Blocul Patriotic); Blocul electoral Alternativa; Partidul Nostru.

PAS, aflat la guvernare, este singura formațiune politică cu adevărat proeuropeană. Bazinul electoral principal se regăsește în Chișinău, în raioanele din centrul Moldovei, printre tinerii vorbitori de limba română și în diasporă.

Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este format din:

PartidulSocialiștilor din Republica Moldova condus de Igor Dodon;Partidul Comuniștilor din Republica Moldova condus de Vladimir Voronin; Partidul Republican “Inima Moldovei” condus de Irina Vlah; Partidul pentru Viitorul Moldovei condus de Vasile Tarlev.

Bazinul electoral este alcătuit din pensionari nostalgici ai perioadei sovietice și din rusofoni.

Blocul electoral Alternativa este alcătuit din:

Mișcarea Alternativa Națională condus de Ion Ceban, primarul Chișinăului; Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic.

Deși se declară proeuropean Ion Ceban are numeroase relații cu Rusia motiv pentru care i s-a interzis accesul în spațiul Schengen.

Președintele Partidului Nostru este Renato Usatîi, fost primar al Bălților și controversat om de afaceri cu multiple conexiuni cu lumea afacerilor din Rusia.

Sondajele de opinie

Sondajele de opinie din Republica Moldova nu iau în calcul regiunea transnistreană și nici diaspora. Sondajele de opinie interne din Republica Moldova sunt realizate de compania sociologică iData.

Primul sondaj de opinie privind alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost realizat în perioada 7-16 august. Acesta este destul de ambiguu deoarece doar 59 % dintre respondenți au declarat că știau cu cine ar fi urmat să voteze. Aproape 40 % erau indeciși7. La momentul respectiv încă nu fuseseră validate toate candidaturile de către Comisia Electorală Centrală.

Ceva mai concludent a fost cel de-al doilea sondaj realizat în perioada 20 august-3 septembrie. De data aceasta numărul indecișilor a scăzut la 30 %. Astfel, ar vota cu: Blocul Patriotic 25,2 % din total / 36,0 dintre cei deciși; PAS 24,3 % / 34,7 %; Partidul Nostru 5,9 % / 8,4%; Blocul Alternativa 5,5 % / 7,9 %; alte partide, blocuri electorale și candidați independenți 9,1 / 13 %8.

Având în vedere numărul mare de indeciși și faptul că diaspora și Transnistria nu pot fi măsurate este foarte greu de făcut o estimare. La alegerile parlamentare din 2021 au fost 211.834 (14,43 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 28.173 (1,92 %) în Transnistria9. În primul tur al alegerilor prezidențiale au fost 239.419 (15,49 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 16.014 (1,04%) în Transnistria. În turul doi au fost 327.851 (19,51 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 26.136 (1,56) în Transnistria. Alegătorii din Transnistria au putut vota pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău.

O prezență mare la vot și fără nicio interferență externă ar defavoriza Partidul Nostru și Blocul Alternativa care ar avea dificultăți de a depăși pragul minim de 5 %, respectiv 7 %. Astfel, PAS ar avea șansa să câștige alegerile cu ajutorul diasporei și prin redistribuirea unui număr foarte mare de voturi provenite de la formațiunile politice care nu au trecut de pragurile minime.

Institutul Republican Internațional din SUA a realizat, la comanda autorităților de la Washington, un sondaj de opinie în perioada 12-27 august. Acest sondaj deși nu a fost destinat publicului, totuși a fost publicat în premieră de ziarul online Deschide.md. Conform acestuia PAS ar câștiga alegerile cu 35-39 %, fiind urmat de Blocul Patriotic cu 22 % și de Blocul Alternativa cu 9-10 %12. Cu ajutorul diasporei PAS ar putea ajunge la 40-45 %, iar în urma redistribuirii voturilor provenite formațiunile politice care nu vor depăși pragurile ar putea obține cel puțin 51 de mandate de deputați din 101.

Lebedele negre

Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt cruciale atât pentru viitorul european al Republicii Moldova cât și pentru revenirea influenței Rusiei asupra Chișinăului, dar mai ales pentru a-și putea menține trupele în Transnistria.

