În cursa electorală s-au înscris 4 candidați independenți, 4 blocuri electorale și 15 partide. Pragurile electorale sunt: 2 % pentru candidații independenți; 7 % pentru blocurile electorale; 5 % pentru partide. Adunând procentele minime necesare pentru a accede în parlament pentru toți concurenții ar fi nevoie de 111 %. Astfel doar câteva partide sau blocuri au șanse reale de a accede în parlament. Este foarte puțin probabil ca dintre candidații independenți să treacă vreunul pragul electoral. Andrei Năstase, independentul care are cea mai mare notorietate, a obținut la alegerile prezidențiale de anul trecut 0,64 % din voturile valabil exprimate.
Conform sondajelor de opinie doar patru formațiuni politice au șansa de a trece pragurile electorale: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS); Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (Blocul Patriotic); Blocul electoral Alternativa; Partidul Nostru.
PAS, aflat la guvernare, este singura formațiune politică cu adevărat proeuropeană. Bazinul electoral principal se regăsește în Chișinău, în raioanele din centrul Moldovei, printre tinerii vorbitori de limba română și în diasporă.
Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este format din:
PartidulSocialiștilor din Republica Moldova condus de Igor Dodon;Partidul Comuniștilor din Republica Moldova condus de Vladimir Voronin; Partidul Republican “Inima Moldovei” condus de Irina Vlah; Partidul pentru Viitorul Moldovei condus de Vasile Tarlev.
Bazinul electoral este alcătuit din pensionari nostalgici ai perioadei sovietice și din rusofoni.
Blocul electoral Alternativa este alcătuit din:
Mișcarea Alternativa Națională condus de Ion Ceban, primarul Chișinăului; Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic.
Deși se declară proeuropean Ion Ceban are numeroase relații cu Rusia motiv pentru care i s-a interzis accesul în spațiul Schengen.
Președintele Partidului Nostru este Renato Usatîi, fost primar al Bălților și controversat om de afaceri cu multiple conexiuni cu lumea afacerilor din Rusia.
Sondajele de opinie din Republica Moldova nu iau în calcul regiunea transnistreană și nici diaspora. Sondajele de opinie interne din Republica Moldova sunt realizate de compania sociologică iData.
Primul sondaj de opinie privind alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost realizat în perioada 7-16 august. Acesta este destul de ambiguu deoarece doar 59 % dintre respondenți au declarat că știau cu cine ar fi urmat să voteze. Aproape 40 % erau indeciși7. La momentul respectiv încă nu fuseseră validate toate candidaturile de către Comisia Electorală Centrală.
Ceva mai concludent a fost cel de-al doilea sondaj realizat în perioada 20 august-3 septembrie. De data aceasta numărul indecișilor a scăzut la 30 %. Astfel, ar vota cu: Blocul Patriotic 25,2 % din total / 36,0 dintre cei deciși; PAS 24,3 % / 34,7 %; Partidul Nostru 5,9 % / 8,4%; Blocul Alternativa 5,5 % / 7,9 %; alte partide, blocuri electorale și candidați independenți 9,1 / 13 %8.
Având în vedere numărul mare de indeciși și faptul că diaspora și Transnistria nu pot fi măsurate este foarte greu de făcut o estimare. La alegerile parlamentare din 2021 au fost 211.834 (14,43 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 28.173 (1,92 %) în Transnistria9. În primul tur al alegerilor prezidențiale au fost 239.419 (15,49 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 16.014 (1,04%) în Transnistria. În turul doi au fost 327.851 (19,51 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 26.136 (1,56) în Transnistria. Alegătorii din Transnistria au putut vota pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău.
O prezență mare la vot și fără nicio interferență externă ar defavoriza Partidul Nostru și Blocul Alternativa care ar avea dificultăți de a depăși pragul minim de 5 %, respectiv 7 %. Astfel, PAS ar avea șansa să câștige alegerile cu ajutorul diasporei și prin redistribuirea unui număr foarte mare de voturi provenite de la formațiunile politice care nu au trecut de pragurile minime.
