Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Războiul cognitiv pe care riscăm să-l pierdem în fața Rusiei. Sau cum vrea Rusia să-și atingă obiectivele militare fără să tragă un glonț în direcția Vestului
Strategica
Data publicării:
Oleksandr Levchenko, diplomat și expert în geopolitică, fost ambasador al Ucrainei în Croația și Bosnia și Herțegovina în perioada 2010–2017, semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania un editorial despre „războiul minților” și confruntarea cognitivă și psihologică pe care statul agresor Federația Rusă o poartă împotriva regiunii noastre și a Europei, pe lângă componenta militară a conflictului pe care Rusia l-a dezlănțuit în Ucraina.
EXCLUSIV

1. Ambasadoru... (oleksandr-levchenko_62452400.jpg)

Ambasadorul ucrainean Oleksandr Levchenko:

Acum câteva zile, publicația Foreign Policy a publicat un articol intitulat: „Războiul Rusiei este și un război cognitiv”, în care se afirmă că agresiunea Kremlinului depășește cu mult câmpul de luptă tradițional, Rusia ducând în mod sistematic un război al minților, influențând gândirea, deciziile și acțiunile atât ale inamicilor, cât și ale aliaților.

Acest război cognitiv nu se limitează la dezinformare sau propagandă; el pătrunde în media, diplomație, mediul experților, conferințele internaționale și în „inițiativele de pace”. Scopul său nu este doar demoralizarea Ucrainei, ci și slăbirea voinței politice a Occidentului de a acționa: forțându-l să se îndoiască, să amâne deciziile și să caute compromisuri în termenii impuși de Kremlin. Pe fondul unui război prelungit în Ucraina, al zgomotului informațional în creștere, al oboselii din societățile occidentale și al dezbaterilor politice privind limitele sprijinului acordat Kievului, Kremlinul a activat noi forme de influență care nu operează la nivelul faptelor, ci la cel al gândirii, emoțiilor și deciziilor. Rusia atacă din ce în ce mai mult nu doar fizic, ci încearcă și să determine inamicul să se oprească, să ezite și să-și piardă voința de a acționa.

 

Prin războiul psihologic Rusia încearcă să implementeze Occidentului ideea că o victorie rusă în Ucraina e inevitabilă și să-și atingă obiectivele fără a trage un glonț în direcția Vestului. Strategia nu e nouă ci are la bază o doctrină sovietică și a funcționat în Ucraina în 2014

 

În aceste condiții, liderii occidentali se confruntă cu o amenințare mai puțin evidentă, dar periculoasă: în locul amenințărilor directe sau al șantajului, Moscova oferă „compromisuri rezonabile”, transmite mesaje despre „necesitatea negocierilor” și folosește platforme internaționale, diplomația, mass-media și experți loiali pentru a exercita o influență soft, dar sistemică. În acest mediu, războiul cognitiv devine un instrument-cheie prin care Rusia încearcă nu doar să mențină regimul lui Putin, ci și să redirecționeze cursul confruntării globale în favoarea sa, fără a trage un singur foc de armă.

Războiul cognitiv este un nou tip de conflict în care scopul principal este influențarea gândirii, convingerilor, deciziilor și acțiunilor inamicului, forțându-l să acționeze într-un mod favorabil agresorului.

Războiul cognitiv modelează chiar fundamentele percepției asupra lumii, modificând logica prin care oamenii iau decizii. Rusia folosește această strategie pentru a atinge obiective care nu pot fi realizate doar prin forță militară și cu costuri minime. Războiul cognitiv modern al Rusiei își are originile în conceptul sovietic de „măsuri active”, un sistem complex de dezinformare, subversiune, propagandă și influență psihologică folosit de KGB în întreaga lume. Astăzi, aceste metode au devenit și mai puternice datorită tehnologiilor digitale, rețelelor sociale și diseminării instantanee a informației. Kremlinul a integrat tehnici clasice de război psihologic cu operațiuni cibernetice, atacuri informaționale și manipularea mass-mediei și chiar a organizațiilor internaționale.

Conceptul-cheie al războiului cognitiv rusesc este „controlul reflexiv”. Aceasta este o teorie sovietică conform căreia se impune inamicului o anumită imagine a lumii, iar acesta ajunge apoi, de unul singur, la concluziile dorite de Kremlin. În locul presiunii directe, este utilizată manipularea informației care îl determină pe inamic să acționeze aparent în propriul interes, dar de fapt în beneficiul Rusiei. Exact așa a acționat Kremlinul în perioada premergătoare anexării Crimeei, în inflamarea conflictului din Donbass și în amestecul în alegerile din alte țări.

