Războiul din Yemen se apropie de sfârșit, după ce noua administrație americană condusă de Joe Biden a decis să înceteze livrările de armament și muniții către Arabia Saudită și a solicit în mod oficial încetarea ostilităților în peninsula arabică.
Războiul izbucnit în urmă cu aproape șase ani sub sloganul "Furtună decisivă" a avut ca obiectiv declarat limitarea influenței Iranului în Yemen, prin restabilirea în funcție a președintelui Abd-Rabbu Mansour Hadi, care ar fi fost ales în mod legal.
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman s-a folosit de acest război pentru a se impune ca lider regional și sunnit. Pentru a-și atinge aceste ambiții, Mohammed bin Salman a insistat asupra participării statelor sunnite precum Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc, Iordania, Egipt și Qatarul în războiul din Yemen, țări care, ulterior, s-au retras treptat.
După șase ani de război, rezultatele au fost extrem de contraproductive și plasează Arabia Saudită într-o poziție delicată în fața comunității internaționale, ca țară care și-a atacat vecinul din sud. Probabil că cea mai îngrijorătoare provocare este incapacitatea regatului saudit de a câștiga un război cu mișcarea Houthi care nu este nicio o armată organizată, și nici miliție.
Arabia Saudită, care are un buget militar uriaș, estimat la 70 de miliarde de dolari în 2019, se situează pe locul trei în clasamentul mondial după Statele Unite și China și depășește țări precum Rusia, India, Franța și Marea Britanie. Arabia Saudită alocă cel mai mare procent pentru apărare din lume, între 9 și 10%, în timp ce țări precum Franța alocă mai puțin de 2%.
Acest buget este suficient pentru a face din Arabia Saudită o adevărată putere militară în Orientul Mijlociu, pentru a concura cu puteri precum Turcia, Iran și Israel. Însă războiul din Yemen a dezvăluit falsitatea acestui buget, considerat o anomalie din două motive.
În primul rând, în pofida discuțiilor frecvente despre tranzacțiile cu armament ale Arabiei Saudite, întregul echipament militar saudit este foarte limitat și nu reflectă bugetul de 70 de miliarde de dolari. Această țară are zeci de avioane "F-15" care nu sunt dotate cu sisteme antirachetă și antiaeriene și nu dispun de muniție suficientă. În practică, războiul a dezvăluit modul în care Arabia Saudită suferă din cauza veto-ului european asupra vânzărilor de muniții și, recent, și al celui american. Pentru comparație, deși acest buget depășește toate cheltuielile militare ale statelor africane și arabe, armata saudită nu are pregătirea forțelor armate din Africa de Sud, Maroc, Algeria sau Egipt.
În al doilea rând, din paradoxurile militare ale Arabiei Saudite, deși regatul saudit alocă acest buget imens militarizării, a apelat la terțe țări pentru a intra în războiul cu mișcarea Houthi. La început, coaliția internațională condusă de Arabia Saudită a fost constituită din Emiratele Arabe Unite, Egipt, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar și Sudan. Arabia Saudită nu a reușit să obțină nicio victorie asupra mișcării "Houthi", ba mai mult, conform Organizației Națiunilor Unite, a comis crime împotriva umanității, în special prin distrugerea spitalelor și școlilor. Arabia Saudită a fost nevoită să recurgă la expertiza americană, britanică și franceză pentru a opri atacurile cu drone și rachete.
În acest context, Pentagonul a trimis experți din Forțele Speciale pentru a localiza pozițiile din nordul Yemenului din care sunt lansate rachetele balistice pentru a fi distruse. Se pare că aceștia nu au reușit în activitatea lor, deoarece rachetele mișcării "Houthi" au continuat să lovească ținte din teritoriul saudit. Washingtonul a trimis, de asemenea, experți care au preluat funcționarea sistemului Patriot pentru a intercepta aceste rachete, după ce specialiștii saudiți nu au fost capabili să le opereze în mod adecvat.