Institutul Republican Internațional din SUA a realizat, la comanda autorităților de la Washington, un sondaj de opinie în perioada 12-27 august. Acest sondaj deși nu a fost destinat publicului, totuși a fost publicat în premieră de ziarul online Deschide.md. Conform acestuia PAS ar câștiga alegerile cu 35-39 %, fiind urmat de Blocul Patriotic cu 22 % și de Blocul Alternativa cu 9-10 %12. Cu ajutorul diasporei PAS ar putea ajunge la 40-45 %, iar în urma redistribuirii voturilor provenite formațiunile politice care nu vor depăși pragurile ar putea obține cel puțin 51 de mandate de deputați din 101.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt cruciale atât pentru viitorul european al Republicii Moldova cât și pentru revenirea influenței Rusiei asupra Chișinăului, dar mai ales pentru a-și putea menține trupele în Transnistria.
Ambele tabere încearcă să influențeze electoratul prin diverse metode. Autoritățile de la Chișinău încearcă să o facă în mod subtil. Rusia, așa cum s-a demonstrat încă de anul trecut, încearcă să influențeze alegerile în mod brutal prin cumpărarea de voturi și prin manipularea algoritmilor rețelelor sociale.
I. Poziția pe buletinul de vot
Poziția candidaților pe buletinul de vot este decisă de Comisia Electorală Centrală. Aceasta este foarte importantă în cazul alegătorilor indeciși care reprezintă 30 % din cei care vor vota pe teritoriul Republicii Moldova. Mulți dintre indeciși se decid cu cine să voteze în cabina de vot atunci când parcurg buletinul de vot. Există o singură circumscripție electorală. Indecișii nu vor sta să parcurgă tot buletinul de vot în secția sau în cabina de vot deoarece va dura prea mult. Se vor opri la primele poziții.
Dintre partidele și blocurile electorale cotate de sondaje cu șanse de a intra în parlament PAS se află pe prima poziție, Blocul Patrioților pe 9, Blocul Alternativa pe 10, iar Partidul Nostru pe 23. Ordinea respectivă favorizează în primul rând PAS și mai puțin Blocul Patrioților care, indiferent de rezultat, va intra în parlament. Astfel, ar putea lua din voturile indecișilor proruși. Defavorizează Blocul Alternativa și Partidul Nostru. În cazul ambelor formațiuni politice sondajele indică intrarea la limită în parlament dacă ne raportăm la totalul respondenților și nu doar la cei hotărâți, fără a socoti diaspora care, conform estimărilor, va vota în mod majoritar cu PAS.
II. Secțiile de vot din diasporă și pentru Transnistria
O altă metodă prin care conducerea Republicii Moldova încearcă să influențeze alegerile parlamentare o reprezintă creșterea numărului secțiilor de vot din diasporă și reducerea celor destinate transnistrenilor. În diasporă au fost deschise următorul număr de secții de vot: 150 la alegerile parlamentare din 2021; 234 la alegerile prezidențiale din 2024; 301 la alegerile parlamentare din 2025. Numărul secțiilor destinate transnistrenilor a fost redus drastic: 41 în 2021; 30 în 2024; 11 în 2025. De asemenea și numărul secțiilor deschise în Rusia a fost redus semnificativ: 17 în 2021; câte 2 în 2024 și în 202514.
Chiar dacă la secțiile de vot destinate transnistrenilor se vor prezenta foarte mulți alegători va exista posibilitatea de a nu se distribui prea multe buletine de vot. S-ar putea ca un număr semnificativ de transnistreni să nu poată vota chiar dacă s-ar încadra în intervalul de timp.
Un număr foarte mare de secții de vot în diaspora occidentală și un număr extrem de redus pentru diaspora din Rusia și pentru Transnistria favorizează PAS. La o prezență mare la vot a diasporei s-ar putea ca partidul lui Usatîi și blocul electoral al lui Ceban să nu depășească pragurile electorale.
III. Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și Partidul Național Moldovenesc
ALDE este condus de Arina Spătaru. Arina Spătaru s-a făcut remarcată prin faptul că a colaborat, în 2023, cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova pentru a dovedi finanțarea ilegală a partidelor de către Ilan Șor.