Rusia poartă un război cognitiv destinat să schimbe gândirea, comportamentul și deciziile adversarului, cu scopul nu de a-l distruge fizic, ci de a-l face să capituleze de bunăvoie, pierzându-și voința de a acționa.

Kremlinul folosește acest instrument împotriva Ucrainei, a Occidentului și chiar a propriei populații. Această strategie include știri false, manipularea contextului, narațiuni distructive, simularea unor decizii „raționale”, dar și intimidare, apatie și distorsionarea realității. Războiul cognitiv al Rusiei este un mod de a forța alte state să se oprească, să se îndoiască sau să acționeze împotriva propriilor interese.

 

Războiul cognitiv (psihologic) al Rusiei împotriva Occidentului a început înainte ca Putin să preia puterea. De fapt, el continuă de decenii

 

3. Imagine co... (propaganda-rusia-invazie_62926500.jpg)

Războiul cognitiv al Rusiei împotriva Occidentului a început chiar înainte ca Putin să ajungă la putere; de fapt, el continuă de decenii. Demonstrarea puterii convenționale, a armelor nucleare, a flotei și a sistemelor de rachete a fost o tactică frecvent utilizată de autoritățile sovietice în mesajele strategice împotriva Occidentului. Din 2000, Kremlinul a început să implementeze noi forme de control al informației. Până în 2003, Putin stabilise controlul complet al statului asupra tuturor mijloacelor media din Rusia.

Kremlinul și-a intensificat eforturile externe în războiul cognitiv după o serie de proteste pașnice împotriva regimurilor corupte din fostele republici sovietice, inclusiv Revoluția Trandafirilor din 2003 din Georgia și Revoluția Portocalie din 2004 din Ucraina. Dorința vecinilor Rusiei de a adopta o guvernare transparentă, de tip occidental, a amenințat obiectivul Moscovei de a controla aceste state, iar Putin a perceput aceste evoluții ca pe o amenințare la adresa propriului regim.

Timp de ani de zile, el a subliniat că Moscova „trebuie să facă tot ce este necesar pentru ca așa ceva să nu se întâmple niciodată în Rusia”, iar Kremlinul a lansat o serie de operațiuni informaționale pentru a opri și a restaura influența pierdută a Rusiei în Ucraina și în alte foste republici sovietice. Federația Rusă a început să răspândească narațiuni separatiste în Ucraina încă din 2004. Un deceniu mai târziu, în 2014, aceste narațiuni au fost folosite ca bază pentru operațiunea hibridă a Rusiei menită să preia controlul asupra regiunilor de est și sud ale Ucrainei și, mai târziu, pentru invazia pe scară largă din 2022.

Fundalul informațional creat de Rusia în perioada 2022–2023, destinat escaladării tensiunilor, a influențat decizia Occidentului de a oferi Ucrainei un ajutor militar slab, ceea ce a dus la pierderi de oportunități pentru Ucraina și la un avantaj pe câmpul de luptă pentru Rusia.

China, Iranul și Coreea de Nord utilizează, de asemenea, operațiuni cognitive pentru a destabiliza țările occidentale, pentru a manipula opinia publică și pentru a-și promova propria agendă. Totuși, Rusia este cea mai „experimentată” în acest domeniu, datorită anilor îndelungați de punere în practică a acestei componente de război.

Kremlinul acționează cu o eficiență deosebită pe frontul informațional european: prin partide pro-ruse și rețele de influență în rețelele sociale, precum și prin finanțarea ascunsă a presei străine. De aceea, lupta împotriva agresiunii cognitive a Rusiei necesită nu doar verificarea faptelor, ci și o analiză profundă a canalelor de influență și o coordonare între statele democratice.

Strategia-cheie a războiului cognitiv dus de Rusia nu este obținerea unei victorii militare specifice, ci demoralizarea voinței inamicului, iar acest lucru se aplică atât politicii occidentale față de Ucraina, cât și deciziilor interne ale fiecărei țări.

Rusia folosește războiul cognitiv nu doar extern, ci și intern, pentru a conserva regimul lui Putin, mascând propriile slăbiciuni: probleme economice, înapoiere tehnologică sau destabilizare internă. Iar utilizarea sa în interiorul țării este adesea mai eficientă decât represiunea sau propaganda. În contextul acțiunilor militare împotriva Ucrainei, Occidentul subestimează adesea celelalte forme de agresiune, care nu sunt vizibile, dar războiul cognitiv este un front cu deplin ce necesită protejarea spațiului informațional, rezistență la presiunea psihologică și construirea unei responsabilități instituționale.

