Aceste temeri nu sunt nefondate: de la semnarea acordului, au existat momente de violență între facțiunile talibane, forțele guvernamentale afgane și trupele americane. Acordul de pace solicită retragerea treptată a forțelor militare străine și un dialog inter-afgan. Mai mult solictă facțiunilor talibane să rupă orice legăturile cu orice grupări teroriste care amenință Statele Unite și aliații săi din lume.
Este important să înțelegem percepțiile și implicațiile acestui acord de pace în regiune pentru doi dintre vecinii cei mai activi ai Afganistanului: India și Pakistan.
În viziunea Pakistanului, viitoarele dinamici izvorâte din tratatul de pace de curând semnat de către Afganistan îi conferă acestui principal sponsor al jocului intern de la Kabul un avantaj față de rivalii săi regionali și îi permit să gestioneze amenințările transfrontaliere în granița de vest prin menținerea unei pârghii active de autoritate asupra diverselor grupări talibane. Pentru India, este important ca relația sa cu guvernul afgan să nu fie pusă în pericol de apropierea dintre Islamabad și Kabul, incluzând ăn acest spațiu securitatea și relațiile diplomatice cu Afganistan, pe care le-a cultivat de-a lungul anilor, echilibrând influneța pakistaneză, care a provocat extrem de multe tensionate în regiune și multe griji la New Dehli. De aceea și ultima vizită a președintelui american Trump în India a reprezentat o abilă politică indiană de a cere explicații asupra noului tratat dar și o expresie publică a puterii relațiilor dintre cele două țări.
Rolul oferit statului Afganistan în strategia regională a Pakistanului este extrem de interesat atât pentru compplexitatea sa cât și pentru o clară tendință autoritară pakistaneză care se manifestă vizibil asupra diverselor facțiuni talibane.
Interesele Pakistanului se află într-un acord de partajare a puterii intra-afgane care lasă părțile implicate, în special Statele Unite, dependente de Islamabad pentru corecta sa aplicare. Acest tip de aranjament a garantat până acum Pakistanului o linie de comunicare politică și diplomatică destul de constantă cu Statelor Unite. De altfel acesta a și fost primul obiectiv al Pakistanului de a își menține rolul de intermediar principal în regionalizarea conflictului afgan pentru a avea o linie telefonică, alta decât cel pe probleme nucleare, cu Washington.
Al doilea element concret al avantajului politic pakistanez va fi că pentru anii care vor venii Pakistanul va beneficia de slăbiciunea continuă a statului afgan prin optimizarea procesului de descentralizare a puterii guvernului central de la Kabul, proces politic prevăzut de tratatul tocmai semnat. Un guvern afgan unit ar putea restricționa prin reducere directă a influenței pakistaneze în Afganistan. În timp ce Pakistanul și talibanii pot avea o relație de lungă durată, un guvern taliban cu carater american, mult mai liberal și mai occidentalizat, dar cu un control politic și militar total asupra teritoriul ar reduce, de asemenea, pârghiile de influență ale Pakistanului.
Relația Pakistanului cu talibanii derivă din propriile probleme etnice interne în regiunile sale de la granița cu Afganistanul, care au o populație Pashtun considerabilă.
Sprijinul Pakistanului pentru talibanii afgani - o formă islamistă a naționalismului paștun care combină obiceiurile tribale Pashtun de Pashtunwali cu o societate bazată pe legile islamice produse de codul sharia - a furnizat în mare parte o soluție de rezolvare a sub-naționalismului Pashtun în Pakistan, reprezentând Islamabad ca fiind simpatetic obiectivelor politice paștuniene. În timpul negocierilor de pace dintre SUA și reprezentanții talibani, Pakistanul a jucat un rol important în aducerea ultimilor la masa de negocieri prin influența sa asupra conducerii talibanilor. Puterea pakistenză asupra talibanilor afgani își are rădăcinile în principal în orașul Quetta din Pakistan. Pakistanul și-a demonstrat importanța în negocieri după ce a eliberat unul dintre principalii negociatori talibani, Abdul Ghani Baradar, după presiunea americană din 2018, ilustrând influența clară a Islamabadului de a permite sau restricționa încercările de rezoluție nesupravegheate de Islamabad.
În timp ce Pakistanul a oferit sprijin pentru o „retragere responsabilă” a trupelor americane, posibilitatea de a rechema miliții violente în zonele sale de frontieră este un motiv de îngrijorare. Grupul militant majoritar Pashtun Tehrik-e-Taliban (TTP) care vizează statul pakistanez - cunoscut și sub denumirea de talibanii pakistanezi - este un motiv de îngrijorare pentru Islamabad, deoarece SUA și-au reedus până la inexistență prezența exact în provinciile aflate în pericol.