Spătaru a intrat în politică în decembrie 2015 când a fost aleasă președinta organizației de Bălți a Platformei Demnitate și Adevăr (Platforma DA). În 2018 a candidat, din partea Platformei, pentru funcția de primar al Bălților, clasându-se pe locul trei (6,12% din voturi). La alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat din partea blocului electoral ACUM, format din Platforma DA și din PAS, reușind să intre în parlament. În septembrie 2019 și-a dat demisia din funcția de membru Biroului Politic Permanent al Platformei DA. La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 nu s-a regăsit pe lista Platformei DA. În septembrie 2021 a părăsit Platforma DA16. Pe 5 august 2023 a fost aleasă președinte a ALDE. În ciuda denumirii sale partidul condus de ea nu face parte din familia europeană de partide ALDE.
Fostul ei soț este preotul Anatolii Spătaru, actualul protopop de Bălți. Arhiepiscop de Bălți și Fălești este Marchel, un admirator al lui Stalin care urăște România. Cei doi au divorțat în liniște în cursul anului 2024 din cauza dezvăluirilor făcute de ea referitor la finanțările ilegale ale lui Șor.
Fiind întrebată de o jurnalistă dacă ea sau ALDE au primit bani de la Ilan Șor ea a răspuns:
„Șor nu a finanțat partidul ALDE. A existat o tentativă de finanțare. Șor nu mi-a dat personal mie în mână, iar toți banii care au fost transmiși de Șor sau interpușii lui au fost contabilizați și documentați de organele de anchetă. […] Toți banii pe care mi i-a transmis Șor, prin interpușii lui, au fost raportați organelor de anchetă22.” Totuși fostul secretar general al ALDE, Adrian Culai, a fost condamnat la 4 ani cu suspendare pentru finanțarea ilegală a partidului de către Șor.
Din activitatea sa reiese că ar fi un iepuraș electoral pentru a încurca atât Partidul Nostru. Renato Usatîi a fost de două ori primar al Bălților. Actualul primar de Bălți este membru al Partidului Nostru. Bălți reprezintă unul din fiefurile electorale ale Partidului Nostru. Pe fondul erodării PAS e posibil ca SIS să-i fi permis să preia un partid minor căruia i-a schimbat denumirea în ALDE. Având în vedere că e din Bălți oraș în care are notorietate este posibil ca scopul pentru care face aceste jocuri să fie blocarea Partidului Nostru de a accede în parlament.
Din aparițiile sale în mass-media reiese că Arina Spătaru pare nu-și asumă riscuri care i-ar putea pune în pericol libertatea. Totuși, pare că încearcă să-i influențeze pe toți în propriul beneficiu.
Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, are domiciliul tot în Bălți.
E posibil ca și partidul său să rupă o parte din electoratul lui Usatîi.
Partidul ȘOR a fost radiat din cauza legăturilor dubioase cu Moscova care aveau drept scop destabilizarea Republicii Moldova. Pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 a fost format Blocul Electoral Pobeda (Victorie), format din patru partide de buzunar proruse. Secretar geenral al Blocului Victoria urma să fie Marina Tauber, o apropiată de-a lui Ilan Șor. Blocul urma să-l susțină pe Vasile Bolea pentru funcția de președinte. Comisia Electorală Centrală nu a acceptat înregistrarea Blocului din cauza mai multor nereguli25. Bolea nu a reușit să se înscrie ca independent.
Din acest motiv Șor a sprijinit mai mulți candidați în primul tur. Printre numele vehiculate s-au numărat Victoria Furtună, fostă procuror, Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, Vasile Tarlev, fost prim-ministru pe timpul președintelui Vladimir Voronin26. Cei trei au acumulat 13,02%. E posibil ca scopul sprijinirii acestor candidați să fi fost blocarea lui Renato Usatîi de a intra în turul doi. Sprijinul lui Șor constat în cumpărarea de voturi și manipularea algoritmilor rețelelor sociale. Șor nu va susține Blocul Patriotic deoarece nu are potențial de creștere. Deși Alexandr Stoianoglo a fost susținut la alegerile prezidențiale de socialiști și de comuniști totuși pentru parlamentare candidează pe listele Blocului Alternativa, fiind și unul dintre lideri alături de Ion Ceban, primarul Chișinăului. Ceban este primul pe listă, iar Stoianoglo al doilea. Blocul Alternativa ar putea fi o variantă pentru Șor deoarece are ceva șanse să treacă de pragul electoral de 7 %.
