Aceste temeri nu sunt nefondate: de la semnarea acordului, au existat momente de violență între facțiunile talibane, forțele guvernamentale afgane și trupele americane. Acordul de pace solicită retragerea treptată a forțelor militare străine și un dialog inter-afgan. Mai mult solictă facțiunilor talibane să rupă orice legăturile cu orice grupări teroriste care amenință Statele Unite și aliații săi din lume.
Este important să înțelegem percepțiile și implicațiile acestui acord de pace în regiune pentru doi dintre vecinii cei mai activi ai Afganistanului: India și Pakistan.
În viziunea Pakistanului, viitoarele dinamici izvorâte din tratatul de pace de curând semnat de către Afganistan îi conferă acestui principal sponsor al jocului intern de la Kabul un avantaj față de rivalii săi regionali și îi permit să gestioneze amenințările transfrontaliere în granița de vest prin menținerea unei pârghii active de autoritate asupra diverselor grupări talibane. Pentru India, este important ca relația sa cu guvernul afgan să nu fie pusă în pericol de apropierea dintre Islamabad și Kabul, incluzând ăn acest spațiu securitatea și relațiile diplomatice cu Afganistan, pe care le-a cultivat de-a lungul anilor, echilibrând influneța pakistaneză, care a provocat extrem de multe tensionate în regiune și multe griji la New Dehli. De aceea și ultima vizită a președintelui american Trump în India a reprezentat o abilă politică indiană de a cere explicații asupra noului tratat dar și o expresie publică a puterii relațiilor dintre cele două țări.
Rolul oferit statului Afganistan în strategia regională a Pakistanului este extrem de interesat atât pentru compplexitatea sa cât și pentru o clară tendință autoritară pakistaneză care se manifestă vizibil asupra diverselor facțiuni talibane.
Interesele Pakistanului se află într-un acord de partajare a puterii intra-afgane care lasă părțile implicate, în special Statele Unite, dependente de Islamabad pentru corecta sa aplicare. Acest tip de aranjament a garantat până acum Pakistanului o linie de comunicare politică și diplomatică destul de constantă cu Statelor Unite. De altfel acesta a și fost primul obiectiv al Pakistanului de a își menține rolul de intermediar principal în regionalizarea conflictului afgan pentru a avea o linie telefonică, alta decât cel pe probleme nucleare, cu Washington.
Al doilea element concret al avantajului politic pakistanez va fi că pentru anii care vor venii Pakistanul va beneficia de slăbiciunea continuă a statului afgan prin optimizarea procesului de descentralizare a puterii guvernului central de la Kabul, proces politic prevăzut de tratatul tocmai semnat. Un guvern afgan unit ar putea restricționa prin reducere directă a influenței pakistaneze în Afganistan. În timp ce Pakistanul și talibanii pot avea o relație de lungă durată, un guvern taliban cu carater american, mult mai liberal și mai occidentalizat, dar cu un control politic și militar total asupra teritoriul ar reduce, de asemenea, pârghiile de influență ale Pakistanului.
Relația Pakistanului cu talibanii derivă din propriile probleme etnice interne în regiunile sale de la granița cu Afganistanul, care au o populație Pashtun considerabilă.
Sprijinul Pakistanului pentru talibanii afgani - o formă islamistă a naționalismului paștun care combină obiceiurile tribale Pashtun de Pashtunwali cu o societate bazată pe legile islamice produse de codul sharia - a furnizat în mare parte o soluție de rezolvare a sub-naționalismului Pashtun în Pakistan, reprezentând Islamabad ca fiind simpatetic obiectivelor politice paștuniene. În timpul negocierilor de pace dintre SUA și reprezentanții talibani, Pakistanul a jucat un rol important în aducerea ultimilor la masa de negocieri prin influența sa asupra conducerii talibanilor. Puterea pakistenză asupra talibanilor afgani își are rădăcinile în principal în orașul Quetta din Pakistan. Pakistanul și-a demonstrat importanța în negocieri după ce a eliberat unul dintre principalii negociatori talibani, Abdul Ghani Baradar, după presiunea americană din 2018, ilustrând influența clară a Islamabadului de a permite sau restricționa încercările de rezoluție nesupravegheate de Islamabad.
În timp ce Pakistanul a oferit sprijin pentru o „retragere responsabilă” a trupelor americane, posibilitatea de a rechema miliții violente în zonele sale de frontieră este un motiv de îngrijorare. Grupul militant majoritar Pashtun Tehrik-e-Taliban (TTP) care vizează statul pakistanez - cunoscut și sub denumirea de talibanii pakistanezi - este un motiv de îngrijorare pentru Islamabad, deoarece SUA și-au reedus până la inexistență prezența exact în provinciile aflate în pericol.