Scopul final al războiului cognitiv al Rusiei este ca, pentru ca ea să obțină mai mult, ceilalți să facă mai puțin.

 

Rusia ar putea pierde cu ușurință dacă Occidentul sprijină Ucraina

 

4. Foto: Piaț... (putin-propaganda-rusia-ucraina_00372600.jpg)

Rusia ar putea pierde cu ușurință dacă Occidentul sprijină Ucraina. Economiile combinate ale NATO, ale statelor UE non-NATO și ale aliaților asiatici ai SUA, printre alții, depășesc cu mult capacitatea Rusiei. Obiectivul Moscovei a fost, așadar, să forțeze Statele Unite să ajungă la concluzia că o victorie rusă în Ucraina este inevitabilă, sau chiar în interesul SUA, și că Washingtonul ar trebui să se retragă. Rusia ar avea șanse mai mari să subjuge Ucraina dacă Kremlinul ar putea convinge lumea că o victorie rusă este inevitabilă, că sprijinul occidental suplimentar pentru Ucraina este inutil și că Rusia pur și simplu merită propria „sferă de influență”.

În ciuda eficienței sale, războiul cognitiv al Rusiei are limitele sale. Moscova este vulnerabilă în fața realităților care subminează narațiunea despre o Rusie puternică și un Putin puternic, una dintre marile slăbiciuni încă neexploatate ale Rusiei. Operațiunile produc adesea doar rezultate parțiale, uneori eșuează sau chiar se întorc împotriva Kremlinului. Occidentul învață treptat să recunoască și să contracareze manipularea, dezvoltând strategii de securitate informațională și consolidând apărarea cibernetică. Tocmai dependența Kremlinului de războiul cognitiv îl face vulnerabil: dacă societățile occidentale resping narațiunile rusești, strategia își pierde sensul.

Este important să nu jucăm după regulile Kremlinului, nu doar să demontăm falsurile, ci și să înțelegem ce narațiuni încearcă să impună Kremlinul și să nu le acceptăm ca bază pentru luarea deciziilor. Cea mai bună strategie a Occidentului este să neutralizeze eforturile de război cognitiv ale Rusiei, dar și ale Iranului, Coreei de Nord și Chinei, expunându-le, respingând premisele false pe care încearcă să le creeze și concentrându-se asupra lumii reale, nu asupra realității artificiale pe care „axa răului” încearcă să o construiască.

Notă: Intertitlurile aparțin redacției DefenseRomania, textul integral aparține ambasadorului Oleksandr Levchenko

------

Oleksandr Levchenko este diplomat și expert în geopolitică, cu o vastă experiență în serviciul extern al Ucrainei. A fost ambasador al Ucrainei în Croația și Bosnia și Herțegovina în perioada 2010–2017, iar anterior a ocupat funcția de consul al Ucrainei în Republica Federală Iugoslavia între 1993–1997. Este profesor la Academia Fiscală de Stat și membru al Academiei de Geopolitică și Geostrategie din Kyiv.