O altă variantă ar putea fi Partidul Moldova Mare condus de Victoria Furtună. Aceasta a fost procuror până în martie 2024 când a fost nevoită să-și dea demisia din cauza unor nereguli. La scurt timp și-a început activitatea politică. S-a remarcat prin declarațiile ei antiamericane și antieuropene, preluând temele propagandei ruse. La alegerile prezidențiale din 2024 a obținut 4,45%. Partidul său este unul naționalist și iredentist care revendică de la România și Ucraina teritoriile care au aparținut Moldovei lui Ștefan cel Mare. De curând Autoritatea pentru Cetățenie din România a început să analizeze retragerea cetățeniei române Victoriei Furtună29.
Un alt partid pe care Șor l-ar putea susține ar putea fi Alianța pentru Unirea Românilor din Moldova. Acest partid a fost înființat și este condus de Boris Volosatîi. Acesta a fost deputat în parlamentul de la București ca membru AUR în legislatura 2020-2024. Din 1978, când a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, și până în 2020 a fost profesor de istorie și științe socio-umane la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău al cărui director a și fost, începând cu anul 1990.
Ambele variante ale AUR militează pentru unirea Republicii Moldova cu România. Pe segmentul unionist se mai regăsesc încă două partide: Partidul Național Moldovenesc condus de Dragoș Galbur și Partidului Liberal condus de fostul președinte Mihai Ghimpu. Spre deosebire de aceste două partide George Simion a beneficiat de sprijinul lui Șor în turul doi al alegerilor prezidențiale. Atunci Șor și-a îndemnat susținătorii din Blocul Victorie care au și cetățenia română să voteze cu Simion.
După alegerile prezidențiale din România Simion a făcut următoarea declarație: „Dragii mei, victoria noastră a fost furată prin metode specifice. E timpul să ne luăm revanșa. E timpul ca, de exemplu, Maia Sandu, prietena lui Macron, prietena lui Nicușor, să fie și ea înfrântă politic. Și de asta, o să vă rog pe fiecare să mergeți la vot dacă aveți cetățenia Republicii Moldova”.
În august AUR s-a implicat în organizarea conferinței internaționale „Make Europe Great Again” de la Chișinău și la care au participat politicieni moldoveni din tabere aparent divergente: Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă (PDA); Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB); Gaik Vartanean, membru al Mișcării Alternative Naționale (MAN), condusă de edilul Chișinăului, Ion Ceban; Victoria Furtună, președintele Partidului Moldova Mare; fostul premier Vlad Filat. Acestora li s- au adăugat și câțiva politicieni eurosceptici proruși din Uniunea Europeană.
AUR urmărește unirea Republicii Moldova cu România, Partidul Moldova Mare revenirea la frontierele medievale ale Moldovei, CUB și MAN sunt teoretic proeuropene, dar doar de fațadă. Acuzele taberei proeuropene sunt că aceste formațiuni sunt folosite și promovate de Moscova în interes propriu.
Dacă Blocul Alternativa și Partidul Nostru nu vor trece pragurile electorale atunci PAS va avea majoritatea în parlament prin redistribuirea voturilor. Dacă cele două formațiuni politice vor intra în parlament atunci e posibil ca PAS să nu obțină majoritatea.
Dacă PAS va obține cel puțin 51 de mandate de deputat din 101 va fi liniște. Dacă PAS va obține mai puțin va fi complicat. Blocul Alternativa va încerca să colaboreze și cu PAS și cu Blocul Patriotic. Cele două blocuri nu vor avea majoritatea în parlament. Partidul Nostru a anunțat că nu va colabora cu nimeni. În această situația se va ajunge la instabilitate politică ceea ce ar putea conduce la dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Dacă partidele proruse se vor înțelege și vor prelua puterea va însemna întreruperea parcursului european al Moldovei.