Eșecul sistemului Patriot de a intercepta rachetele balistice este cea mai mare concluzie în acest război, dar și un episod care a intrat în istoria militară globală. Patriot, care este considerat unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană din lume, și care a fost adus din Statele Unite după sistemul "THAAD", nu a reușit să intercepteze rachete balistice care nu sunt foarte avansate. "New York Times" a relatat(05.12.2017), când primele rachete au căzut pe teritoriul Arabiei Saudite (noiembrie 2017) și au vizat aeroportul militar Khalid că eșecul sistemului Patriot de a intercepta rachetele mișcării "Houthi" este foarte îngrijorător pentru securitatea națională a SUA. Cotidianul american s-a întrebat retoric cum ar reacționa Arabia Saudită într-o eventuală confruntare cu Iranul și care ar fi situația în cazul unor atacuri iraniene cu rachete rusești și chinezești.
Războiul yemenit, care se apropie de final datorită poziției ferme a administrației americane și a epuizării Arabiei Saudite, aflate în căutarea unei ieșiri onorabile, se încheie cu următoarele concluzii:
Prințul moștenitor Mohammed bin Salman nu a reușit, prin acest război, să se consacre ca lider sunnit în lumea arabă, ba mai mult, comunitatea sunnită a văzut în acest conflict o deteriorare suplimentară a situației de securitate din regiune.
Arabia Saudită este slabă din punct de vedere militar și, prin urmare, nu poate trece în cele din urmă la statutul de putere regională, cum ar fi Iranul, Pakistanul și chiar Egiptul. Mai degrabă, este o țară care are nevoie de apărarea altora, așa cum a fost cazul protecției oferite de Franța, Marea Britanie și Statele Unite;
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite s-au conturat în fața comunității internaționale ca state care au comis crime împotriva umanității și au devenit ținte pentru responsabilizare și, eventual, procese în viitor;
În conflictul din Yemen s-au folosit cele mai multe rachete balistice și foarte probabil cea mai sofisticată apărare antiaeriană din istorie. Astfel, acest război a ajuns să evidențieze importanța utilizării rachetelor față de asigurarea superiorității aeriene, noile rezultate aducând în prim-plan importanța întăririi capacității ofensive a rachetelor în detrimentul celei bazate pe aviație. Acest aspect va determina probabil ca majoritatea țărilor lumii să se orienteze spre achiziționarea sau dezvoltarea sistemelor de rachete pentru descurajare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
În regiunea Kursk, armata rusă a reușit să recucerească jumătate din teritoriul care a fost ocupat de Ucraina în timpul invaziei de la începutul lunii august, a recunoscut maiorul ucrainean și comandantul Brigăzii 82 de asalt aerian, Ivan Bakrev.
În cadrul unui comunicat de presă remis pe 19.12.2024, Ministerul rus al Apărării a informat că Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac cu rachete de producție occidentală în adâncimea teritoriului rus.
Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, care citează surse americane și libiene, Rusia transferă sisteme moderne de apărare antiaeriană și alte tipuri de arme din Siria în Libia. Acest lucru se datorează încercărilor Moscovei de a-și menține influența în Orientul Mijlociu, după ce a pierdut teren în Siria.
Soarta bazelor militare ruse din Siria după căderea regimului lui Bashar al-Assad rămâne neclară, a recunoscut luni Kremlinul. Rusia a evacuat deja un număr „semnificativ” de soldați și echipamente militare din Siria.
Statele europene discută despre posibilitatea trimiterii unor trupe în Ucraina în eventualitatea unei încetări a focului sau a unui acord de pace între Kiev şi Moscova, în timp ce preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a spus clar că nu va trimite trupe pentru a garanta securitatea Ucrainei, scriu Agerpres și Reuters.
Germania va anula stabilirea pentru repararea echipamentelor militare ucrainene din estul Slovaciei. După lungi negocieri cu Bratislava, s-a decis eliberarea centrului de lângă Michalovce și mutarea acestuia în Germania, până la sfârșitul anului.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrianei (FOS) au trimis către soldații nord-coreeni care luptau în regiunea Kursk o serie de drone împodobite cu diverse jucării.