TTP s-a format oficial în 2007 ca răspuns la amprenta tot mai mare a armatei pakistaniene în Regiunile Tribale Administrate Federal (FATA) ca parte a asistenței operațiunilor americane din Afganistan. De atunci, TTP a efectuat unele dintre cele mai curajoase și dureroase atacuri din Pakistan.
Pakistanul a susținut, de asemenea, că TTP a primit sprijin și sanctuar în Afganistan ca represalii afgane pentru sprijinul continuu al Pakistanului către talibanii afgani. Situația de securitate din zonele tribale ale Pakistanului este de o importanță majoră pentru Pakistan, deoarece acesta a investit enorm în demontarea și delocalizarea paradisurilor teritoriale dominate de către TTP și a altor miliții violente. În cazul unei retrageri a Statelor Unite și a revenirii talibanilor la putere în Kabul, TTP ar putea profita de evoluțiile ulterioare pentru o potențială reapariție. Membrii TTP ar putea fie să se unească cu talibanii sau să se alinieze cu alte grupări mult mai radicale, cum ar fi statul islamic din provincia Khorasan (ISKP). Aceste evoluții pot brusca violent procesul de pace tocmai încheiat, determinând pe mulți analiști de intelligence să speculeze că acordul SUA-talibani joacă în favoarea Pakistanului, întrucât Statele Unite se vor vedea puse în situația de a fi dependente de influența din Islamabad pentru a forța talibanii să respecte condițiile din intelegerea recent semnată.
Pentru India, talibanii aduc nu numai multe amenințări directe cum ar fi atacuri teroriste dar și extrem de multe frustări geopolitice. Semnarea acordului dintre americani și talibani poate pune în pericol influența sa actuală în Afganistan, dacă guvernul afgan este lăsat să piardă din autoritatea sa centralizatoare.
Începând cu 2002, India a dezvoltat o relație semnificativă cu guvernul afgan prin intermediul dezvoltării comerțului, legăturilor culturale și diplomatice precum și a ajutorului financiar permanent. Acest lucru a alarmat Pakistanul, care a văzut Afganistanul ca parte a „profunzimii sale strategice” pentru a menține o zonă sigură pe frontiera de vest, în timp ce își concentra politica externă asupra Indiei.
India și-a menținut deschise opțiunile diplomatice și canalele de comunicare cu cît mai mulți actori implicați în procesul politic din Afganistan, incluzând talibanii, întrucât este conștientă de realitățile emergente în perioada post acord. De aceea se consideră că guvernul indian poate accepta un grad sporit de legitimitate și de putere pentru talibani. Cu toate acestea, India a susținut că orice proces de pace în Afganistan trebuie să fie condus de afgani și deținut de afgani și că guvernul ales democratic din Kabul trebuie să fie prioritar. India dorește să evite situația unui Afganistan condus de extremiști islamici precum talibanii, deoarece ar putea furniza combustibil proaspăt grupurilor teroriste anti-India care operează în Jammu și Kașmir.
În perioada imediat următoare India va încerca să mențină relația cu Afganistanul intactă pentru a contracara Pakistanul. India consideră că are de câștigat din susținerea unui guvernu afgan produs de procesele politice pe care le declanșează acordul de pace, menținând în același timp canale de comunicare cu talibanii prin recunoașterea noii lor legitimități politice obținute prin semnarea tratalui d epace cu SUA. India se află într-o poziție mai bună astăzi decât în anii 90 pentru a influența procesele interne în Afganistan, datorită creșterii puterii sale regionale, a parteneriatului strategic cu Statele Unite și a legăturilor tot mai mari cu puterile regionale precum Iranul.
În absența unei alternative, chiar și după semnarea acordului cu talibanii, Pakistanul va continua utilizarea infunței sale asupra talibanilor afgani ca o contrapondere la creșterea influenței politice indiene și iraniene în Afganistan. În special, va spera să prevină potențialele interferențe indiene în Pakistan cu ajutorul Afganistanului. India înțelege că pacea și reconcilierea în Afganistan cu implicarea pakistaneză nu vor fi favorabile intereselor sale pe termen lung.