S-au vehiculat tot felul de scenarii dacă prorușii ar prelua puterea. Unul dintre acestea ar fi permiterea aterizării de curse charter pe aeroportul din Chișinău care ar aduce câteva mii de mercenari ruși. Aceștia ar avea scopul de a se deplasa în Transnistria pentru a forța Ucraina să retragă cel puțin o brigadă de pe linia frontului în condițiile în care ucrainenii au un deficit de soldați și sunt depășiți numeric de ruși. Ca un avion să ajungă în Moldova trebuie să tranziteze spațiul aerian al României. Dacă vor crește cererile de tranzitare a spațiului aerian român autoritățile de la București ar putea cere lista pasagerilor și chiar le-ar putea refuza tranzitul. La fel s-ar putea întâmpla și cu autocarele care ar încerca să intre prin Serbia. Cele care ar veni din spațiul Schengen ar putea fi oprite în momentul când se va face controlul vamal la ieșirea din țară la frontiera cu Moldova.
De asemenea Chișinăul depinde financiar de București și Bruxelles. În cazul în care prorușii ar câștiga alegerile ar putea fi ținuți sub control prin condiționarea finanțărilor.
Situația din Moldova depinde și de stabilitatea politică de la București. Atâta timp cât la guvernare în România se află partide prooccidentale va fi liniște și la Chișinău.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.
Președintele SUA ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, dar solicită o implicare mai mare din partea țărilor europene.
Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.
Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în această privință”.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
Polonia a trimis aproximativ 40.000 de soldați la granițele sale cu Belarus și Rusia. Decizia a fost luată după ce, la începutul acestei săptămâni, premierul Tusk anunța că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, în legătură cu manevrele militare ruso-belaruse Zapad-2025, care urmează să înceapă vineri și să se încheie marți, 16 septembrie.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Întreaga lume a privit îngrozită cum atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ucis aproape 3.000 de oameni la New York, Washington, D.C. și Shanksville, Pennsylvania. Azi se împlinesc exact 24 de ani de la atentatele care au schimbat lumea, inclusiv politic, social și militar.
România este solidară cu Polonia, care a neutralizat în noaptea de marţi spre miercuri drone ruse în interiorul propriului spaţiu aerian, iar, dacă va fi cazul, procedurile sunt pregătite "pentru a reacţiona la fel" în România, a declarat, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan.
Republica Belarus spune că a doborât mai multe drone străine care i-au încălcat spațiul aerian. În plus, autoritățile de la Minsk au avertizat Polonia și Lituania de apropierea dronelor “pierdute”.
Un număr mare de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez miercuri dimineață, unele dintre ele fiind doborâte de avioane de vânătoare aliate.
Șefa Comisiei Europene susține un discurs despre starea Uniunii Europene în fața sesiunii plenare a Parlamentului European în fiecare septembrie.
Forțele de Apărare Teritorială (WOT) a Armatei Poloniei au redus considerabil timpul de prezentare în unități pentru militarii profesioniști și voluntari, după incidentul fără precedent în care drone ruse au încălcat spațiului aerian polonez și au fost doborâte. Concomitent au fost activate echipe terestre de căutare și identificare a UAV-urilor ruse doborâte.
În timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei, dronele au încălcat în mod repetat spațiul aerian polonez. Acest lucru a fost anunțat miercuri (10.09.2025), cu puțin înainte de ora 4:00 a.m. CEST, de către armata poloneză și ulterior de către prim-ministrul Donald Tusk. Comandamentul operațional al armatei a ordonat utilizarea armelor împotriva UAV-urilor. Armata a îndemnat locuitorii din unele zone să nu iasă din case.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit marți în funcția de premier pe ministrul apărării, Sebastien Lecornu, a anunțat Palatul Elysée.
