Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Riscul unui atac al Rusiei împotriva României e minim, dar „nu poate fi exclus”. Armata - capacitate maximă de luptă în 60 de zile
News
Data publicării:
În cursul zilei de ieri Guvernul României a adoptat Strategia militară a României pentru perioada 2021 - 2024. Documentul vine ca o completare a strategiei din 2016 și stabilește obiective pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale Armatei României. Pe lângă faptul că se subliniază importanța apartenenței la NATO - cea mai puternică alianță militară din istorie - și UE, strategie vorbește și de principalele amenințări.
Sursă foto: MApN
Sursă foto: MApN

„Armata României își exercită rolul său constituțional de garantare a suveranității, independenței și unității statului, a democrației constituționale și a integrității teritoriale a țării, precum și pentru sprijinul acțiunilor statelor aliate în situații de criză, în baza angajamentelor asumate și a deciziilor politice adoptate la nivelul NATO și UE”, precizează documentul consultat de DefenseRomania.

 

Rusia, o amenințare la securitatea României. Riscul unui război convențional e mic, dar acesta nu poate fi exclus

 

2. Sursă foto... (soldati-rusi-rusia-armata-rusa_92929900.jpg)

Sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova

În strategie se vorbește și de principalele riscuri la adresa securității naționale. Militarizarea Peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Federația Rusă, reprezintă un astfel de risc. Și, deși riscul „unei agresiuni convenționale asupra teritoriului național rămân la un nivel minim, această posibilitate nu poate fi exclusă”. 

Principalele riscuri și amenințări de natură militară la adresa securității naționale sunt determinate de continuarea consolidării potențialului militar în vecinătatea României (militarizarea Crimeei și bazinul Mării Negre de către Federația Rusă), desfășurarea exercițiilor militare (în special a celor cu termen scurt de notificare) și dezvoltarea capabilităților ofensive și defensive pe flancul estic al NATO.

Deși riscurile asociate unei agresiuni convenționale asupra teritoriului național rămân la un nivel minim, această posibilitate nu poate fi exclusă, având în vedere poziționarea geografică a României, în proximitatea unor zone cu riscuri ridicate de securitate, precum și asumarea de către statul român a unui rol activ în securizarea flancului estic al NATO și în păstrarea echilibrului strategic în plan regional”, precizează documentul adoptat de Guvernul României.

 

Capacitatea de reacție a Armatei României reprezintă și un factor important de descurajare

 

Obiectivul general al Armatei României constă în consolidarea capacității naționale de apărare prin dezvoltarea unei structuri de forțe flexibile, moderne, înzestrate adecvat, dislocabile, interoperabile atât pe plan intern, cât și în context aliat, cu capacitate de susținere și protecție multidimensională, cu un sistem de comandă eficient.

În acest sens, capacitatea rapidă e reacție reprezintă și un puternic factor de descurajare. Strategia militară a României precizează că capacitatea de reacție a Armatei va crește gradual, „având ca obiectiv atingerea capacității de luptă complete în timpul cel mai scurt, de la unitățile gata de acțiune permanent până la maxim 60 de zile”.

„Creșterea nivelului capacității de reacție. Nivelul capacității de reacție asigură o acțiune oportună împotriva oricărui tip de amenințare și va exercita totodată un puternic efect de descurajare. În acest sens, nivelul capacității de reacție al Armatei României va crește în mod gradual, având ca obiectiv atingerea capacității de luptă complete în timpul cel mai scurt, de la unitățile gata de acțiune permanent până la maxim 60 de zile”, se arată în documentul oficial.

 

Obiective

 

Pentru perioada 2021-2024, obiectivele militare naționale sunt:

- înlăturarea efectelor pandemiei de COVID 19 și reziliență națională întărită;

- dezvoltarea capabilităților de apărare pentru cunoaşterea, prevenirea, descurajarea şi respingerea oricăror acţiuni agresive la adresa ţării noastre;

- participarea la realizarea sistemului naţional de management integrat al crizelor;

- întărirea profilului militar al României, cu accent pe dimensiunea de apărare și descurajare în cadrul NATO, precum și a contribuției în cadrul PSAC;

- creșterea prezenței forțelor aliate și partenere în regiunea Mării Negre, facilitarea mobilității, dispunerii și desfășurării acestora;

- continuarea participării la dezvoltarea capabilităţilor NATO de apărare împotriva atacurilor cu rachete balistice;

- creșterea nivelului capacității de reacție

- adaptarea structurală și revederea organizării armatei la pace și la război, centrată pe
cerința îndeplinirii misiunilor

- reforma sistemului de management al personalului -„Luptătorul în centrul oricărei
strategii”

- revigorarea procesului de generare a rezervei

- digitalizarea

- asigurarea resurselor necesare și continuarea programelor de înzestrare

- aprofundarea cooperării militare în cadrul parteneriatelor strategice, în mod deosebit cu SUA,şi sprijinirea activităţilor diplomatice, informaţionale şi economice pentru promovarea intereselor naţionale;

-  participarea la consolidarea profilului României de pol și furnizor de securitate în plan regional și internațional;

- contribuţia la întărirea (sau consolidarea) rezilienţei societăţii româneşti în raport cu schimbările impredictibile ale mediului de securitate;

- dezvoltarea unor iniţiative de cooperare şi parteneriate cu armatele statelor vecine;

- sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale care au rol principal în managementul situaţiilor de urgenţă;

- participarea activă în măsurile de combaterea efectelor pandemiei generate de noul coronavirus, de refacere și de creștere a rezilienței sistemului de sănătate național;

- consolidarea cooperării militare în context regional, în spiritul menținerii profilului României de pol de stabilitate regional.

