Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
După un zbor de peste 1.700 de kilometri, dronele ucrainene au lovit un gigant chimic rusesc
În cursa electorală s-au înscris 4 candidați independenți, 4 blocuri electorale și 15 partide. Pragurile electorale sunt: 2 % pentru candidații independenți; 7 % pentru blocurile electorale; 5 % pentru partide. Adunând procentele minime necesare pentru a accede în parlament pentru toți concurenții ar fi nevoie de 111 %. Astfel doar câteva partide sau blocuri au șanse reale de a accede în parlament. Este foarte puțin probabil ca dintre candidații independenți să treacă vreunul pragul electoral. Andrei Năstase, independentul care are cea mai mare notorietate, a obținut la alegerile prezidențiale de anul trecut 0,64 % din voturile valabil exprimate.
Conform sondajelor de opinie doar patru formațiuni politice au șansa de a trece pragurile electorale: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS); Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (Blocul Patriotic); Blocul electoral Alternativa; Partidul Nostru.
PAS, aflat la guvernare, este singura formațiune politică cu adevărat proeuropeană. Bazinul electoral principal se regăsește în Chișinău, în raioanele din centrul Moldovei, printre tinerii vorbitori de limba română și în diasporă.
Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este format din:
PartidulSocialiștilor din Republica Moldova condus de Igor Dodon;Partidul Comuniștilor din Republica Moldova condus de Vladimir Voronin; Partidul Republican “Inima Moldovei” condus de Irina Vlah; Partidul pentru Viitorul Moldovei condus de Vasile Tarlev.
Bazinul electoral este alcătuit din pensionari nostalgici ai perioadei sovietice și din rusofoni.
Blocul electoral Alternativa este alcătuit din:
Mișcarea Alternativa Națională condus de Ion Ceban, primarul Chișinăului; Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic.
Deși se declară proeuropean Ion Ceban are numeroase relații cu Rusia motiv pentru care i s-a interzis accesul în spațiul Schengen.
Președintele Partidului Nostru este Renato Usatîi, fost primar al Bălților și controversat om de afaceri cu multiple conexiuni cu lumea afacerilor din Rusia.
Sondajele de opinie din Republica Moldova nu iau în calcul regiunea transnistreană și nici diaspora. Sondajele de opinie interne din Republica Moldova sunt realizate de compania sociologică iData.
Primul sondaj de opinie privind alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost realizat în perioada 7-16 august. Acesta este destul de ambiguu deoarece doar 59 % dintre respondenți au declarat că știau cu cine ar fi urmat să voteze. Aproape 40 % erau indeciși7. La momentul respectiv încă nu fuseseră validate toate candidaturile de către Comisia Electorală Centrală.
Ceva mai concludent a fost cel de-al doilea sondaj realizat în perioada 20 august-3 septembrie. De data aceasta numărul indecișilor a scăzut la 30 %. Astfel, ar vota cu: Blocul Patriotic 25,2 % din total / 36,0 dintre cei deciși; PAS 24,3 % / 34,7 %; Partidul Nostru 5,9 % / 8,4%; Blocul Alternativa 5,5 % / 7,9 %; alte partide, blocuri electorale și candidați independenți 9,1 / 13 %8.
Având în vedere numărul mare de indeciși și faptul că diaspora și Transnistria nu pot fi măsurate este foarte greu de făcut o estimare. La alegerile parlamentare din 2021 au fost 211.834 (14,43 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 28.173 (1,92 %) în Transnistria9. În primul tur al alegerilor prezidențiale au fost 239.419 (15,49 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 16.014 (1,04%) în Transnistria. În turul doi au fost 327.851 (19,51 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 26.136 (1,56) în Transnistria. Alegătorii din Transnistria au putut vota pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău.
O prezență mare la vot și fără nicio interferență externă ar defavoriza Partidul Nostru și Blocul Alternativa care ar avea dificultăți de a depăși pragul minim de 5 %, respectiv 7 %. Astfel, PAS ar avea șansa să câștige alegerile cu ajutorul diasporei și prin redistribuirea unui număr foarte mare de voturi provenite de la formațiunile politice care nu au trecut de pragurile minime.