Anunțul privind livrarea de vehicule blindate de recunoaștere AMX-10RCR Ucrainei în ianuarie 2023 a marcat un moment crucial în sprijinul european acordat Ucrainei. Această decizie a fost crucială în lansarea inițiativei europene de a trimite vehicule grele de luptă forțelor armate ucrainene. Franța a furnizat Ucrainei un total de 38 de vehicule blindate AMX-10RC, dintre care 14 au fost livrate în martie 2023. Începând cu 3 septembrie 2024, 4 dintre aceste vehicule au fost confirmate ca fiind pierdute: unul distrus, două abandonate și unul capturat de forțele ruse. Este important de reținut că aceste date se pot schimba pe măsură ce conflictul evoluează.
Presa de propagandă rusă citează, canalul ucrainean “Legitimny” de pe rețeaua de socializare Telegram a informat, pe 16.12.2024, citând o sursă proprie, că noua ofensivă a Forțelor Armate ale Ucrainei, despre care s-a vorbit recent atât la Kiev, cât și la Moscova, va fi declanșată în viitorul apropiat.
Președintele american ales Donald Trump a lăsat luni să se înțeleagă că ar putea anula decizia recentă a președintelui Joe Biden de a permite forțelor ucrainene să folosească arme americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în adâncimea teritoriului Rusiei.
Liderul rus Vladimir Putin continuă să țină Occidentul în tensiune cu privire la problema producției în serie de noi rachete Oreșnik cu rază medie de acțiune. La sfârșitul lunii noiembrie, în timpul unui discurs plin de amenințări la adresa Occidentului, el a spus că producția a început deja. Cu toate acestea, luni, Putin spunea că producția abia începe.
Armata rusă, sprijinită de trupe nord-coreene, a lansat o contraofensivă intensă în provincia rusă Kursk, unde trupele ucrainene ocupă o porţiune de teritoriu, a declarat marţi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, transmite AFP.
Armata rusă a revendicat marţi cucerirea unei noi localităţi în estul Ucrainei, Ganivka, într-un moment în care trupele ucrainene se confruntă cu dificultăţi în a stăvili avansarea forţelor ruse în această zonă a frontului, informează Agerpres și AFP.
Surse rusești au informat că, în dimineața zilei de 17.12.2024, comandantul Trupelor de protecție radiologică, chimică și biologică din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, generalul Igor Kirillov, a fost ucis în urma unui atentat executat la intrarea într-una dintre clădirile de pe Ryazansky Prospekt din Moscova.
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 16 decembrie 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE.
Direcția de informații militare a Ucrainei (HUR) a comunicat luni că aproximativ 30 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți, în weekend, în lupta împotriva armatei ucrainene din regiunea de graniță Kursk.
Potrivit ziarului britanic The Financial Times, care citează date obținute de la platforma rusă de date de piață Import Genius, în perioada martie 2018 - septembrie 2019, Banca Centrală a Siriei a transferat cantități mari de dolari și euro în Rusia, pe calea aeriană.
Agențiile de informații ucrainene au distrus un tren rusesc care transporta 40 de cisterne de combustibil în partea ocupată de Rusia a regiunii Zaporojie la 14 decembrie, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent. Sursa a declarat că scopul operațiunii a fost de a întrerupe o linie de aprovizionare utilizată de rusi pentru a transporta combustibil din Crimeea în regiunea Zaporojie.
Israelul a lovit noaptea trecuta un depozit de arme din Tartus, Siria. Israelul a vizat instalații, echipamente și depozite militare cu mai mult de 60 de atacuri aeriene de la căderea regimului Assad, iar ultimul său atac a provocat explozii violente.
În ultimii ani s-au pus în mișcare forțe pe care doar un conflict global le mai poate sătura. Patrulaterul roșu Moscova-Beijing-Teheran și Phenian e hotărât să schimbe ordinea mondială pe cale militară. Liderii occidentali par să fi înțeles pericolul, însă sunt obligați să vină cu măsuri prudente, de teama amplificării reacțiilor de respingere din partea societății, care oricum se manifestă sub forma mișcărilor radicale, extremiste.