Astăzi, 9 septembrie, Comisia Europeană a adoptat alocarea provizorie a SAFE - asistența financiară în valoare de 150 de miliarde EUR pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune.
Departamentul pentru Securitate Internă a declarat că Imigrația și Vama desfășoară „Operațiunea Midway Blitz”, dar nu a oferit detalii despre amploarea sau caracteristicile acesteia. Casa Albă nu a spus dacă administrația a ordonat și trimiterea de trupe la Chicago prin Garda Națională sau prin alte mijloace militare.
„Flota din umbră”, formată din navele care transportă petrol rusesc, s-a extins, în timp ce sancțiunile occidentale au lovit tot mai mult Rusia, precizează un reprezentant de vârf al celei de-a doua mari companii din lume care tranzacționează petrol, aspect confirmat și de către Saad Rahim, economistul șef al companiei Trafigura: „Pe măsură ce există mai multe sancțiuni și restricții, dimensiunea (flotei din umbră) a crescut și mai mult”.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 08.09.2025, că, prin decret prezidențial, președintele Vladimir Putin i-a acordat Ordinul Curajului generalului de armată Valeri Gherasimov, care îndeplinește funcția de șef al Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate (FA) ruse și prim-adjunct al ministrului apărării.
Potrivit premierului Viktor Orban, „soarta Ucrainei pare pecetluită; divizarea țării a început deja”.
Parlamentarii francezi au votat luni printr-un vot de neîncredere în guvernul prim-ministrului François Bayrou. Bayrou însuși a solicitat votul. Ziarul francez Le Monde relatează că prim-ministrul va demisiona marți.
Caz de trădare documentat de SRI, în cooperare cu parteneri externi.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat cinic, în stilul său caracteristic, că, în urma negocierilor actuale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, teritoriul acesteia va fi împărțit în trei zone: rusească, demilitarizată și occidentală, relatează Magyar Nemzet .
Semnale de alarmă sunt trase tot mai puternic în Europa, în contextul în care analiștii militari, șefi de stat major sau ofițeri de intelligence avertizează că Rusia ar putea pregăti o confruntare pe scară largă cu NATO în viitorul apropiat.
O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete.
Președintele american Donald Trump intenționează să semneze vineri un ordin executiv prin care redenumește Departamentul Apărării în „Departamentul de Război”, a declarat joi un oficial de la Casa Albă.
Într-o lume a războiului de amploare, unde fiecare kilometru de pământ și fiecare secundă contează, există povești care sfidează logica și scriu istoria cu curaj. Una dintre ele, dezvăluită de o investigație a publicației RBC-Ukraine , vorbește despre o operațiune a Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR) care a lovit în inima mașinăriei de război rusești.
În data de 24 septembrie, Armata rusă a lansat un atac de precizie cu două rachete balistice Iskander asupra unei unități de instruire a Forțelor Terestre Ucrainene. Incidentul, confirmat de Forțele Armate ale Ucrainei, a cauzat victime, atât morți, cât și răniți, readucând în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii militare a Kievului.
Forțele ucrainene au doborât un avion de luptă rusesc de tip Su-34 în regiunea Zaporojie în primele ore ale zilei de 25 septembrie, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Avionul Su-34 a fost doborât în jurul orei locale 04 dimineața în sectorul Zaporojie al liniei frontului, au declarat reprezentanții Forțele Aeriene. Avionul de război ar fi atacat orașul Zaporojie cu bombe aeriene ghidate în momentul atacului.
Orașul-port Tuapse, un hub logistic vital pentru exporturile rusești de petrol, cărbune și cereale, a fost atacat din nou de drone, iar exploziile au fost auzite clar de localnici. Martori oculari au distribuit pe rețelele de socializare imagini cu fum ridicându-se deasupra portului. Atacul este cu atât mai important cu cât vizează infrastructura petrolieră. Analiza realizată de CyberBoroshno, un proiect OSINT ucrainean, a confirmat că o dronă a lovit unul dintre pilonii de încărcare a petrolului, un punct nevralgic al portului.