Obiectivele militare naţionale vor urmări următoarele efecte de nivel strategic:

- prevenirea, descurajarea și zădărnicirea acţiunilor agresive la adresa României;

- limitarea duratei sau influenţei unei acţiuni militare ostile de natură să genereze o criză sau o situaţie de instabilitate;

- protecţia populaţiei şi a teritoriului;

- proiecţia capabilităţilor militare pentru participarea în cadrul securităţii naţionale extinse;

- consolidarea credibilităţii strategice a ţării noastre;

- dezvoltarea rezilienței sistemului militar și contribuția la asigurarea rezilienței naționale.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

La doar o zi după România, Rheinmetall își extinde rețeaua de fabrici de muniție într-un alt stat din Flancul Estic
Zidul Alianței în fața Rusiei: România nu doar că susține Santinela Estică, ci va fi parte a ei
Republica Moldova și Ucraina, în UE până în 2029? Condiția: Trebuie să accelereze reformele, spune Comisia Europeană
Bucureștiul, capitala Industriei de Apărare, timp de 2 zile: NATO aduce sute de companii din domeniul apărării
Indonezia va comanda suplimentar încă patru avioane militare de transport A400M
Eroare strategică și risc de compromitere a capacității defensive? Viitoarea rezervă voluntară a României riscă să fie formată doar din soldați, fără ofițeri
Și exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în Rusia
Rusia se declară îngrijorată de reluarea testelor cu arme nucleare de către SUA. În același timp Moscova a pregătit și ea un poligon de testare nucleară
Retragerea parțială a trupelor SUA din țara noastră, parte dintr-un plan mai amplu: SUA reduc numărul de militari și din alte state
Lukoil a găsit un cumpărător pentru activele sale internaționale
Ordonanța privind investițiile în industria de apărare, pe masa Guvernului
Coreea de Sud intră în clubul select al statelor care dețin submarine cu propulsate nucleară
SUA și China au convenit să reducă tarifele vamale
Trump: Reducerea prezenței militare americane în România nu este foarte importantă
Avionul supersonic silențions X-59 al NASA, testat în zbor pentru prima dată
Trump a ordonat Pentagonului să reia imediat testele nucleare americane
Kremlinul nu-și lasă oamenii în urmă: Serviciile rusești vor să-l scape pe Potra de extrădare. Cazul aduce aminte de recuperarea omului lui Putin din Ucraina
Polonezii au ridicat MiG-urile 29 pentru a intercepta un Il-20 al Rusiei, care zbura cu transponderul oprit
Reacția NATO după retragerea a 40% din militarii americani din România: Ajustările SUA nu sunt neobișnuite, Alianța își păstrează capacitate de descurajare
Dronele Ucrainei care au ținut în șah „marea” flotă rusă, și în dotarea României? Proiectele comune pe care Ucraina le-a propus României prin SAFE
Bulgaria și Rheinmetall vor construi o fabrică pentru producerea de praf de pușcă și obuze
Moșteanu, despre retragerea militarilor americani: Steagul SUA va flutura în continuare în Romania. Principala forță de apărare e Armata României
Vestea care a lovit la miezul nopții: SUA retrag o parte din trupele din România (surse Kiev Post). Polonia rămâne garantată însă
Un singur lansator, 3 rachete: Rușii se laudă că pot lovi cu „rachetele invincibile” Iskander, Oreshnik și Burevestnik de pe aceeași platformă
Înlocuitorului "Himars-ului cu șenile", Europa lucrează la lansatorul de rachete THUNDART care lovește la 150 km
Germania intenționează să achiziționeze arme de peste 370 de miliarde de euro. F-35 și Tomahawk sunt pe listă
Trump și noul prim-ministru al Japoniei au semnat un acord privind pământurile rare
Lukoil vrea să-și vândă activele din străinătate după sancțiunile americane
Rachete chinezești cu tehnologie americană? China, suspectată că și-a îmbunătățit rachetele PL-15 cu ajutorul informațiilor sustrase din SUA
Vânători de Shahed. SUA au reprofilat avioane de atac la sol A-10 Thunderbolt II pentru misiuni de combatere a dronelor