În dimineața zilei de duminică, 15 decembrie, dronele au atacat Groznîi (Republica Cecenă, Federația Rusă). Potrivit surselor ruse, una dintre țintele atacului a fost baza trupelor speciale de poliție OMON.
Avioanele Su-27 ucrainene vizează obiecte importante din punct de vedere strategic ale Federației Ruse, utilizând muniție americană, mai exact mortalele bombe cu planare GBU-39 SDB.
Cheltuielile pentru apărare ale țărilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu sunt guvernate de dorințele niciunuia dintre liderii alianței, ci trebuie să se bazeze pe riscurile iminente care decurg din analizele relevante.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
SUA continuă eforturile de a realiza pe orbitele joase ale Pământului rețele uriașe formate din mici sateliți care vor sprijini în timp real trupele americane oriunde s-ar afla ele.
Înalți oficiali din Israel și-au exprimat indignarea față de modul în care Occidentul l-a întâmpinat pe liderul sirian de facto Ahmed al-Sharaa, cunoscut anterior ca Abu Muhammad al-Julani, liderul Hay'at Tahrir al-Sham (fosta grupare Frontul Nusra), având în vedere legăturile acestuia din trecut cu activitățile teroriste, după cum a relatat site-ul ebraic Ynet, afiliat cotidianului Yedioth Ahronoth.
Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele sale au luat prizonieri doi soldați nord-coreeni în regiunea rusă Kursk, care au fost transferați la Kiev unde sunt interogați, transmit Agerpres și France Presse.
Mai multe imagini cu TCG İzmir (F-516) - a doua fregată turcă de clasă I (Istanbul), construită la Șantierul Naval Anadolu și aflată în curs de lansare - au apărut pe platformele de socializare.
Elon Musk atacă din nou un lider UE, de această dată folosind ca pretext un fake, care se referă la alegerile in România.
Cum va arăta viitorul pentru aviația militară a Ucrainei e greu de spus. Cert e că ucrianenii visează să piloteze și avioane de luptă F-35 Lightning II, de generația a 5-a.
Social-democrații germani (SPD) l-au confirmat sâmbătă pe cancelarul Olaf Scholz ca principal candidat al partidului în alegerile parlamentare din februarie, relatează DPA și Agerpres.
Un petrolier al flotei ruse din „umbră” a eșuat lângă coasta Germaniei. Nava Eventin, sub pavilion Panama, de 274 de metri lungime și 48 de metri lățime, având la bord 99.000 de tone de petrol, este incapabilă să manevreze în urma unei pene de curent, potrivit presei germane.
România a donat Ucrainei anul trecut un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot, o mișcare care a fost la început primită cu scepticism. Dar ea s-a dovedit cartea câștigătoare. De ce? O explică chiar ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Agenția de presă slovacă TASR a informat, pe 09.01.2025, preluând o informație de la Reuters, că, de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu aproape trei ani, trupele ruse au folosit peste 51.000 de bombe de aviație dirijate.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că a discutat vineri cu omologul său american Joe Biden căruia i-a mulţumit pentru "sprijinul său neclintit", cu mai puţin de două săptămâni înainte de a preda puterea republicanului Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Publicația Meduza din Letonia, specializată în problematica Federației Ruse și a fostelor state sovietice, a publicat pe 9 ianuarie un articol inedit privind faptul că tot mai multe persoane din rândul elitei politice ruse încep să își exprime nemulțumirea față de continuarea războiului din Ucraina.
Forțele Armate Sârbe utilizează o cantitate semnificativă de echipamente și arme de proveniență sovietică și rusă, inclusiv 14 avioane MiG-29 și 30 de tancuri T-72, precum și șase sisteme de apărare aeriană Pantsir. Având în vedere că Serbia nu mai poate conta pe Rusia pentru aprovizionarea cu arme, a fost necesar să caute surse alternative pentru a face rost de componentele necesare mentenanţei, după cum precizează generalul Milan Mojsilović, Șeful Statului Major al Forțelor Armate Sârbe, într-un interviu pentru cotidianul sârb Vecernje Novosti.
