Într-o declarație făcută ieri, Vladimir Putin a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Totuși, președintele Rusiei uită de sprijinul tacit al Belarusului pentru Armata Rusă (în primele zile ale invaziei din februarie 2022); de ajutorul militar crucial pe care Rusia îl primește din partea Iranului (mii de drone Shahed și construirea unei fabrici în Rusia); de milioanele de obuze furnizate de Coreea de Nord și, mai nou, de prezența militarilor nord coreeni în Războiul din Ucraina.
La rândul său, fostul comandant-șef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi a făcut o declarație pe cât de subiectivă, pe atât de îngrijorătoare. Fostul șef al Armatei a spus că implicarea directă a aliaților autocrați ai Rusiei în războiul împotriva Ucrainei înseamnă că ”al Treilea Război Mondial a început”.
O analiză Foreign Policy surprinde cum Ucraina a devenit arena unde are loc o competiție tăcută între patru țări din Asia de Est pe scena globală.
Pe lângă sosirea recentă a cel puțin 10.000 de soldați ai Coreei de Nord de partea rusă și rolul Chinei este unul vital pentru mașinăria de război a Rusiei. De cealaltă parte, Japonia și Coreea de Sud sunt de partea Occidentului, în sprijinirea Ucrainei.
Vladimir Putin și Kim Jong Un
Agresiunea rusă împotriva Ucrainei are toate caracteristicile unui război proxy, arată analiza publicației. Moscova susține că Ucraina nu este o țară independentă și că scopul real al acestei invazii este Occidentul, adică Statele Unite ale Americii (Deși ne aducem aminte foarte bine că scopul clamat de Putin a fost ”denazificarea” Ucrainei - niciun cuvânt despre lupta împotriva Răului care vine dinspre Occident).
Și în timp ce implicarea Occidentului este clară în toată această poveste care a luat deja sute de mii de vieți, care este povestea cu țările din Asia de Est? Acest război este al lor și dacă da, cu ce scop?
Deși China s-a abținut să furnizeze în mod deschis Rusiei arme de la începutul războiului, ea a făcut tot posibilul pentru a oferi Moscovei capacitatea de a-și continua acțiunile agresive în Ucraina. Nu numai că s-au opus sancțiunilor occidentale, dar și-au folosit influența în Sudul Global pentru a reduce condamnarea Rusiei.
Rusia, să adăugăm, importă majoritatea bunurilor și componentelor sale militare din China și, potrivit secretarului de stat american Antony Blinken, China furnizează acum Rusiei aproximativ 90% din importurile sale de microelectronice și 70% din importurile sale de mașini-unelte.
Xi Jinping și Putin
Potrivit datelor vamale, Beijingul livrează lunar Rusiei peste 300 de milioane de dolari de mărfuri cu dublă utilizare și este important de reținut că armata chineză a participat la exerciții militare în Belarus în această vară, la doar câțiva kilometri de granița poloneză.
Coreea de Nord este și mai directă. La începutul agresiunii, a fost una dintre cele cinci țări care au votat împotriva rezoluției ONU care se opune agresiunii ruse, iar acum au ratificat un acord prin care ambele țări se angajează să se ajute reciproc în cazul unui atac.
Coreea de Nord a furnizat Rusiei obuze de artilerie și rachete balistice pentru a reface stocurile de muniție în scădere. Dar cel mai mare pas s-a întâmplat luna trecută, când Coreea de Nord a trimis aproximativ 10.000 de soldați în Rusia, dintre care unii luptă deja în regiunea Kursk și, conform informațiilor disponibile, primele cadavre ale soldaților nord-coreeni sunt deja returnate acasă în lăzi.
Japonia a ajutat foarte mult. Guvernul de la Tokyo a coordonat inițial sancțiunile cu partenerii occidentali, iar modurile în care aceștia oferă asistență Ucrainei sunt numeroase.
Ajutoare de 12 miliarde de dolari fac din Japonia unul dintre cei mai mari donatori ai țării atacate.
Japonezii și-au revizuit, de asemenea, restricțiile la exportul de arme, permițând transferul rachetelor Patriot de fabricație japoneză în Statele Unite, ajutând la menținerea stabilă a stocurilor americane, afectate de furnizarea de echipamente americane către Ucraina.