TTP s-a format oficial în 2007 ca răspuns la amprenta tot mai mare a armatei pakistaniene în Regiunile Tribale Administrate Federal (FATA) ca parte a asistenței operațiunilor americane din Afganistan. De atunci, TTP a efectuat unele dintre cele mai curajoase și dureroase atacuri din Pakistan.
Pakistanul a susținut, de asemenea, că TTP a primit sprijin și sanctuar în Afganistan ca represalii afgane pentru sprijinul continuu al Pakistanului către talibanii afgani. Situația de securitate din zonele tribale ale Pakistanului este de o importanță majoră pentru Pakistan, deoarece acesta a investit enorm în demontarea și delocalizarea paradisurilor teritoriale dominate de către TTP și a altor miliții violente. În cazul unei retrageri a Statelor Unite și a revenirii talibanilor la putere în Kabul, TTP ar putea profita de evoluțiile ulterioare pentru o potențială reapariție. Membrii TTP ar putea fie să se unească cu talibanii sau să se alinieze cu alte grupări mult mai radicale, cum ar fi statul islamic din provincia Khorasan (ISKP). Aceste evoluții pot brusca violent procesul de pace tocmai încheiat, determinând pe mulți analiști de intelligence să speculeze că acordul SUA-talibani joacă în favoarea Pakistanului, întrucât Statele Unite se vor vedea puse în situația de a fi dependente de influența din Islamabad pentru a forța talibanii să respecte condițiile din intelegerea recent semnată.
Pentru India, talibanii aduc nu numai multe amenințări directe cum ar fi atacuri teroriste dar și extrem de multe frustări geopolitice. Semnarea acordului dintre americani și talibani poate pune în pericol influența sa actuală în Afganistan, dacă guvernul afgan este lăsat să piardă din autoritatea sa centralizatoare.
Începând cu 2002, India a dezvoltat o relație semnificativă cu guvernul afgan prin intermediul dezvoltării comerțului, legăturilor culturale și diplomatice precum și a ajutorului financiar permanent. Acest lucru a alarmat Pakistanul, care a văzut Afganistanul ca parte a „profunzimii sale strategice” pentru a menține o zonă sigură pe frontiera de vest, în timp ce își concentra politica externă asupra Indiei.
India și-a menținut deschise opțiunile diplomatice și canalele de comunicare cu cît mai mulți actori implicați în procesul politic din Afganistan, incluzând talibanii, întrucât este conștientă de realitățile emergente în perioada post acord. De aceea se consideră că guvernul indian poate accepta un grad sporit de legitimitate și de putere pentru talibani. Cu toate acestea, India a susținut că orice proces de pace în Afganistan trebuie să fie condus de afgani și deținut de afgani și că guvernul ales democratic din Kabul trebuie să fie prioritar. India dorește să evite situația unui Afganistan condus de extremiști islamici precum talibanii, deoarece ar putea furniza combustibil proaspăt grupurilor teroriste anti-India care operează în Jammu și Kașmir.
În perioada imediat următoare India va încerca să mențină relația cu Afganistanul intactă pentru a contracara Pakistanul. India consideră că are de câștigat din susținerea unui guvernu afgan produs de procesele politice pe care le declanșează acordul de pace, menținând în același timp canale de comunicare cu talibanii prin recunoașterea noii lor legitimități politice obținute prin semnarea tratalui d epace cu SUA. India se află într-o poziție mai bună astăzi decât în anii 90 pentru a influența procesele interne în Afganistan, datorită creșterii puterii sale regionale, a parteneriatului strategic cu Statele Unite și a legăturilor tot mai mari cu puterile regionale precum Iranul.
În absența unei alternative, chiar și după semnarea acordului cu talibanii, Pakistanul va continua utilizarea infunței sale asupra talibanilor afgani ca o contrapondere la creșterea influenței politice indiene și iraniene în Afganistan. În special, va spera să prevină potențialele interferențe indiene în Pakistan cu ajutorul Afganistanului. India înțelege că pacea și reconcilierea în Afganistan cu implicarea pakistaneză nu vor fi favorabile intereselor sale pe termen lung.
Rivalitatea strategică dintre India și Pakistan, precum și orice ostilități viitoare pe care le-ar putea implica, are potențialul de a deraia negocierile inter-afgane. India ar prefera să sprijine guvernul afgan ales în mod democratic, decât să sprijine talibanii susținuți în mod tradițional de Pakistan, care nu ar garanta interesele sale în Afganistan. Iată cum rivalitățile dintre două puteri nucleare vecine pot redefinii modelul de aplicare a intereselor SUA în regiune.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Printr-un demers fără precedent pentru un stat NATO care nu are stocuri sovietice de armament, guvernul norvegian anunță un pachet de 290 de milioane de dolari care vizează finanţarea pentru Ucraina a două extreme tehnologice: rachete de ultimă generație pentru avioanele occidentale F-16 și muniții pentru sistemele S-300 moștenite din Războiul Rece.