Rivalitatea strategică dintre India și Pakistan, precum și orice ostilități viitoare pe care le-ar putea implica, are potențialul de a deraia negocierile inter-afgane. India ar prefera să sprijine guvernul afgan ales în mod democratic, decât să sprijine talibanii susținuți în mod tradițional de Pakistan, care nu ar garanta interesele sale în Afganistan. Iată cum rivalitățile dintre două puteri nucleare vecine pot redefinii modelul de aplicare a intereselor SUA în regiune.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
Emiratele Arabe Unite se află în negocieri avansate cu Franța privind un parteneriat comun pentru dezvoltarea avionului de vânătoare Rafale F5 și a dronei de luptă care va lucra conjugat cu avionul, bazându-se pe relația de patru decenii dintre cele două țări în domeniul forțelor aeriene.
Aceste discuții ar putea oferi Abu Dhabiului un rol direct în conturarea unuia dintre cele mai ambițioase programe de drone de luptă fără pilot din Europa, cu implicații clare pentru puterea aeriană din Golf.
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat Belgiei în apelurile adresate Comisiei Europene și Consiliului UE de a identifica soluții alternative față de planul propus de Bruxelles privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut masiv în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro destinat Ucrainei.
În timp ce în România unii se mai ceartă pe Facebook și în social media cu privire la existența sau inexistența pericolului rus, în celălalt capăt al Flancului lucrurile sunt cât se poate de clare: Rusia reprezintă o amenințare militară la adresa Europei iar doar o Armată puternică și structuri defensive puternice pot descuraja o aventură militară în viitorul apropiat a noii Armate Roșii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mutat și a declarat că Ucraina e pregătită să renunțe la cererile privind aderarea la NATO, în schimbul garanțiilor de securitate din partea SUA și a Europei.
Potrivit presei occidentale, Forțele Armate ale Ucrainei desfășoară activ radare IRIS proiectate pentru detectarea dronelor. Aceasta este o dezvoltare a companiei olandeze Robin Radar, a cărei conducere speră că, datorită celei mai recente modernizări a produsului lor, “trupele vor putea detecta și distruge și mai multe UAV-uri”.
Președintele țării Nicușor Dan - Comandantul Suprem al Armatei României, potrivit Constituției - a declarat că „vom vedea drone ruse doborâte în România”, dar a nuanțat declarația precizând că țara noastră nu e singura care nu angajează aceste UAV-uri, iar astfel de angajări se vor face doar în anumite condiții. Poziția președintelui țării vine în contextul deselor incidente în care spațiul aerian românesc a fost încălcat de drone ruse, în timp ce fostul președinte Traian Băsescu a numit situația „ridicolă” și spațiul aerian românesc „un bulevard pentru drone ruse”.
Vineri, 12 noiembrie, a fost o zi importantă pentru industria de apărarea românească, odată cu lansarea oficială a VLAH" (Vehicul de luptă autonom hidramat) - primul prototip al unui vehicul blindat 4X4 dezvoltat în România, în ultimii 35 de ani.
Pentru prima dată în ultimii 15 ani de când exercită puterea, Viktor Orban se confruntă cu o fisură uriașă în regimul său și o amenințare reală pentru partidul Fidesz, condus cu mână de fier de Orban.
Cancelarul german Friedrich Merz a susţinut sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri" şi că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la graniţele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obţinut regiunea germanofonă sudetă care aparţinea Cehoslovaciei, relatează agenţiile Agepres, EFE şi DPA.
Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă cu o dronă în Marea Neagră o navă comercială a Turciei, la o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat încă o navă turcă în apropierea portului Odesa, regiunea omonimă din jurul acestui oraş ucrainean fiind în noaptea de vineri spre sâmbătă ţinta unui atac masiv cu drone şi rachete în care Rusia a ţintit inclusiv infrastructuri energetice, relatează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 13.11.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, vizând, îndeosebi, obiective energetice din regiunile sudice ale țării.
G7 întărește paradigma sprijinului energetic pentru Ucraina. Promite o apărare antiaeriană mai puternică pentru a se evita tiparul „noi reparăm, ei distrug”.
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Trupele ucrainene au recucerit părți din orașul Kupiansk, în provincia nord-estică Harkov, și mai multe sate din jurul acestuia, într-o operațiune care a încercuit unități ruse, a anunțat un comandant al armatei ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters. Orașul a fost revendicat de Rusia în urmă cu trei săptămâni, Moscova anunțând ocuparea sa completă.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a participat la o ceremonie publică organizată în capitala nord-coreeană pentru a marca revenirea unui detașament de geniști militari care a acționat în regiunea Kursk, unde ar fi participat la operațiuni de deminare și sprijin logistic pentru forțele ruse. Potrivit agenției de presă de stat KCNA, Kim a lăudat „eroismul colectiv” al soldaților și le-a conferit distincții, inclusiv post-mortem pentru militarii căzuți în timpul misiunii.