Ei au contribuit și în mod diplomatic, folosind conexiunile lor pentru a ajuta la colectarea ajutoarelor pentru Ucraina. De exemplu, în timpul președinției G-7 a Japoniei din 2023, prim-ministrul de atunci Fumio Kishidaa adresat invitații diferitelor țări din Sudul Global, astfel încât președintele ucrainean Volodymyr Zelensky să poată participa cu reprezentanții acestora la summitul grupului din mai.
Coreea de Sud a ajutat America, treabă bună și în Polonia. De la începutul conflictului, Coreea de Sud s-a abținut să furnizeze arme Ucrainei, dar a oferit ajutor umanitar substanțial, precum și echipamente militare și de deminare.
Ei s-au alăturat, de asemenea, sancțiunilor împotriva Kremlinului și, la fel ca Japonia, au completat stocul de arme americane, furnizând Statelor Unite obuze de artilerie și astfel dând Washingtonului posibilitatea de a trimite obuze în Ucraina.
În plus, Coreea de Sud a crescut foarte mult exportul de echipamente militare către Polonia, iar după informațiile despre sosirea soldaților nord-coreeni în Ucraina, se gândesc la un sprijin și mai mare, adică furnizarea directă de arme către Kiev.
Din toate acestea reiese clar că aceste patru țări din Asia de Est duc un război proxy.
Beijingul și Phenianul doresc ca Moscova să prevaleze în acest conflict pentru că împărtășesc viziunea Rusiei despre o ordine post-occidentală în care SUA și aliații săi sunt slăbiți, iar Kim Jong Un și Xi Jinping îl văd pe Putin ca pe un aliat în acea luptă.
Obiectivul oficialilor de la Tokyo și Seul este diametral opus, schimbarea prin forță a granițelor este respinsă categoric de japonezi.
Seulul, pe lângă faptul că este îngrijorat de alianța dintre Coreea de Nord și Rusia, este și motivat să împiedice încercările de schimbare a actualei ordini mondiale.
Acțiunile lor de a ajuta Ucraina să prevaleze sunt menite să transmită un mesaj Chinei și Coreei de Nord că orice încercare de a schimba forțat status quo-ul are consecințe grave.
Donald Trump și Kim Jong Un
Îndoielile cu privire la sprijinul SUA pentru Ucraina în eventualitatea victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale i-au tulburat pe toți cei al căror scop este să apere Kievul împotriva agresiunii ruse. Trump a câștigat și rămâne de văzut în ce direcție vor lua politicile sale.
Trebuie spus că nivelul de sprijin pentru părțile în conflict s-ar putea schimba, în funcție de cât de angajate vor rămâne SUA și Rusia în perioada următoare. Revenirea lui Trump la Casa Albă ar putea avea ca rezultat schimbări majore în politica SUA.
Noul președinte american ales a anunțat că va pune capăt războiului într-o singură zi, dar încă nimeni nu știe cum plănuiește să realizeze acest lucru, amintește Foreign Policy .
Dacă se întâmplă acest lucru, războiul proxy al țărilor din Asia de Est din Ucraina se va încheia instantaneu. Dacă conflictul continuă și sprijinul SUA pentru Ucraina scade, Japonia și Coreea de Sud nu vor renunța la ajutorul lor, dar cu siguranță va fi la o scară mai mică. Coreea de Nord și China aproape sigur nu își vor reduce implicarea, deoarece scopul comun care le unește este de o importanță critică pentru toate cele trei țări.
Scopul tuturor rămâne același. Să susțină o terță parte pentru a submina capacitatea concurenților lor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, lovind ținte de 14 ori în ultimele 24 de ore, în pofida unui moratoriu intermediat de SUA, relatează Agerpres și Reuters.
Cel puţin 14 persoane şi-au pierdut viaţa şi 50 au fost rănite vineri într-un bombardament rus într-o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Krivoi Rog (centru), potrivit autorităţilor locale, fiind una dintre cele mai grave lovituri din ultimele săptămâni în Ucraina, relatează Agerpres, AFP şi Reuters. A fost lovit un parc în timp ce mai multe persoane se aflau la locul de joacă. Printre victime se numără din păcate și mulți copii, precum și părinți.
Cercurile apropiate lui Donald Trump îl sfătuiesc să nu poarte nicio convorbire telefonică cu Putin până când acesta nu se angajează la o încetare completă a focului cu Ucraina, a relatat joi postul de televiziune NBC News, citând responsabili de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului, potrivit Agerpres, Reuters și Xinhua.