Elham Ahmed, co-președinte al Departamentului de Externe al administrației kurde, a declarat că sunt în desfășurare discuții pentru a securiza granițele din nordul Siriei cu participarea forțelor americane și franceze, subliniind că solicită Franței să o ajute la stabilirea unor relații bune cu Ankara, ca parte a eforturilor care vizează dezamorsarea unui conflict între Turcia și forțele kurde siriene susținute de Occident.
Un material video interesant a apărut recent pe reţele de socializare, în care un cont de pe X susține că prezintă o întâlnire între un Sukhoi rus și un F-35 italian. Deși data și locația nu sunt clare, pilotul rus care apare în materialul video sugerează că aeronava din dreapta sa este într-adevăr un F-35 din Forțele Aeriene Italiene.
Ștefan Dănilă, general (r.) cu patru stele, primul general de aviație care a deținut funcția de șef al Statului Major General al Armatei, semnează un text excelent cu privire la disputa care a divizat socitatea, cunoscută popular drept „armata obligatorie”.
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Guvernul federal al Statelor Unite tocmai a anunțat oficial că România intră de astăzi în clubul select numit Visa Waiver. Începând cu 31 martie, anul acesta, românii pot călători în SUA fără vize. Acesta este evident un moment important şi fericit pentru toți românii, iar decizia Statelor Unite arată cât de puternică a devenit în timp legătura dintre România și SUA, a precizat ambasadorului României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook a Embassy of România to the United States of America.
Rusia afirmă că monitorizează îndeaproape situația cu Groenlanda, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă măsuri militare sau economice pentru a prelua controlul asupra teritoriului de la Danemarca. „Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației, dar până acum, slavă Domnului, suntem la nivel de declarații”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Tranzacția prin care compania E.ON ar urma să fie preluată de MVM ar putea fi blocată din motive de securitate națională, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut apel la „coaliția istorică” a aliaților să continue să sprijine Ucraina. „Această coaliție a fost alături de ei (armata ucraineană - n.a.) timp de aproape cei trei ani de război. Și nu trebuie să ne oprim acum”, a declarat Austin presei după cea de-a 25-a reuniune a Grupului Internațional de Contact pentru Sprijinul Apărării Ucrainei la baza Ramstein din Germania, pe 9 ianuarie.
Aviația militară a SUA întâmpină probleme în a pregăti un număr suficienți de piloți. Pentru a rezolva problema se testează soluții de cooperare cu mediul civil. Ar putea deveni cel mai mare parteneriat militar-civil pe această direcție, după o abordare similară din cel de-al Doilea Război Mondial (WWII).
China ar putea distruge sau neutraliza în Indo-Pacific Forțele Aeriene ale SUA și ale aliaților într-un ipotetic conflict, cu mult mai puține lovituri decât ar fi necesar în sens invers, susține un raport al think tank-ului american Hudson Institute.
Federația Rusă recurge la amenințări în cazul în care nu sunt respectate acordurile privind exclava rusă Kaliningrad, fostă Königsberg, care în 1945, după înfrângerea Germaniei naziste, a fost cedată Uniunii Sovietice în urma Conferinței de la Potsdam.
Bundeswehr și TAURUS Systems GmbH, un joint-venture între gigantul europea MBDA și firma suedeză Saab, au anunțat pe 20 decembrie 2024 că au semnat un contract pentru întreținerea și modernizarea rachetelor de croazieră aeriene TAURUS KEPD 350.
Pe 10 ianuarie, întreruperile de energie electrică din regiunea transnistreană vor avea loc o dată pe zi timp de 5 ore. Electricitatea va fi întreruptă între orele 18:00 și 23:00.
Intrarea României în programul american de scutire de vize - Visa Waiver - va fi celebrată vineri atât la Washington, cât şi la Bucureşti.
Mobilitatea navală, alături de alte măsuri de apărare, va juca un rol important pentru națiunile din indo-pacific în descurajarea unui posibil conflict cu China.
Anul trecut România a semnat contractul privind achiziția a 32 de avioane F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune posibilă, aflată azi în curs de dezvoltare.
