Războiul din Yemen - lecții învățate din conflictul cu cele mai multe rachete balistice
Principalele lecții și concluzii ale războiului din Yemen, potrivit cotidianului panarab "Al Quds Al Arabi": Prințul saudit Mohammed bin Salman a eșuat în încercarea sa de a deveni lider regional și sunnit întrucât Arabia Saudită, care are un buget militar cât toate statele africane și arabe la un loc, nu a fost capabilă să-și protejeze teritoriul în fața atacurilor cu rachete ale mișcării "Houthi", ca urmare a insuficientei pregătiri în deservirea sistemului de apărare antirachetă "Patriot"; rachetele dobândesc "un rol de echilibru al terorii și descurajării".
Războiul din Yemen se apropie de sfârșit, după ce noua administrație americană condusă de Joe Biden a decis să înceteze livrările de armament și muniții către Arabia Saudită și a solicit în mod oficial încetarea ostilităților în peninsula arabică.
Războiul izbucnit în urmă cu aproape șase ani sub sloganul "Furtună decisivă" a avut ca obiectiv declarat limitarea influenței Iranului în Yemen, prin restabilirea în funcție a președintelui Abd-Rabbu Mansour Hadi, care ar fi fost ales în mod legal.
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman s-a folosit de acest război pentru a se impune ca lider regional și sunnit. Pentru a-și atinge aceste ambiții, Mohammed bin Salman a insistat asupra participării statelor sunnite precum Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc, Iordania, Egipt și Qatarul în războiul din Yemen, țări care, ulterior, s-au retras treptat.
După șase ani de război, rezultatele au fost extrem de contraproductive și plasează Arabia Saudită într-o poziție delicată în fața comunității internaționale, ca țară care și-a atacat vecinul din sud. Probabil că cea mai îngrijorătoare provocare este incapacitatea regatului saudit de a câștiga un război cu mișcarea Houthi care nu este nicio o armată organizată, și nici miliție.
Arabia Saudită, care are un buget militar uriaș, estimat la 70 de miliarde de dolari în 2019, se situează pe locul trei în clasamentul mondial după Statele Unite și China și depășește țări precum Rusia, India, Franța și Marea Britanie. Arabia Saudită alocă cel mai mare procent pentru apărare din lume, între 9 și 10%, în timp ce țări precum Franța alocă mai puțin de 2%.
Acest buget este suficient pentru a face din Arabia Saudită o adevărată putere militară în Orientul Mijlociu, pentru a concura cu puteri precum Turcia, Iran și Israel. Însă războiul din Yemen a dezvăluit falsitatea acestui buget, considerat o anomalie din două motive.
În primul rând, în pofida discuțiilor frecvente despre tranzacțiile cu armament ale Arabiei Saudite, întregul echipament militar saudit este foarte limitat și nu reflectă bugetul de 70 de miliarde de dolari. Această țară are zeci de avioane "F-15" care nu sunt dotate cu sisteme antirachetă și antiaeriene și nu dispun de muniție suficientă. În practică, războiul a dezvăluit modul în care Arabia Saudită suferă din cauza veto-ului european asupra vânzărilor de muniții și, recent, și al celui american. Pentru comparație, deși acest buget depășește toate cheltuielile militare ale statelor africane și arabe, armata saudită nu are pregătirea forțelor armate din Africa de Sud, Maroc, Algeria sau Egipt.
În al doilea rând, din paradoxurile militare ale Arabiei Saudite, deși regatul saudit alocă acest buget imens militarizării, a apelat la terțe țări pentru a intra în războiul cu mișcarea Houthi. La început, coaliția internațională condusă de Arabia Saudită a fost constituită din Emiratele Arabe Unite, Egipt, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar și Sudan. Arabia Saudită nu a reușit să obțină nicio victorie asupra mișcării "Houthi", ba mai mult, conform Organizației Națiunilor Unite, a comis crime împotriva umanității, în special prin distrugerea spitalelor și școlilor. Arabia Saudită a fost nevoită să recurgă la expertiza americană, britanică și franceză pentru a opri atacurile cu drone și rachete.
În acest context, Pentagonul a trimis experți din Forțele Speciale pentru a localiza pozițiile din nordul Yemenului din care sunt lansate rachetele balistice pentru a fi distruse. Se pare că aceștia nu au reușit în activitatea lor, deoarece rachetele mișcării "Houthi" au continuat să lovească ținte din teritoriul saudit. Washingtonul a trimis, de asemenea, experți care au preluat funcționarea sistemului Patriot pentru a intercepta aceste rachete, după ce specialiștii saudiți nu au fost capabili să le opereze în mod adecvat.
Eșecul sistemului Patriot de a intercepta rachetele balistice este cea mai mare concluzie în acest război, dar și un episod care a intrat în istoria militară globală. Patriot, care este considerat unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană din lume, și care a fost adus din Statele Unite după sistemul "THAAD", nu a reușit să intercepteze rachete balistice care nu sunt foarte avansate. "New York Times" a relatat(05.12.2017), când primele rachete au căzut pe teritoriul Arabiei Saudite (noiembrie 2017) și au vizat aeroportul militar Khalid că eșecul sistemului Patriot de a intercepta rachetele mișcării "Houthi" este foarte îngrijorător pentru securitatea națională a SUA. Cotidianul american s-a întrebat retoric cum ar reacționa Arabia Saudită într-o eventuală confruntare cu Iranul și care ar fi situația în cazul unor atacuri iraniene cu rachete rusești și chinezești.
Războiul yemenit, care se apropie de final datorită poziției ferme a administrației americane și a epuizării Arabiei Saudite, aflate în căutarea unei ieșiri onorabile, se încheie cu următoarele concluzii:
Prințul moștenitor Mohammed bin Salman nu a reușit, prin acest război, să se consacre ca lider sunnit în lumea arabă, ba mai mult, comunitatea sunnită a văzut în acest conflict o deteriorare suplimentară a situației de securitate din regiune.
Arabia Saudită este slabă din punct de vedere militar și, prin urmare, nu poate trece în cele din urmă la statutul de putere regională, cum ar fi Iranul, Pakistanul și chiar Egiptul. Mai degrabă, este o țară care are nevoie de apărarea altora, așa cum a fost cazul protecției oferite de Franța, Marea Britanie și Statele Unite;
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite s-au conturat în fața comunității internaționale ca state care au comis crime împotriva umanității și au devenit ținte pentru responsabilizare și, eventual, procese în viitor;
În conflictul din Yemen s-au folosit cele mai multe rachete balistice și foarte probabil cea mai sofisticată apărare antiaeriană din istorie. Astfel, acest război a ajuns să evidențieze importanța utilizării rachetelor față de asigurarea superiorității aeriene, noile rezultate aducând în prim-plan importanța întăririi capacității ofensive a rachetelor în detrimentul celei bazate pe aviație. Acest aspect va determina probabil ca majoritatea țărilor lumii să se orienteze spre achiziționarea sau dezvoltarea sistemelor de rachete pentru descurajare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News