Ştiri Recomandate

Rușii fac orice compromis pentru ca Su-57 să ia fața F-35. Transferul tehnologic total către indieni e ceva rarisim, dar ar putea însemna salvarea programului
JD Vance a anunțat principalii trei termeni ai acordului de pace dintre Ucraina și Rusia. Vicepreședintele SUA i-a criticat pe cei care au atacat planul
SUA tranșează dezbaterea: Au sau nu viitor elicopterele de atac? Apache în versiunea V6 tocmai au doborât 13 din 14 drone, folosind inclusiv rachete Hellfire și tactici diferite
O Ucraină înarmată, înfrântă și cu sentimentul trădării, ținută la granița Europei?
Se înmulțesc semnele lovirii iminente a Venezuelei: Portavionul USS Gerald R. Ford e „pe poziții” iar SUA avertizează avioanele de linie privind survolul Venezuelei
Ucraina începe să negocieze cu SUA în Elveția planul de pace al lui Trump
Președintele Nicușor Dan anunță finalul dezbaterii privind Strategia de Apărare a României. Aceasta va suferi unele modificări după propunerile trimise
Rușii atacă masiv Ucraina, România ridică F-16, scenariu ce se repetă aproape în fiecare noapte. De data aceasta drona nu a mai intrat în spațiul României
Putin spune că Rusia a primit planul de pace al SUA și amenință Ucraina cu înfrângerea militară totală dacă nu se va așeza la masă. Prima reacție și de la NATO
Cu România prinsă în negocierile pentru elicoptere H215M deși Armata vrea H225M, un stat african bate palma pentru H225M. Cu centru de întreținere și reparații local
Avionul fără pilot Kizilelma nu doar că a zburat cu un F-16, dar a și executat un atac aerian simulat asupra F-ului (Video). Turcia țintește fotoliul de lider mondial în domeniul dronelor
Zelenski, discurs istoric după planul capitulare „de pace” al SUA: Ucraina, în cel mai greu moment din istorie. Nu am trădat niciodată și nu o voi face nici acum
SUA anunță Uraina că are o săptămână să semneze planul propus de pace, în aceeași zi în care Rusia dă un ultimatum Kievului
Un ,,scut invizibil'' pentru Europa. Cum a reușit sistemul Sky Warden să securizeze frontiera Frontex și ce înseamnă asta pentru autonomia strategică a UE
Korea power: De ce mizează Orientul pe tehnologia sud-coreeană. Noile avioane KF-21 sunt și ele pe „lista de cumpărături”
„Articolul 5” fără aderare. Marea iluzie de securitate din planul lui Trump: Ce înseamnă, de fapt, protecția Statelor Unite oferită la schimb cu ruperea teritorială a Ucrainei
Blocajul transatlantic. Marea Britanie retrage oficial dronele Reaper, dar exclude orice donație către Ucraina: Explicația din spatele refuzului categoric
Cotitură strategică a Berlinului: Germania furnizează arme cu rază lungă de acţiune. Se vor produce rachete chiar în Ucraina?
„Africa Corps” sau cum a naționalizat Rusia teroarea (VIDEO). Fantoma lui Prigojin a fost înlocuită rapid cu ,,ștampila'' oficială a Ministerului rus al Apărării
Misiune neobișnuită a unui avion american P-8A Poseidon deasupra Mării Negre. SUA au scanat portul rus Novorossiysk, lovit masiv recent de ucraineni
Rușii schimbă comanda trupelor care vor lua cu asalt Slavyansk și Kramatorsk din regiunea Donețk, numind cel mai tânăr comandant de Regiune Militară
Plan de Pace sau Dictat? Zelenski a primit un proiect din partea americană. Dacă zvonurile se adeveresc, documentul ar fi o capitulare de facto în schimbul a nimic
Rusia și China se duelează prin proxy: Su-57 vs. sisteme antiaeriene HQ-9B. În scenarii simulate un HQ-9 doboră cu ușurință un Su-57, dar cu o condiție
Harta Ucraina
EXCLUSIV
Munchen 1938, reeditat? Ucraina, „teritorii în schimbul păcii” și riscurile pentru România | Hari Bucur-Marcu, la Obiectiv EuroAtlantic
Rușii au anunțat că au ocupat orașul ucrainean Kupiansk, din Harkov. Putin a vizitat un centru de comandă al Armatei ruse
UE discută noi sancțiuni împotriva flotei din umbră a Rusiei. Sancțiunile ar putea afecta țările care facilitează activitățile acestor nave
De la Alexandroupolis la Giurgiu, în 24 de ore. Europa plănuiește un Schengen militar, cu aprobări de tranzit acordate în maxim 6 ore. ”Astăzi durează luni de zile”
România nu cumpără 300 de tancuri Abrams, dar un alt stat o face. La fel ca și în cazul nostru pariul e în continuare pe tancuri
Germania recunoaște că nu poate ajunge la 3,5% pentru apărare până în 2029. Câteva dintre programele de înzestrare ale Bundeswehr
Horaţiu Potra a fost adus în România. Mercenarul, după ce a fugit din țară: "Nu mă ascund şi nu am de ce să mă ascund"
Kievul "privatizează" apărarea aeriană: Companiile din infrastructura ucraineană vor avea liber la folosirea armelor anti-drone
Bilanțul real al utilizării avioanelor F-16 în Ucraina: Cum au interceptat 1.300 de rachete rusești și au preluat 80% din misiunile de luptă ale Forţelor Aeriene Ucrainene
pixel