Institutul Republican Internațional din SUA a realizat, la comanda autorităților de la Washington, un sondaj de opinie în perioada 12-27 august. Acest sondaj deși nu a fost destinat publicului, totuși a fost publicat în premieră de ziarul online Deschide.md. Conform acestuia PAS ar câștiga alegerile cu 35-39 %, fiind urmat de Blocul Patriotic cu 22 % și de Blocul Alternativa cu 9-10 %12. Cu ajutorul diasporei PAS ar putea ajunge la 40-45 %, iar în urma redistribuirii voturilor provenite formațiunile politice care nu vor depăși pragurile ar putea obține cel puțin 51 de mandate de deputați din 101.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt cruciale atât pentru viitorul european al Republicii Moldova cât și pentru revenirea influenței Rusiei asupra Chișinăului, dar mai ales pentru a-și putea menține trupele în Transnistria.
Ambele tabere încearcă să influențeze electoratul prin diverse metode. Autoritățile de la Chișinău încearcă să o facă în mod subtil. Rusia, așa cum s-a demonstrat încă de anul trecut, încearcă să influențeze alegerile în mod brutal prin cumpărarea de voturi și prin manipularea algoritmilor rețelelor sociale.
I. Poziția pe buletinul de vot
Poziția candidaților pe buletinul de vot este decisă de Comisia Electorală Centrală. Aceasta este foarte importantă în cazul alegătorilor indeciși care reprezintă 30 % din cei care vor vota pe teritoriul Republicii Moldova. Mulți dintre indeciși se decid cu cine să voteze în cabina de vot atunci când parcurg buletinul de vot. Există o singură circumscripție electorală. Indecișii nu vor sta să parcurgă tot buletinul de vot în secția sau în cabina de vot deoarece va dura prea mult. Se vor opri la primele poziții.
Dintre partidele și blocurile electorale cotate de sondaje cu șanse de a intra în parlament PAS se află pe prima poziție, Blocul Patrioților pe 9, Blocul Alternativa pe 10, iar Partidul Nostru pe 23. Ordinea respectivă favorizează în primul rând PAS și mai puțin Blocul Patrioților care, indiferent de rezultat, va intra în parlament. Astfel, ar putea lua din voturile indecișilor proruși. Defavorizează Blocul Alternativa și Partidul Nostru. În cazul ambelor formațiuni politice sondajele indică intrarea la limită în parlament dacă ne raportăm la totalul respondenților și nu doar la cei hotărâți, fără a socoti diaspora care, conform estimărilor, va vota în mod majoritar cu PAS.
II. Secțiile de vot din diasporă și pentru Transnistria
O altă metodă prin care conducerea Republicii Moldova încearcă să influențeze alegerile parlamentare o reprezintă creșterea numărului secțiilor de vot din diasporă și reducerea celor destinate transnistrenilor. În diasporă au fost deschise următorul număr de secții de vot: 150 la alegerile parlamentare din 2021; 234 la alegerile prezidențiale din 2024; 301 la alegerile parlamentare din 2025. Numărul secțiilor destinate transnistrenilor a fost redus drastic: 41 în 2021; 30 în 2024; 11 în 2025. De asemenea și numărul secțiilor deschise în Rusia a fost redus semnificativ: 17 în 2021; câte 2 în 2024 și în 202514.
Chiar dacă la secțiile de vot destinate transnistrenilor se vor prezenta foarte mulți alegători va exista posibilitatea de a nu se distribui prea multe buletine de vot. S-ar putea ca un număr semnificativ de transnistreni să nu poată vota chiar dacă s-ar încadra în intervalul de timp.
Un număr foarte mare de secții de vot în diaspora occidentală și un număr extrem de redus pentru diaspora din Rusia și pentru Transnistria favorizează PAS. La o prezență mare la vot a diasporei s-ar putea ca partidul lui Usatîi și blocul electoral al lui Ceban să nu depășească pragurile electorale.
III. Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și Partidul Național Moldovenesc
ALDE este condus de Arina Spătaru. Arina Spătaru s-a făcut remarcată prin faptul că a colaborat, în 2023, cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova pentru a dovedi finanțarea ilegală a partidelor de către Ilan Șor.
Spătaru a intrat în politică în decembrie 2015 când a fost aleasă președinta organizației de Bălți a Platformei Demnitate și Adevăr (Platforma DA). În 2018 a candidat, din partea Platformei, pentru funcția de primar al Bălților, clasându-se pe locul trei (6,12% din voturi). La alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat din partea blocului electoral ACUM, format din Platforma DA și din PAS, reușind să intre în parlament. În septembrie 2019 și-a dat demisia din funcția de membru Biroului Politic Permanent al Platformei DA. La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 nu s-a regăsit pe lista Platformei DA. În septembrie 2021 a părăsit Platforma DA16. Pe 5 august 2023 a fost aleasă președinte a ALDE. În ciuda denumirii sale partidul condus de ea nu face parte din familia europeană de partide ALDE.