Inspectorul general al Departamentului Apărării va ancheta asupra utilizării de către şeful său, Pete Hegseth, a aplicaţiei de mesagerie criptată Signal, după încălcarea securităţii în ceea ce priveşte atacurile americane asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei note publicate joi, notează Agerpres și AFP.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
Secretarul de stat Marco Rubio este la Bruxelles, Belgia, în perioada 2-4 aprilie. Washingtonul își reafirmă angajamentul pentru Europa, dar în același timp, pentru prima dată, SUA nu vor participa săptămâna viitoare la formatul Ramstein pentru Ucraina.
Ministerul ucrainean al Apărării se pregătește să desfășoare 15.000 de sisteme robotizate în luptă în acest an. Locul lor va fi în primul rând pe prima linie.
Senatorii Lindsey Graham (Partidul Republican) și Richard Blumenthal (Partidul Democrat) au introdus marți un proiect de lege care urmărește să impună sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei dacă aceasta nu este de acord cu o pace de lungă durată cu Ucraina.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
Pe 30 martie, președintele american Donald Trump s-a declarat „exasperat” de președintele rus Vladimir Putin și a amenințat că va impune sancțiuni secundare asupra tuturor exporturilor de petrol ale Rusiei dacă Moscova nu ajunge la încetarea focului în Ucraina.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
În ultima perioadă, Rusia a efectuat o serie de mișcări ale navelor militare în zona Mării Mediterane, care arată faptul că, după pierderea accesului în portul Tartus din Siria, Marina rusă nu-și mai găsește locul în regiune, folosind pentru escale porturi din Egipt și chiar Algeria.
Joi, Alianța Nord-Atlantică și-a publicat raportul anual. La capitolul cheltuieli militare, România a înregistrat, anul trecut, o creștere de peste 50%.
Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.
Președintele american Donald Trump, care a impus taxe vamale de până la 145% importurilor din China, ar trebui să le elimine complet. Abia atunci va fi posibil să ne așezăm la masă cu țara asiatică și să negociem încheierea războiului comercial, spun oficialii chinezi, citați de BBC.
Satelitul rusesc secret aflat în spațiu, despre care oficialii americani cred că are legătură cu un program de armament nuclear anti-satelit, pare să se rotească necontrolat, ceea ce sugerează că ar putea să nu mai funcționeze – o posibilă lovitură pentru eforturile Moscovei în domeniul armelor spațiale, potrivit analiștilor americani.
Bombardierele americane au aterizat în Japonia pentru cele mai lungi misiuni din ultimele decenii.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
FSB-ul rus a prezentat arestarea pentru spionaj unui cetățean român. Din comunicatul serviciului rus de informații reieșea că ar fi vorba de o arestarea petrecută zilele acestea. În schimb, MAE român precizează că informațiile fac referire la cazul de anul trecut, când un cetățean român a fost arestat în regiunea Krasnodar. ”Situația are toate datele unui caz de manual FIMI (dezinformare) de “reîncălzire” a unui subiect in scop propagandistic”, precizează experții.
Într-un articol publicat la 23 aprilie 2025, revista americană Newsweek a relatat despre progresul înregistrat în cadrul unei inițiative de apărare care se concretizează de-a lungul frontierei estice a NATO. Denumit „Zidul dronelor”, acest proiect prevede o rețea continuă de drone de supraveghere și de sisteme de anti-UAV care se întinde din Norvegia până în Polonia - aproape 3 000 de kilometri de-a lungul flancului estic al Alianței.
Otokar, divizia producătoare de sisteme de apărare a celui mai mare conglomerat din Turcia, Koç Group, a făcut un pas important în proiectul „1059 COBRA II ATBTU”, prin care va furniza Ministerului Apărării Naționale din România blindate COBRA II 4x4 ATBTU. Otokar a semnat un acord de joint venture (JV) cu una dintre cele mai importante companii de apărare din România, Automecanica S.A., pentru a produce local, în România, aceste vehicule blindate, contribuind astfel la dezvoltarea capabilităților de apărare ale țării.