În ultimii peste trei ani și jumătate, ambasadorul Levchenko a scris în mod constant despre consecințele războiului ruso-ucrainean în context internațional, publicând articole pe multiple platforme din Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Lituania, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bulgaria și, ocazional, în Serbia. Analizele sale vizează în special dimensiunile geopolitice, strategice și de securitate ale conflictului, oferind perspective valoroase pentru publicul regional și european.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Militari polonezi stând într-un vehicul blindat în timpul ceremoniei de începere a misiunii Grupului de luptă al UE în cadrul Batalionului 6 Logistic din Cracovia, Polonia. Sursa foto: Dominika Zarzycka/SOPA Images.
EXCLUSIV
Radiografia unei oportunități ratate: Cum arată programul prin care Polonia își pregătește militar națiunea și ce ar trebui să copieze România urgent
Paradoxul „petrolului ieftin”: Viktor Orban obține derogare de la Donald Trump, dar sacrifică 19 miliarde de euro de la UE
,,Supremația Patriot'', contestată pe frontul din Ucraina. Sistemul european SAMP/T se dovedește mai eficient împotriva rachetelor Iskander modificate de ruși
Eurofighter vs. Rafale în „bătălia” pentru echilibrul strategic din Mediterană. Cum mută grecii după achiziția istorică a Turciei de 44 de avioane Eurofighter
Industrializarea Siberiei cu veterani din război. Propunerea lui Șoigu trădează colapsul demografic al Rusiei
Are Europa, de fapt, o armată? Studiul care arată deficitul uriaș de trupe și de ce depindem de SUA și de rezistenta Ucrainei pe front
„America First” lovește Flancul Estic. Congresul SUA se revoltă împotriva retragerii trupelor din România, în timp ce NATO încearcă să calmeze spiritele
Fabrică de armament, sursă foto: Romarm
EXCLUSIV
Ce cumpărăm de cele 16 miliarde din SAFE? Și cum facem ca România să fie producătoare de arme, nu simplu client | Viorel Manole, directorul Patromil, la Obiectiv EuroAtlantic
Kazahstanul se alătură istoricelor Acorduri Abrahamice privind recunoașterea Israelului. Lovitură strategică cu manta a SUA în Asia Centrală, în fața Rusiei și Chinei?
Pregătiri pentru vizita lui Erdogan? Ministrul de Externe, Oana Țoiu, vizită în Turcia unde a fost primită la Ankara de omologul ei
„Pacea prin forță” a lui Mark Rutte: NATO cere industriei de apărare „supra-producție” pentru a depăși Rusia. Ce înseamnă „dividendul apărării” anunțat la București?
„Țintă de mare valoare” lovită de ucraineni (FOTO/VIDEO). Cum a fost distrusă baza de drone Shahed din Donețk
Războiul din spatele liniilor frontului: Cum vânează Ucraina sistemele Iskander pe teritoriul Rusiei
Rușii se pregătesc și ei pentru reluarea testelor nucleare. Decizia vine la scurt timp după un anunț similar din partea SUA
Alertă în intelligence în SUA: La NSA, un vid de conducere și reducerile de personal amenință operațiile militare și moralul
Statele Unite au testat racheta balistică intercontinentală Minuteman III
Diplomația F-35: SUA, pe cale să spună „da” vânzării F-35 unei puteri cu capacitate de hegemon în regiune, un punct de cotitură în Orient
Cum să îți fie Flota decimată de un stat fără nave și submarine. Numărul exact de nave pierdute de ruși în Marea Neagă
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Cum va arăta arhitectura de securitate europeană în 2030 și care va fi rolul României?
Amurgul bombardierelor strategice rusești: Moscova își schimbă tactica și mizează pe alte mijloace de lovire mai eficiente
Reziliență prin cooperare: inițiativa românească ce conectează NATO, UE și statele din Sud-Estul Europei
Anatomia propagandei ruse: Rachete Oreshnik și Kalibr pentru Venezuela. Cum folosește Rusia criza din Caraibe pentru a testa liniile roșii ale SUA
Avertismentul tranșant al Suediei: „NATO riscă să piardă următorul conflict decisiv” dacă nu inovează în ritmul Ucrainei
De ce pariul doar pe drone nu e câștigător. O mare putere europeană a demonstrat pe ploaie torențială și în noroi că artileria și tancurile fac ce nu pot face UAV-urile
Tactica riscantă a Rusiei la Pokrovsk eșuează? Militarii ucraineni ai Direcției de Informații Militare (GUR) ranforsează capul de pod și blochează infiltrarea
Lovitură strategică în Crimeea (FOTO/VIDEO): Ucraina a distrus „creierul” unui sistem S-400. Operațiunea fracturează apărarea aeriană a Rusiei
Răspuns la amenințarea Rusiei: Cehia crește ținta de recrutare și vizează o armată de 37.500 de soldați
Anul 2008-Invadarea Georgie de către trupele armatei ruse
EXCLUSIV
Epilog pentru alții: Rusia sfidează decizia CEDO privind despăgubirile cuvenite Georgiei, în timp ce guvernul țării afectate se complace în vasalitatea față de Moscova
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
„Să se lupte între ei”. Abandonul strategic al Statelor Unite. Analiza deciziei care oferă Rusiei undă verde și lasă Ucraina pe cont propriu
De ce are NATO nevoie de o nouă strategie nucleară. Alianța se concentrează pe arme și pe loialitatea SUA, dar ignoră problema fundamentală: lipsa unui plan credibil în fața Rusiei