Ambele tabere încearcă să influențeze electoratul prin diverse metode. Autoritățile de la Chișinău încearcă să o facă în mod subtil. Rusia, așa cum s-a demonstrat încă de anul trecut, încearcă să influențeze alegerile în mod brutal prin cumpărarea de voturi și prin manipularea algoritmilor rețelelor sociale.

I. Poziția pe buletinul de vot

Poziția candidaților pe buletinul de vot este decisă de Comisia Electorală Centrală. Aceasta este foarte importantă în cazul alegătorilor indeciși care reprezintă 30 % din cei care vor vota pe teritoriul Republicii Moldova. Mulți dintre indeciși se decid cu cine să voteze în cabina de vot atunci când parcurg buletinul de vot. Există o singură circumscripție electorală. Indecișii nu vor sta să parcurgă tot buletinul de vot în secția sau în cabina de vot deoarece va dura prea mult. Se vor opri la primele poziții.

Dintre partidele și blocurile electorale cotate de sondaje cu șanse de a intra în parlament PAS se află pe prima poziție, Blocul Patrioților pe 9, Blocul Alternativa pe 10, iar Partidul Nostru pe 23. Ordinea respectivă favorizează în primul rând PAS și mai puțin Blocul Patrioților care, indiferent de rezultat, va intra în parlament. Astfel, ar putea lua din voturile indecișilor proruși. Defavorizează Blocul Alternativa și Partidul Nostru. În cazul ambelor formațiuni politice sondajele indică intrarea la limită în parlament dacă ne raportăm la totalul respondenților și nu doar la cei hotărâți, fără a socoti diaspora care, conform estimărilor, va vota în mod majoritar cu PAS.

II. Secțiile de vot din diasporă și pentru Transnistria

O altă metodă prin care conducerea Republicii Moldova încearcă să influențeze alegerile parlamentare o reprezintă creșterea numărului secțiilor de vot din diasporă și reducerea celor destinate transnistrenilor. În diasporă au fost deschise următorul număr de secții de vot: 150 la alegerile parlamentare din 2021; 234 la alegerile prezidențiale din 2024; 301 la alegerile parlamentare din 2025. Numărul secțiilor destinate transnistrenilor a fost redus drastic: 41 în 2021; 30 în 2024; 11 în 2025. De asemenea și numărul secțiilor deschise în Rusia a fost redus semnificativ: 17 în 2021; câte 2 în 2024 și în 202514.

Chiar dacă la secțiile de vot destinate transnistrenilor se vor prezenta foarte mulți alegători va exista posibilitatea de a nu se distribui prea multe buletine de vot. S-ar putea ca un număr semnificativ de transnistreni să nu poată vota chiar dacă s-ar încadra în intervalul de timp.

Un număr foarte mare de secții de vot în diaspora occidentală și un număr extrem de redus pentru diaspora din Rusia și pentru Transnistria favorizează PAS. La o prezență mare la vot a diasporei s-ar putea ca partidul lui Usatîi și blocul electoral al lui Ceban să nu depășească pragurile electorale.

III. Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și Partidul Național Moldovenesc

ALDE este condus de Arina Spătaru. Arina Spătaru s-a făcut remarcată prin faptul că a colaborat, în 2023, cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova pentru a dovedi finanțarea ilegală a partidelor de către Ilan Șor.

Spătaru a intrat în politică în decembrie 2015 când a fost aleasă președinta organizației de Bălți a Platformei Demnitate și Adevăr (Platforma DA). În 2018 a candidat, din partea Platformei, pentru funcția de primar al Bălților, clasându-se pe locul trei (6,12% din voturi). La alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat din partea blocului electoral ACUM, format din Platforma DA și din PAS, reușind să intre în parlament. În septembrie 2019 și-a dat demisia din funcția de membru Biroului Politic Permanent al Platformei DA. La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 nu s-a regăsit pe lista Platformei DA. În septembrie 2021 a părăsit Platforma DA16. Pe 5 august 2023 a fost aleasă președinte a ALDE. În ciuda denumirii sale partidul condus de ea nu face parte din familia europeană de partide ALDE.

Fostul ei soț este preotul Anatolii Spătaru, actualul protopop de Bălți. Arhiepiscop de Bălți și Fălești este Marchel, un admirator al lui Stalin care urăște România. Cei doi au divorțat în liniște în cursul anului 2024 din cauza dezvăluirilor făcute de ea referitor la finanțările ilegale ale lui Șor.