Trei grăniceri ruși înarmați au trecut miercuri granița statului membru NATO și al Uniunii Europene, au declarat autoritățile estoniene. Postul de televiziune estonian ERR a relatat. Ministrul de Interne, Igor Taro, a declarat că rușii au rămas pe teritoriul estonian timp de aproximativ 20 de minute, apoi au plecat. Tallinn a publicat o înregistrare video a incidentului.
Polonia nu se mulțumește doar cu achiziții masive de blindate. Armata poloneză experimentează o revoluție structurală silențioasă, testând unități hibride om-mașină capabile să execute misiuni de la logistică grea până la ambuscade kamikaze.
Încercarea propagandei ruse de a minimiza efectele atacului cu drone subacvatice asupra portului Novorossiysk s-a întors împotriva Kremlinului. O analiză meticuloasă a imaginilor oficiale și a celor din satelit a permis identificarea a navei avariate: este vorba despre cel mai nou submarin din clasa Kilo al Flotei ruse din Marea Neagră.
Guvernul SUA continuă să vândă Taiwanului arme în valoare de 11,15 miliarde de dolari, cel mai mare pachet de arme pe care Statele Unite l-au livrat vreodată insulei autoguvernate, a declarat marți Ministerul Apărării din Taiwan, în contextul în care insula se confruntă cu o presiune militară tot mai mare din partea Chinei, care o consideră parte a teritoriului său.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, actual ambasador la Londra, generalul ucrainean Valerii Zalujnîi, a lansat un avertisment fără precedent privind „frontul intern”, sugerând că pacea cu Rusia ar putea fi urmată de o destabilizare violentă acasă dacă statul ignoră milioanele de soldați demobilizați.
În timp ce Polonia semnează acordul istoric pentru producția locală a tancului K2, ochii industriei se îndreaptă spre România, unde geografia similară și nevoia de autonomie strategică ar putea replica modelul polonez.
Arabia Saudită a făcut un pas important în modernizarea forţelor sale navale prin lansarea la apă a navei de luptă „His Majesty King Saud”, prima dintre cele patru nave multirol construite în cadrul Proiectului Tuwaiq. Ceremonia a avut loc pe 14 decembrie 2025 la un şantier naval din statul Wisconsin, SUA, şi a fost confirmată de Ministerul Apărării din Regat.
Achiziționarea de camioane militare este finanțată printr-un împrumut de la Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).
În urmă cu câteva zile, rușii au bombardat masiv Odesa și sudul Ucrainei, inclusiv obiective civile și energetice, însă și-au justificat operațiunea printr-o componentă militară, precizând că obiectivul atacului, în care au folosit în premieră în sudul Ucrainei bombe de aviație FAB, este de a „decupla” Ucraina de România.
Congresul american a adoptat miercuri strategia sa de apărare pentru 2026, reafirmându-şi sprijinul pentru alianţele SUA în Europa, contrar semnalelor recente transmise de preşedintele Donald Trump şi administraţia sa.
Pachetul NDAA include și alte măsuri de sprijinire a apărării europene, cum ar fi stabilirea unui număr minim de 76.000 de soldați americani staționați în Europa.
Armata Statelor Unite lucrează la noi capabilități pentru sistemul de rachete sol-aer Patriot, care ar permite interceptarea inclusiv a țintelor care au depășit poziția sistemului sau care vin din spatele acestuia, o tehnică de lansare denumită „peste umăr”. Această funcționalitate ar extinde semnificativ flexibilitatea Patriot în lupta împotriva amenințărilor aeriene de tipul celor experimentate de armata ucraineană în încercarea de a combate noile tactici de utilizare a rachetelor Kinjal de către forțele ruse.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că noul sistem de rachete cu rază medie de acțiune „Oreshnik” va intra în serviciul de luptă până la sfârșitul anului.
Moscova a dezvăluit sistemul „Oreshnik” în noiembrie 2024, în urma unui atac asupra unei fabrici de arme din Ucraina, care a fost descris ca un „test de luptă” reușit.
Avioane Craiova nu a livrat niciun avion și nu o va mai face în 2025. Asta deși reprezentanții companiei sperau în toamnă că până la finalul anului vor fi livrate cel puțin 5 avioane din cele 10 aflate în proces de modernizare. Toate ar fi trebuit livrate până în august 2024, termenul fiind prelungit, dar fără folos.
Marți, 16 decembrie, a avut loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina, așa-numitul Format Ramstein, în cadrul căreia au fost concordate o serie de măsuri de sprijin militar concret pentru Ucraina.