Administrația Trump a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” în ceea ce privește planul Rusiei de a construi o bază navală în Sudan. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat recent că „Statele Unite sunt la curent cu presupusul acord dintre Rusia și Forțele Armate Sudaneze (SAF) privind înființarea unei facilități navale rusești pe coasta Sudanului. Încurajăm toate țările, inclusiv Sudanul, să evite orice tranzacții cu sectorul de apărare al Rusiei, care ar putea declanșa consecințe grave, inclusiv sancțiuni asupra entităților sau persoanelor asociate cu aceste tranzacții.”
În urmă cu aproximativ o lună, pe 15 martie, premierul britanic Keir Starmer prezenta un plan de trimitere a nu mai puțin de 10.000 de militari ca forță de menținere a păcii în Ucraina. Misiunea de menținere a păcii, susținută de așa-numita “Coaliție de voință”, ar fi reprezentat o forță importantă, cu un număr semnificativ de țări care furnizează trupe și un grup mult mai mare de țări care contribuie în alte moduri la menținerea păcii.
Potrivit unui nou raport al companiei de consultanţă Govini, 78% din toate armele fabricate în SUA depind de metale care conțin pământuri rare din China, fiind vorba de 80.000 de piese prezente în 1.900 de tipuri de arme. Marina SUA este „liderul” în ceea ce privește dependența, cu 91% din toate armele disponibile care conțin cel puțin un tip de metal produs din pământuri rare de „origine chineză”, scrie publicația Defence One.
Un posibil cumpărător de submarine nucleare ar trebui să fie Australia, care a convenit să facă acest lucru în 2021 ca parte a pactului de apărare AUKUS, semnat cu SUA și Marea Britanie, iar pentru australieni realizarea acestei ambiții ar putea costa 50 de miliarde de dolari. Însă, soarta pactului AUKUS este în prezent detonată de comportamentul administrației Donald Trump, astfel încât subiectul submarinelor cu propulsie nucleară a devenit unul incert pentru Australia. Cu toate acestea, analiștii australieni nu sunt descurajați de această situație, iar acum propun ca Australia să achiziționeze în scurt timp mai multe bombardiere strategice B-1B Lancer sau B-2 Spirit.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
Ministerul de Externe al Indiei a anunțat că va suspenda un tratat esențial de împărțire a apei cu Pakistanul și va închide un punct cheie de trecere a frontierei, ca parte a unei serii de măsuri diplomatice adoptate împotriva țării vecine.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Artileria rămâne regina pe câmpul de luptă, iar britanicii de la BAE sunt printre liderii în domeniul obuzierelor (obuzierul M777), cât și cel al muniției de tip 155 mm.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
Premierul ungar Viktor Orbán susține că i-a explicat președintelui american Donald Trump că nu e încă timpul ca Ungaria să părăsească Uniunea Europeană.
Ucraina se află la o răscruce de drumuri cu privire la lupta sa împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, cu posibilitatea de a fi forțată să respingă un acord de pace nefavorabil impus de SUA. Linia roșie pentru Kiev ar putea fi o propunere a Casei Albe care recunoaște de jure Crimeea ca teritoriu rusesc, ceea ce ar rupe un consens bipartizan de peste un deceniu cu privire la anexare, bazat pe norme internaționale durabile.
EDIP, un proiect de sprijinire a industriei de apărare europene, blocat de mult timp şi susţinut în special de Franţa, a trecut joi de o etapă-cheie, cea din Parlamentul European, relatează France Presse și Agerpres.
Potrivit The New York Times, Israelul se pregătea să lanseze o operațiune militară de amploare ca viza instalațiile nucleare iraniene încă din mai 2025. Cu toate acestea, planul a fost amânat în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Portugalia a făcut un pas decisiv către modernizarea forțelor sale aeriene, afirmându-și intenția de a achiziționa avionul de luptă F-35 Lightning II, construit în SUA, ca succesor al flotei sale învechite de F-16 Fighting Falcon. Anunțul, făcut de generalul Jooo Cartaxo Alves, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (CEMFA), în cadrul Conferinței portugheze pentru Apărare Națională din 22 aprilie 2025, indică o schimbare importantă adusă strategiei de apărare a Portugaliei.
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
Compania Northrop Grumman a dezvăluit recent ca a înregistrat o nouă pierdere de 477 de milioane de dolari în cadrul programului B-21 Raider, în contextul în care se confruntă cu creșterea costurilor de producție pentru construirea noului bombardier stealth al Forțelor Aeriene ale SUA.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