Fostul ei soț este preotul Anatolii Spătaru, actualul protopop de Bălți. Arhiepiscop de Bălți și Fălești este Marchel, un admirator al lui Stalin care urăște România. Cei doi au divorțat în liniște în cursul anului 2024 din cauza dezvăluirilor făcute de ea referitor la finanțările ilegale ale lui Șor.
Fiind întrebată de o jurnalistă dacă ea sau ALDE au primit bani de la Ilan Șor ea a răspuns:
„Șor nu a finanțat partidul ALDE. A existat o tentativă de finanțare. Șor nu mi-a dat personal mie în mână, iar toți banii care au fost transmiși de Șor sau interpușii lui au fost contabilizați și documentați de organele de anchetă. […] Toți banii pe care mi i-a transmis Șor, prin interpușii lui, au fost raportați organelor de anchetă22.” Totuși fostul secretar general al ALDE, Adrian Culai, a fost condamnat la 4 ani cu suspendare pentru finanțarea ilegală a partidului de către Șor.
Din activitatea sa reiese că ar fi un iepuraș electoral pentru a încurca atât Partidul Nostru. Renato Usatîi a fost de două ori primar al Bălților. Actualul primar de Bălți este membru al Partidului Nostru. Bălți reprezintă unul din fiefurile electorale ale Partidului Nostru. Pe fondul erodării PAS e posibil ca SIS să-i fi permis să preia un partid minor căruia i-a schimbat denumirea în ALDE. Având în vedere că e din Bălți oraș în care are notorietate este posibil ca scopul pentru care face aceste jocuri să fie blocarea Partidului Nostru de a accede în parlament.
Din aparițiile sale în mass-media reiese că Arina Spătaru pare nu-și asumă riscuri care i-ar putea pune în pericol libertatea. Totuși, pare că încearcă să-i influențeze pe toți în propriul beneficiu.
Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, are domiciliul tot în Bălți.
E posibil ca și partidul său să rupă o parte din electoratul lui Usatîi.
Partidul ȘOR a fost radiat din cauza legăturilor dubioase cu Moscova care aveau drept scop destabilizarea Republicii Moldova. Pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 a fost format Blocul Electoral Pobeda (Victorie), format din patru partide de buzunar proruse. Secretar geenral al Blocului Victoria urma să fie Marina Tauber, o apropiată de-a lui Ilan Șor. Blocul urma să-l susțină pe Vasile Bolea pentru funcția de președinte. Comisia Electorală Centrală nu a acceptat înregistrarea Blocului din cauza mai multor nereguli25. Bolea nu a reușit să se înscrie ca independent.
Din acest motiv Șor a sprijinit mai mulți candidați în primul tur. Printre numele vehiculate s-au numărat Victoria Furtună, fostă procuror, Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, Vasile Tarlev, fost prim-ministru pe timpul președintelui Vladimir Voronin26. Cei trei au acumulat 13,02%. E posibil ca scopul sprijinirii acestor candidați să fi fost blocarea lui Renato Usatîi de a intra în turul doi. Sprijinul lui Șor constat în cumpărarea de voturi și manipularea algoritmilor rețelelor sociale. Șor nu va susține Blocul Patriotic deoarece nu are potențial de creștere. Deși Alexandr Stoianoglo a fost susținut la alegerile prezidențiale de socialiști și de comuniști totuși pentru parlamentare candidează pe listele Blocului Alternativa, fiind și unul dintre lideri alături de Ion Ceban, primarul Chișinăului. Ceban este primul pe listă, iar Stoianoglo al doilea. Blocul Alternativa ar putea fi o variantă pentru Șor deoarece are ceva șanse să treacă de pragul electoral de 7 %.
O altă variantă ar putea fi Partidul Moldova Mare condus de Victoria Furtună. Aceasta a fost procuror până în martie 2024 când a fost nevoită să-și dea demisia din cauza unor nereguli. La scurt timp și-a început activitatea politică. S-a remarcat prin declarațiile ei antiamericane și antieuropene, preluând temele propagandei ruse. La alegerile prezidențiale din 2024 a obținut 4,45%. Partidul său este unul naționalist și iredentist care revendică de la România și Ucraina teritoriile care au aparținut Moldovei lui Ștefan cel Mare. De curând Autoritatea pentru Cetățenie din România a început să analizeze retragerea cetățeniei române Victoriei Furtună29.