Șeful Statului Major britanic al Apărării, Sir Richard Knighton, avertizează că Regatul Unit nu se mai poate baza pe prezumțiile post-Război Rece, subliniind necesitatea unei investiții masive în IAMD (Integrated Air and Missile Defence) pentru a contracara arsenalul balistic și de croazieră al Rusiei.
Moarte suspectă a unui oficial sârb din cadrul companiei de stat Yugoimport, un furnizor cheie de arme și echipamente militare.
Iranul a început să recunoască public eșecurile sale militare în timpul recentului război cu Israelul, simultan cu o expunerea armelor sale strategice la expoziția Parcului Național Aerospațial Iranian. Această mișcare își propune să reseteze narațiunea internă și să restabilească imaginea țării ca putere militară, după șocul războiului cu Israelul.
Războiul naval din Marea Neagră a intrat într-o fază nouă și periculoasă pentru Moscova, marcată de o evoluție clară a vectorilor de atac, de la ținte de oportunitate la obiective strategice complexe. Cele mai recente imagini din satelit obținute în urma atacului de luni asupra portului Novorossiysk oferă prima confirmare vizuală a unei lovituri efectuate de un vehicul subacvatic fără pilot (UUV) ucrainean împotriva unui submarin rusesc din clasa Kilo.
Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie complexă de lovituri în adâncime în noaptea de 16-17 decembrie 2025, vizând infrastructura critică de rafinare și logistică din sudul Rusiei. Atacul, care a combinat roiuri de drone cu lovituri de precizie, a avariat rafinăria „Slaviansk” din ținutul Krasnodar și a provocat pene majore de curent, semnalând o intensificare a campaniei Kievului de a degrada capacitatea Moscovei de a finanța și alimenta masinaria sa de război.
Președintele american Donald Trump a declarat întregul regim de la Caracas condus de dictatorul Nicolas Maduro „organizație teroristă” și a ordonat o blocadă totală asupra petrolierelor care intră sau ies din Venezuela. Decizia lui Trump ridică gradul de escaladare din Caraibe, unde SUA acuză Venezuela că folosește active americane pentru a finanța terorismul și traficul de droguri către State.
Oficiul Federal pentru Carteluri al Germaniei (Bundeskartellamt) a luat pe 15 decembrie 2025 o decizie care ar putea redefini viitorul blindatelor europene. Aprobarea extinderii cooperării dintre Rheinmetall Landsysteme și KNDS Deutschland pentru dezvoltarea unui nou tanc principal de luptă (MBT) marchează recunoașterea oficială a faptului că Bundeswehr-ul (Armata Germană) nu mai poate aștepta după calendarul politic al Parisului și Berlinului.
Marea Britanie a făcut pasul decisiv pentru a acoperi una dintre cele mai mari lacune din arsenalul său ofensiv terestru. Pe 9 decembrie, Ministerul britanic al Apărării (MoD) a publicat pe platforma guvernamentală BidStats notificarea oficială pentru demararea Proiectului NIGHTFALL, o inițiativă accelerată de dezvoltare a unei rachete balistice tactice cu o rază de acțiune de până la 600 de kilometri.
Atacul efectuat de Ucraina pe 15 decembrie cu ajutorul dronelor subacvatice asupra Bazei Navale Novorossisk a Flotei ruse din Marea Neagră a demonstrat lipsa totală de pregătire pentru protecția zonei de apă împotriva unei astfel de lovituri. Acest lucru a fost afirmat pe 16 decembrie de expertul militar rus, Vladislav Shurygin, într-un mesaj video postat pe blogul său.
Primul avion de luptă F-35 al Finlandei a fost prezentat marți în Statele Unite. Noile aeronave vor înlocui avioanele de vânătoare F-18 Hornet, care sunt deja învechite.
Amiralul (r.) Mark Montgomery, cel care a fost comandantul timp de zece ani a Carrier Strike Group 5 în Indo-Pacific, grup de luptă din care face parte portavionul american USS George Washington, a comparat modul în care acționează China pentru a pune presiune asupra Tawanului și războiul la scară largă pe care Rusia îl poartă în Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.12.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Helsinki, la conferința de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.
Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv care desemnează drogul sintetic fentanil drept „armă de distrugere în masă”, deschizând calea administrației Trump pentru a continua represiunea împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Pentagonul a declarat, de asemenea, că opt persoane au fost ucise în alte trei atacuri asupra ambarcațiunilor aparținând unor presupuși contrabandiști.
SUA au recunoscut rolul României ca partener-cheie pentru asigurarea securităţii energetice, conform declaraţiei comune transmise după Dialogul Strategic România - SUA.
Luxemburgul participă substanțial la apărarea Europei, deși micul stat din Europa de Vest are o populație de doar 650 de mii de locuitori. Capacitatea financiară a Regatului Luxemburgului îi permite, însă, o implicare inclusive în domeniul achizițiilor de tehnică militară.