Fiind întrebată de o jurnalistă dacă ea sau ALDE au primit bani de la Ilan Șor ea a răspuns:

„Șor nu a finanțat partidul ALDE. A existat o tentativă de finanțare. Șor nu mi-a dat personal mie în mână, iar toți banii care au fost transmiși de Șor sau interpușii lui au fost contabilizați și documentați de organele de anchetă. […] Toți banii pe care mi i-a transmis Șor, prin interpușii lui, au fost raportați organelor de anchetă22.” Totuși fostul secretar general al ALDE, Adrian Culai, a fost condamnat la 4 ani cu suspendare pentru finanțarea ilegală a partidului de către Șor.

Din activitatea sa reiese că ar fi un iepuraș electoral pentru a încurca atât Partidul Nostru. Renato Usatîi a fost de două ori primar al Bălților. Actualul primar de Bălți este membru al Partidului Nostru. Bălți reprezintă unul din fiefurile electorale ale Partidului Nostru. Pe fondul erodării PAS e posibil ca SIS să-i fi permis să preia un partid minor căruia i-a schimbat denumirea în ALDE. Având în vedere că e din Bălți oraș în care are notorietate este posibil ca scopul pentru care face aceste jocuri să fie blocarea Partidului Nostru de a accede în parlament.

Din aparițiile sale în mass-media reiese că Arina Spătaru pare nu-și asumă riscuri care i-ar putea pune în pericol libertatea. Totuși, pare că încearcă să-i influențeze pe toți în propriul beneficiu.

Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, are domiciliul tot în Bălți.

E posibil ca și partidul său să rupă o parte din electoratul lui Usatîi.

IV. Pe cine va sprijini Șor?

Partidul ȘOR a fost radiat din cauza legăturilor dubioase cu Moscova care aveau drept scop destabilizarea Republicii Moldova. Pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 a fost format Blocul Electoral Pobeda (Victorie), format din patru partide de buzunar proruse. Secretar geenral al Blocului Victoria urma să fie Marina Tauber, o apropiată de-a lui Ilan Șor. Blocul urma să-l susțină pe Vasile Bolea pentru funcția de președinte. Comisia Electorală Centrală nu a acceptat înregistrarea Blocului din cauza mai multor nereguli25. Bolea nu a reușit să se înscrie ca independent.

Din acest motiv Șor a sprijinit mai mulți candidați în primul tur. Printre numele vehiculate s-au numărat Victoria Furtună, fostă procuror, Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, Vasile Tarlev, fost prim-ministru pe timpul președintelui Vladimir Voronin26. Cei trei au acumulat 13,02%. E posibil ca scopul sprijinirii acestor candidați să fi fost blocarea lui Renato Usatîi de a intra în turul doi. Sprijinul lui Șor constat în cumpărarea de voturi și manipularea algoritmilor rețelelor sociale. Șor nu va susține Blocul Patriotic deoarece nu are potențial de creștere. Deși Alexandr Stoianoglo a fost susținut la alegerile prezidențiale de socialiști și de comuniști totuși pentru parlamentare candidează pe listele Blocului Alternativa, fiind și unul dintre lideri alături de Ion Ceban, primarul Chișinăului. Ceban este primul pe listă, iar Stoianoglo al doilea. Blocul Alternativa ar putea fi o variantă pentru Șor deoarece are ceva șanse să treacă de pragul electoral de 7 %.

O altă variantă ar putea fi Partidul Moldova Mare condus de Victoria Furtună. Aceasta a fost procuror până în martie 2024 când a fost nevoită să-și dea demisia din cauza unor nereguli. La scurt timp și-a început activitatea politică. S-a remarcat prin declarațiile ei antiamericane și antieuropene, preluând temele propagandei ruse. La alegerile prezidențiale din 2024 a obținut 4,45%. Partidul său este unul naționalist și iredentist care revendică de la România și Ucraina teritoriile care au aparținut Moldovei lui Ștefan cel Mare. De curând Autoritatea pentru Cetățenie din România a început să analizeze retragerea cetățeniei române Victoriei Furtună29.