Un alt partid pe care Șor l-ar putea susține ar putea fi Alianța pentru Unirea Românilor din Moldova. Acest partid a fost înființat și este condus de Boris Volosatîi. Acesta a fost deputat în parlamentul de la București ca membru AUR în legislatura 2020-2024. Din 1978, când a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, și până în 2020 a fost profesor de istorie și științe socio-umane la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău al cărui director a și fost, începând cu anul 1990.
Ambele variante ale AUR militează pentru unirea Republicii Moldova cu România. Pe segmentul unionist se mai regăsesc încă două partide: Partidul Național Moldovenesc condus de Dragoș Galbur și Partidului Liberal condus de fostul președinte Mihai Ghimpu. Spre deosebire de aceste două partide George Simion a beneficiat de sprijinul lui Șor în turul doi al alegerilor prezidențiale. Atunci Șor și-a îndemnat susținătorii din Blocul Victorie care au și cetățenia română să voteze cu Simion.
După alegerile prezidențiale din România Simion a făcut următoarea declarație: „Dragii mei, victoria noastră a fost furată prin metode specifice. E timpul să ne luăm revanșa. E timpul ca, de exemplu, Maia Sandu, prietena lui Macron, prietena lui Nicușor, să fie și ea înfrântă politic. Și de asta, o să vă rog pe fiecare să mergeți la vot dacă aveți cetățenia Republicii Moldova”.
În august AUR s-a implicat în organizarea conferinței internaționale „Make Europe Great Again” de la Chișinău și la care au participat politicieni moldoveni din tabere aparent divergente: Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă (PDA); Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB); Gaik Vartanean, membru al Mișcării Alternative Naționale (MAN), condusă de edilul Chișinăului, Ion Ceban; Victoria Furtună, președintele Partidului Moldova Mare; fostul premier Vlad Filat. Acestora li s- au adăugat și câțiva politicieni eurosceptici proruși din Uniunea Europeană.
AUR urmărește unirea Republicii Moldova cu România, Partidul Moldova Mare revenirea la frontierele medievale ale Moldovei, CUB și MAN sunt teoretic proeuropene, dar doar de fațadă. Acuzele taberei proeuropene sunt că aceste formațiuni sunt folosite și promovate de Moscova în interes propriu.
Dacă Blocul Alternativa și Partidul Nostru nu vor trece pragurile electorale atunci PAS va avea majoritatea în parlament prin redistribuirea voturilor. Dacă cele două formațiuni politice vor intra în parlament atunci e posibil ca PAS să nu obțină majoritatea.
Dacă PAS va obține cel puțin 51 de mandate de deputat din 101 va fi liniște. Dacă PAS va obține mai puțin va fi complicat. Blocul Alternativa va încerca să colaboreze și cu PAS și cu Blocul Patriotic. Cele două blocuri nu vor avea majoritatea în parlament. Partidul Nostru a anunțat că nu va colabora cu nimeni. În această situația se va ajunge la instabilitate politică ceea ce ar putea conduce la dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Dacă partidele proruse se vor înțelege și vor prelua puterea va însemna întreruperea parcursului european al Moldovei.
S-au vehiculat tot felul de scenarii dacă prorușii ar prelua puterea. Unul dintre acestea ar fi permiterea aterizării de curse charter pe aeroportul din Chișinău care ar aduce câteva mii de mercenari ruși. Aceștia ar avea scopul de a se deplasa în Transnistria pentru a forța Ucraina să retragă cel puțin o brigadă de pe linia frontului în condițiile în care ucrainenii au un deficit de soldați și sunt depășiți numeric de ruși. Ca un avion să ajungă în Moldova trebuie să tranziteze spațiul aerian al României. Dacă vor crește cererile de tranzitare a spațiului aerian român autoritățile de la București ar putea cere lista pasagerilor și chiar le-ar putea refuza tranzitul. La fel s-ar putea întâmpla și cu autocarele care ar încerca să intre prin Serbia. Cele care ar veni din spațiul Schengen ar putea fi oprite în momentul când se va face controlul vamal la ieșirea din țară la frontiera cu Moldova.
De asemenea Chișinăul depinde financiar de București și Bruxelles. În cazul în care prorușii ar câștiga alegerile ar putea fi ținuți sub control prin condiționarea finanțărilor.