Ştiri Recomandate

Cât va fi, de fapt, armata Ucrainei pe timp de pace? Detaliile noului acord cu SUA care sfidează cerințele inițiale ale Rusiei
Pacea din Ucraina se joacă acum la Abu Dhabi: Între realpolitik-ul Statelor Unite și „liniile roșii” de pe frontul din Donbas
Lovitură în inima aviației strategice ruse (Foto/Video): Ucraina distruge rarul ''laborator zburător A-60'' și un prototip A-100 la Taganrog
Adio improvizații, bun venit industrie: Olanda oficializează ''scuturile anti-dronă'' pe obuzierele grele PzH 2000, inspirate de frontul ucrainean
Ucraina a mutat, mingea e în terenul Rusiei: Acord pe planul de pace al SUA. Zelenski se va deplasa la Casa Albă
Măcar turelele viitoarelor mașini de luptă să fie produse în România? Turela UT30 MK2 e deja integrată pe Redback, dar poate fi și pe Lynx sau ASCOD
Suedia își reconfigurează postura de apărare: Armata solicită rachete cu rază de 2.000 km, capabile să atingă Moscova
De la dialog la „forțe de reasigurare”: Cum răspunde Franta amenințării rusești și de ce Europa nu își mai permite să fie ,,naivă militar''
Dronă rusă căzută în Vaslui. Ministrul Moșteanu spune că avioanele Eurofighter ale Germaniei și F-16 ale României au încercat să o doboare
Rusia a respins planul de pace al Europei. În paralel, versiunea SUA a fost redusă de la 28 la 19 puncte și ar putea fi mai favorabilă Ucrainei decât precedenta
Ce căuta „Perla Neagră” rusă aproape de granițele Alianței? Interceptarea unui Tu-134A escortat de avioane Su-30 e un moment rarisim
Șase drone ruse au survolat spațiul aerian al R. Moldova. Una a aterizat pe o casă
Amețirea Rusiei, de la presiuni brutale la propuneri neașteptate de pace. Toată isteria din aceste zile ar putea fi parte a noii strategii pe care SUA o aplică Rusiei?
Două drone ruse au intrat din nou în spațiul aerian al României, în două incidente separate la Tulcea și Galați. Avioane Eurofighter și F-16, ridicate din nou
Un stat european ar putea da acces Ucrainei la sateliții săi, dacă SUA închid „ochii de pe orbită” pentru ucraineni
Lovitură masivă cu rachete și drone asupra Kievului: În capitala Ucrainei a fost oprită alimentarea cu energie electrică
Războiul din Ucraina capătă valențe noi: Militarii ucraineni cresc frecvențele de operare a dronelor, iar mijloacele rusești de război electronic sunt adaptate pentru combaterea acestora
„Vă vedem, știm ce faceți”: Marea Britanie răspunde agresivității rusești după o creștere alarmantă de 30% a incursiunilor navale și a bruiajului electronic
Bombardierele strategice americane B-52H au părăsit teatrul de operații european. Prima misiune din anul fiscal 2026 a durat numai două săptămâni
Epuizarea „rezervelor sovietice”(FOTO): Imaginile din satelit arată golirea depozitelor strategice de blindate ale Rusiei din Orientul Îndepărtat
Schimbare de gardă în Luftwaffe: Primul F-35A intră în producție, în timp ce Germania ia în calcul extinderea comenzii cu încă 15 aeronave
EXCLUSIV
Adio, pace pe repede-înainte! Statele Unite au realizat că nu pot livra Rusiei o Ucraină „pe tavă” până la Ziua Recunoștinței
Rușii au anunțat câte avioane Su-75 au construit și când va zbura primul. Deși noul Su-75 ar trebui să „rupă” piața, numărul comenzilor e egal cu zero
Șah mat la Beijing? Presiunile SUA care au blocat brusc vânzarea avioanelor J-10C către Egipt
Azi are loc ședința CSAT care rescrie securitatea României: Miza accesării fondurilor europene SAFE și conceptul de „independență solidară” propus de președinte
Europa ripostează la Geneva. Contrapropunerea oficială care demontează „Planul în 28 de puncte” al SUA și schimbă total datele problemei pentru Ucraina
Avioane Eurofighter și F-16, ridicate de la sol în timp ce Rusia lovește la „milimetru” de granița NATO
Pace din Ucraina, în etapa bătăliei din birouri. Europa vrea o ofensivă diplomatică asupra echipei lui Trump pentru a relaxa predarea Donbasului către ruși
Watchkeeper X de la Elbit
EXCLUSIV
Dronele Watchkeeper X pentru Armata României, 'coming soon'. Câte s-au cumpărat și când vor fi livrate UAV-urile
Primul portavion pentru drone european care se construiește în România a deschis apetitul pe continent. A doua țară din Europa care tatonează terenul pentru o astfel de navă
Marco Rubio contrazice doi senatori bipartizani și spune că planul de pace pentru Ucraina a fost elaborat de SUA, nu primit din Rusia
Premieră militară istorică: O dronă ucraineană FPV a doborât în Rusia un elicopter Mi-8, lovind de sus în elice (Video). Vânătorul a devenit pradă
pixel