Propunerile României pentru Programul SAFE, în baza căruia ţara noastră va beneficia de un credit de 16,6 miliarde de euro, vor fi elaborate până la jumătate lunii octombrie, a declarat premierul Ilie Bolojan.
La Aspen European Strategic Forum 2025, în cadrul panelului „Protecting Critical Infrastructure in the Black Sea”, conferință unde DefenseRomania a fost partener media, au fost direcții clare privind securitatea regiunii Mării Negre, atât din perspectiva militară, cât și a protecției infrastructurilor critice.
România are nevoie de parteneriate puternice, investiţii în tehnologie şi de un dialog constant cu aliaţii, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, care s-a aflat miercuri într-o vizită oficială în Luxemburg.
Agenția de presă Tass a informat că, pe 24.09.2024, armata ucraineană a lovit centrul orașului rusesc Novorossiysk. Rușii acuză că atacul a avut loc în mijlocul zilei de lucru.
Avioane de vânătoare rusești MiG-29 au ajuns în Iran ca parte a unui plan pe termen scurt de consolidare a forțelor aeriene, urmând ca avioane Sukhoi Su-35 mai avansate să urmeze treptat, a declarat marți un parlamentar iranian.
Un an de la demararea ofensivei ucrainene în regiunea rusească Kursk, o operațiune considerată de mulți o premieră strategică, fostul comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Valeri Zalujnîi, rupe tăcerea. Într-un editorial publicat de publicația ucraineană ,,Oglinda Săptămânii'' (Mirror of the Week), Zalujnîi, acum ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, oferă o evaluare lucidă și, pe alocuri, dură a costurilor umane și tactice rezultate în urma desfăşurării acestei ofensive. Comentariile sale contrastează puternic cu optimismul oficial al succesorului său, Oleksandr Sîrskîi.
Horațiu Potra a fost reținut în Dubai.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a participat marți la o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite la sediul ONU din New York. Urmând cea mai recentă abordare lansată de președintele Trump, cea de avertizare directă a Rusiei, Rubio a sugerat Moscovei să încheie războiul pe liniile actuale.
La conferința Air, Space, and Cyber Conference 2025, de la Washington D.C., publicaţia americană The War Zone am avut ocazia să stea de vorba cu col. Timothy „Diesel” Causey, comandantul ,,Escadrilei 494 de Avioane de Luptă'', și cu maiorul Benjamin „Irish” Coffey, șeful de Stat Major al unității. Cei doi au povestit despre momentele de maximă tensiune de pe 13 aprilie 2024, când Iranul a lansat un atac masiv cu drone kamikaze Shahed-136, dar și cu rachete balistice și de croazieră.
Sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina continuă greu, dar din fericire continuă pe multiple planuri, iar cel mai recent contract de 26 de milioane de dolari, acordat de Forțele Aeriene ale SUA către gigantul Lockheed Martin, subliniază o nouă etapă în adaptarea Ucrainei la standardele occidentale. Această sumă considerabilă nu este destinată achiziționării de noi avioane, ci finanțării unui aspect aparent tehnic, dar absolut vital: crearea documentației de operare și mentenanță, personalizată pentru flota de F-16 a Ucrainei.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în data de 28 septembrie au o miză geopolitică foarte mare. Dacă alegerile vor fi câștigate de către proeuropenii din Partidul Acțiune și Solidaritate atunci va însemna continuarea parcursului european. Pentru Rusia va în însemna pierderea cu adevărat a Transnistriei.
Forțele ucrainene au executat, la sfârșitul lunii august, un atac un puternic atac cu drone asupra poligonului militar rusesc de la Molkino, aflat în regiunea Krasnodar, reușind să distrugă mai multe componente ale sistemului de rachete tactice Iskander. Acesta este considerat a fi un succes major pentru Kiev, mai ales că sunt primele imagini confirmate ale unor astfel de distrugeri.