Situația din Moldova depinde și de stabilitatea politică de la București. Atâta timp cât la guvernare în România se află partide prooccidentale va fi liniște și la Chișinău.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Kremlinul monitorizează îndeaproape 'militarizarea crescândă a Europei', promițând un 'răspuns la amenințări', în contextul în care țările europene își intensifică investițiile militare de la atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Rusia și Ucraina au schimbat prizonieri de război: Câte 185 de militari și 20 de civili din fiecare parte au revenit în țările lor.
Cinci avioane de vânătoare americane s-au apropiat joi de coasta Venezuelei, a declarat ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino López, descriind incidentul ca o amenințare din partea Statelor Unite.
Incidentul a fost condamnat vineri seară și de Ministerul de Externe venezuelean, afirmând că este vorba de o incursiune ilegală într-o zonă aflată sub control aerian venezuelean, care amenință siguranța aviației civile și comerciale din Caraibe.
Ungaria va cumpăra 4 miliarde de metri cubi de gaze de la compania franceză Engie între 2028 și 2038. Acordul de furnizare a gazelor a fost semnat la Budapesta de reprezentanții Engie și ai companiei energetice maghiare MVM, chiar dacă Ungaria va continua să cumpere și gaze rusești.
Grupul rusesc Aeroflot va primi opt aeronave cargo Boeing care au aparținut anterior companiei Volga-Dnepr și intenționează să le folosească ca donatori de piese de schimb pentru propria flotă.
Ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia, iar zidul anti-drone ar putea fi operaţional în câteva luni, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, la sosirea la reuniunea Comunităţii Politice Europene.
Soldați francezi au urcat la bordul unui petrolier în largul coastei de vest a Franței, afiliat așa-numitei flote din umbră a Rusiei. Agenția franceză de știri BFMTV a relatat că două persoane au fost arestate.
'Președintele american respectă suveranitatea altor țări, el m-a întrebat doar care este situația - este o diferență importantă, el nu este' ca europenii, 'care sunt mai agresivi decât americanii', a declarat Viktor Orban.
Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Pentru Donald Trump, recunoașterea publică și titlurile onorifice par să fie o monedă de schimb la fel de valoroasă ca pacea însăși. Pe măsură ce se apropia anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace în 2025, președintele american și-a exprimat public și fără echivoc convingerea că prestigiosul premiu ar trebui să îi revină.
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc miercuri, la Copenhaga, pentru discuţii informale axate pe apărare şi războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după ce o serie de încălcări ale spaţiului aerian şi observări de drone au stârnit noi preocupări de securitate.
O zi mai târziu, zeci de lideri europeni sunt aşteptaţi la Copenhaga pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene, un forum ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea cu ţări din afara UE.
Un studiu recent al organizației internaționale de mediu Greenpeace arată o discrepanță morală și financiară șocantă în politica externă a unor state membre ale Uniunii Europene. Analiza dezvăluie că patru țări, Franța, Belgia, Spania și Olanda, au plătit Federației Ruse pentru livrările de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) o sumă mult mai mare decât ajutorul total oferit Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în 2022.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Rusia a negat luni orice tentativă de ingerință în alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, câștigate de Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul pro-european de guvernământ, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Cuvintele lui Merz sunt cu siguranță îngrijorătoare, deoarece marchează că Rusia a ales o abordare și mai agresivă în relația sa cu Europa.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Rusia reactivează un nou front de confruntare în Europa și anunță că dorește să își folosească președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru a „reevalua” Acordurile de la Dayton, care au pus capăt sângeroaselor războaie balcanice din 1995, după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii, croații și bosniacii s-au luptat între ei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.
Moscova a respins toate propunerile autentice de pace. Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor și Senat au aprobat propunerile MApN privind programul de achiziții de noi tancuri principale de luptă.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.
O zi istorică pentru Europa. Astăzi a fost adoptată o decizie de oprire completă a importului de gaze din Rusia.
Europa e obligată să contrabalanseze o decizie strategică greșită, luată cu decenii în urmă, care a făcut ca majoritatea statelor să depindă aproape în totalitate de gazele rusești.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Ucraina nu va ceda teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme” un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.
O operațiune internațională, denumită "SIMCARTEL", a scos la iveală o platformă sofisticată de tip "cybercrime-as-a-service" (CaaS) care a permis escrocilor cibernetici să creeze milioane de identități virtuale pentru o gamă largă de fraude, de la phishing la escrocherii cu investiții false. Pierderile înregistrate doar în Austria și Letonia se ridică la peste 5.8 milioane de dolari.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