Un exercițiu militar recent cu avioane F-16 trimise la Câmpia Turzii și F-35 în Țările Baltice confirmă noua doctrină americană: în cazul unui conflict cu Rusia, U.S. Air Force nu va mai opera exclusiv de pe aerodromurile mari din Vest, ci din puncte de realimentare rapidă de pe flancul estic.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Președintele american Donald Trump s-a confruntat cu o înfrângere cauzată chiar de republicani într-un vot în Senatul statului Indiana, un stat republican.
Portalul rusesc de propagandă topwar.ru a informat, pe 12.12.2025, că partea rusă deține informații potrivit cărora armata ucraineană încearcă din nou să desfășoare echipamente de cercetare și comunicații pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ultima dată, această bucată mică de piatră a fost folosită de Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei în această vară.
O lovitură chirurgicală asupra unei baze aeriene „impenetrabile” dezvăluie vulnerabilitățile tot mai mari ale logisticii Moscovei. „Fantomelor” Kievului nu le scapă nimic: de la avioane de transport la radarele care ar trebui să le protejeze, toate au ajuns să fie vizate de atacuri cu drone.
La finalul spătămânii trecute, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat la Romexpo, a avut loc lansarea volumului „Analiza conflictului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional”, semnat de maior doctor Sînziana Iancu, membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității. Cartea, publicată de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, s-a bucurat de suces, stocul fiind epuizat în doar câteva zile. Potrivit reprezentanților editurii, aceasta a reprezentat una dintre cele mai bine vândute lucrări din colecțiile recente.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Poliția militară din Republica Cehă desfășoară o anchetă legată de proiectul Nemesis, inițiativă prin care se strângeau fonduri pentru producerea și livrarea de drone FPV către forțele armate ucrainene.
O investigație jurnalistică recentă vine sa spulbere mitul invincibilității aparatului de securitate rusesc, dezvăluind că soarta lumii se află în mâinile unor bărbați de vârstă mijlocie, cu ipoteci, conturi pe site-uri de matrimoniale și rude în Statele Unite.
Marea Caspică nu mai e un loc sigur pentru Flota Rusă. În ciuda problemelor mari pe care forțele armate ucrainene le au pe front, în special în zona Donbas, maritim hărțuirea Rusiei a ajuns până în Marea Caspică. Dacă în Marea Neagră flota rusă e ținută în șah de dronele ucrainene, în premieră au loc operațiuni „în valuri” și în Marea Caspică.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a confirmat intenția de a se alătura acordării de garanții de securitate Ucrainei, ca parte a unui potențial acord de pace.
Lituania a comandat 30 de obuziere de 155 mm de tip Caesar de la grupul franco-german KNDS, care se adaugă altor 18 piese de acest fel achiziţionate în 2022, a anunţat grupul de apărare într-un comunicat, fără a preciza suma la care se ridică noua comandă, informează agențiile Agerpres și AFP.
Războiul se schimbă cu o viteză uluitoare iar scenarii ce păreau „ieri” sience fiction sunt în prag de a deveni realitate. Azi cu siguranță ne îndreptăm spre a patra generație a războiului în care state vor fi îngenuncheate doar din operațiuni cyber. În prezent suntem în generația a 3-a, în care războiul kinetic și cel cyber se îmbină, iar generalul de brigadă IDF (r.) Yossi Karadi, directorul general al Directoratului Național de Cyber al Israelului, explică cu subiect și predicat ce va urma, dând exemplul Rusiei care, în prima fază a războiului împotriva Ucrainei a încercat să folosească componenta cyber pentru a paraliza Ucraina, în detrimentul aviației militare.
Producția avioanelor Su-57 și dezvoltarea bombardierului strategic rusesc PAK DA Poslannik sunt în urmă. Programele emblematice, pe care Kremlinul le promovează ca dovadă a rezistenței sale la sancțiunile occidentale, sunt blocate, printre altele, din cauza lipsei de echipamente de inginerie de precizie. Prin urmare, Rusia încearcă să ocolească sancțiunile prin intermediul aliatului său tradițional, Serbia, dar, în mod surprinzător, și cu ajutorul echipamentelor din Taiwan.
Un raport clasificat scurs în presa americană dezvăluie că cea mai scumpă navă de război din istorie - portavionul american USS Gerald R. Ford - este vulnerabilă în fața arsenalului de rachete hipersonice al Chinei, transformând proiecția de forță americană într-un eventual dezastru.
Comandantul suprem al NATO (SACEUR) va efectua o vizită la Cincu, în România. Generalul american Alexus G. Grynkewich (SACEUR) va fi însoțit în vizita sa de Șeful Armatei României.