Declarațiile recente ale secretarului de stat american Marco Rubio au adus clarificări importante în dezbaterea privind reacția NATO la incursiunile aeriene rusești. Într-o perioadă marcată de tensiuni crescute în Europa de Est, cu avioane rusești care testează frecvent granițele Alianței, Rubio a explicat că răspunsul standard rămâne interceptarea, nu doborârea.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 24.09.2025, că Întreprinderea de aviație Yuri Gagarin (KnAAZ) din Komsomolsk pe Amur a produs și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare multifuncționale de tip Su-35S.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis în intervenția sa importanța alianțelor strategice în contextul războiului din Ucraina și al provocărilor regionale, în cadrul Aspen European Strategic Forum 2025, la panelul „The Power of Alliances to Protect and Prevail”.
La Aspen European Strategic Forum 2025, eveniment la care DefenseRomania e partener media, Mircea Geoană, fost Secretar General adjunct al NATO și președinte al Institutului Aspen în România, a subliniat rolul crucial al Europei în competiția globală dintre marile puteri.
Într-o escaladare fără precedent a conflictului, campania Ucrainei împotriva infrastructurii energetice rusești a început să-și arate efectele devastatoare. Loviturile cu drone asupra rafinăriilor de petrol, o sursă vitală de venit pentru Moscova, au redus capacitatea de rafinare și au provocat o criză internă, afectând direct economia și calmul social. Războiul s-a mutat acum în interiorul Rusiei, iar consecințele sunt tot mai greu de ascuns de propaganda Kremlinului.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Preşedintele american Donald Trump a cerut marţi, în discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, ca ţările europene să înceteze să mai cumpere gaze şi petrol din Rusia, el sperând că l-ar putea forţa astfel pe preşedintele rus Vladimir Putin să înceteze războiul în Ucraina, relatează Agerpres.
Proiectul ambițios al Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania - asta după ce francezii au strâmbat din nas -, traversează una dintre cele mai dificile etape de până acum. Iar soarta programului care ar trebui să „nască” primul avion de generația a 6-a european, care să înlocuiască Rafale și Eurofighter, riscă să fie pecetluită din cauza disensiunilor uriașe între Paris și Berlin. Programul e deja blocat oricum.
Cât de mult se ajută reciproc rusia și Coreea de Nord e greu de estimat. Spre exemplu, Armata sud-coreeană are informații conform cărora rusia ar fi putut furniza Coreei de Nord componente cheie pentru construirea de submarine cu propulsie nucleară.
Chiar și așa, Phenianul e încă ”pe minus” în relația sa cu federația rusă.
De-a lungul anilor, am observat cum NATO, o alianță defensivă, își adaptează constant strategia la realitățile geopolitice în schimbare. Exercițiile militare, precum Neptune Strike 25-3, nu sunt doar o demonstrație de forță, ci o validare a coeziunii și a capacității de reacție a Alianței într-un context internațional tot mai volatil. Este o mișcare strategică menită să arate că, în ciuda tensiunilor și a provocărilor, drumurile maritime vitale ale Europei rămân sub protecția sa.
Guvernul norvegian a raportat marți că Rusia a încălcat spațiul aerian norvegian de trei ori în 2025, adăugând că nu se știe dacă acest lucru a fost intenționat sau rezultatul unor erori de navigație.
Generalii comandanți ai forțelor armate române și ucrainene au vorbit telefonic despre contracarea comună a dronelor rusești la frontiera dintre cele două țări. Informația despre discuții a fost publicată, pe 22 septembrie, de comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene (CincAFU), generalul Oleksandr Sirski.
Peste câteva zile, Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni pentru a analiza amenințările la adresa României. Este, fără exagerare, unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a acestei instituții.
Redăm, mai jos editorialul pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania.
În ciuda apelului președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a înceta importurile de gaze și petrol din Rusia, Ungaria nu are nicio intenție să renunțe la resursele rusești.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a numit posibilitatea de a obține aceste resurse din altă parte un „vis frumos”.
În febra ultimelor zile de campanie pentru alegerile parlamentare de peste Prut, spațiul informațional este inundat de un val de falsuri și dezinformări, menite să influențeze votul. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a lansat o serie de acuzații incredibile, susținând că statele europene și NATO ar pregăti o intervenție militară în Republica Moldova.