Un alt partid pe care Șor l-ar putea susține ar putea fi Alianța pentru Unirea Românilor din Moldova. Acest partid a fost înființat și este condus de Boris Volosatîi. Acesta a fost deputat în parlamentul de la București ca membru AUR în legislatura 2020-2024. Din 1978, când a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, și până în 2020 a fost profesor de istorie și științe socio-umane la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău al cărui director a și fost, începând cu anul 1990.

Ambele variante ale AUR militează pentru unirea Republicii Moldova cu România. Pe segmentul unionist se mai regăsesc încă două partide: Partidul Național Moldovenesc condus de Dragoș Galbur și Partidului Liberal condus de fostul președinte Mihai Ghimpu. Spre deosebire de aceste două partide George Simion a beneficiat de sprijinul lui Șor în turul doi al alegerilor prezidențiale. Atunci Șor și-a îndemnat susținătorii din Blocul Victorie care au și cetățenia română să voteze cu Simion.

După alegerile prezidențiale din România Simion a făcut următoarea declarație: „Dragii mei, victoria noastră a fost furată prin metode specifice. E timpul să ne luăm revanșa. E timpul ca, de exemplu, Maia Sandu, prietena lui Macron, prietena lui Nicușor, să fie și ea înfrântă politic. Și de asta, o să vă rog pe fiecare să mergeți la vot dacă aveți cetățenia Republicii Moldova”.

În august AUR s-a implicat în organizarea conferinței internaționale „Make Europe Great Again” de la Chișinău și la care au participat politicieni moldoveni din tabere aparent divergente: Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă (PDA); Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB); Gaik Vartanean, membru al Mișcării Alternative Naționale (MAN), condusă de edilul Chișinăului, Ion Ceban; Victoria Furtună, președintele Partidului Moldova Mare; fostul premier Vlad Filat. Acestora li s- au adăugat și câțiva politicieni eurosceptici proruși din Uniunea Europeană.

AUR urmărește unirea Republicii Moldova cu România, Partidul Moldova Mare revenirea la frontierele medievale ale Moldovei, CUB și MAN sunt teoretic proeuropene, dar doar de fațadă. Acuzele taberei proeuropene sunt că aceste formațiuni sunt folosite și promovate de Moscova în interes propriu.

Ce va fi după alegeri?

Dacă Blocul Alternativa și Partidul Nostru nu vor trece pragurile electorale atunci PAS va avea majoritatea în parlament prin redistribuirea voturilor. Dacă cele două formațiuni politice vor intra în parlament atunci e posibil ca PAS să nu obțină majoritatea.

Dacă PAS va obține cel puțin 51 de mandate de deputat din 101 va fi liniște. Dacă PAS va obține mai puțin va fi complicat. Blocul Alternativa va încerca să colaboreze și cu PAS și cu Blocul Patriotic. Cele două blocuri nu vor avea majoritatea în parlament. Partidul Nostru a anunțat că nu va colabora cu nimeni. În această situația se va ajunge la instabilitate politică ceea ce ar putea conduce la dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Dacă partidele proruse se vor înțelege și vor prelua puterea va însemna întreruperea parcursului european al Moldovei.

S-au vehiculat tot felul de scenarii dacă prorușii ar prelua puterea. Unul dintre acestea ar fi permiterea aterizării de curse charter pe aeroportul din Chișinău care ar aduce câteva mii de mercenari ruși. Aceștia ar avea scopul de a se deplasa în Transnistria pentru a forța Ucraina să retragă cel puțin o brigadă de pe linia frontului în condițiile în care ucrainenii au un deficit de soldați și sunt depășiți numeric de ruși. Ca un avion să ajungă în Moldova trebuie să tranziteze spațiul aerian al României. Dacă vor crește cererile de tranzitare a spațiului aerian român autoritățile de la București ar putea cere lista pasagerilor și chiar le-ar putea refuza tranzitul. La fel s-ar putea întâmpla și cu autocarele care ar încerca să intre prin Serbia. Cele care ar veni din spațiul Schengen ar putea fi oprite în momentul când se va face controlul vamal la ieșirea din țară la frontiera cu Moldova.

De asemenea Chișinăul depinde financiar de București și Bruxelles. În cazul în care prorușii ar câștiga alegerile ar putea fi ținuți sub control prin condiționarea finanțărilor.

Situația din Moldova depinde și de stabilitatea politică de la București. Atâta timp cât la guvernare în România se află partide prooccidentale va fi liniște și la Chișinău.

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News