Opt ani mai târziu, în iulie 2022, un număr cuprins între 193 și 211 de militari ucraineni a fost mutat într-o nouă cazarmă din complexul Volnovakha. Toți erau membri ai unității de extremă-dreapta Azov, care se predaseră pe 16 mai sub garanția protecției asigurate de ONU și Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), după ce au rezistat timp de trei luni asediul forțelor ruse în orașul Mariupol.
Însă doar câteva zile mai târziu, pe 28 iulie, o explozie a avut loc în clădirea în care aceștia au fost transferați, ucigând 53 dintre prizonierii și rănind alți cel puțin 75.
Imaginile tragice lansate de Rusia și alte agenții de presă arată numeroase cadavre arse, unele reduse la cenușă.
Ulterior, CICR a cerut acces la prizonierii ucraineni supraviețuitori, dar demersul a fost respins de autoritățile separatiste.
Moscova a susținut că lagărul a fost lovit de o rachetă trasă de unul dintre sistemele mobile de artilerie HIMARS primite recent de Ucraina de la partenerul american. Rușii chiar au afișat fragmente considerate ca provenind de la lovitura HIMARS, fără a face însă dovada că acestea au fost recuperate la locul atacului.
Surse ruse au susținut că Ucraina a atacat pentru a-i împiedica pe prizonierii ucraineni extremiști să-și „expună” presupusele crime sau pentru a descuraja trupele ucrainene să se predea.
Ucraina a negat categoric executarea unui astfel de atac, iar serviciile secrete ucrainene au susținut în mod expres că în spatele acțiunii se află compania rusă privată de mercenari Wagner Group, care s-a angajat să se ocupe de tortura prizonierilor Batalionului Azov, ucigându-i astfel încât să discrediteze armata ucraineană și să demoralizeze forțele ucrainene după succesele înregistrate cu loviturile sistemelor HIMARS.
De fapt, majoritatea analiștilor recunoscuți ca imparțiali consideră că este mult mai probabil ca forțele aliate Moscovei să fi efectuat atacul.
Cu siguranță, nu este nemaiauzit ca pe timpul luptelor prizonierii de război să cadă din neatenție victime ale bombardamentelor forțelor proprii. Dar personalul ucrainean era pe deplin conștient de locația și utilizarea închisorii pentru deținerea prizonierilor ucraineni, încă din 2014. Cu atât mai mult cu cât separatiștii din Donețk au lansat în repetate rânduri videoclipuri de propagandă în care evidențiază prezența luptătorilor Azov în lagăr.
În același timp, atacul nu putea fi cauzat de un proiectil tras greșit, care ar fi lovit departe de țintă. Spre deosebire de artileria convențională, care împrăștie adesea proiectile neghidate la sute de metri de țintă, rachetele M31 utilizate de sistemele HIMARS sunt proiectate să lovească la maxim câțiva metri de coordonatele GPS prestabilite (o caracteristică confirmată de altfel și de precizia cu care au fost lovite podurile din Herson).
Volnovakha se află la aproximativ 15 km distanță de linia frontului - o distanță suficient de scurtă pentru ca artileria ucraineană cu rază scurtă de acțiune să o poată ataca fără a consuma rachete scumpe HIMARS capabile să lovească ținte la peste 70 km distanță.
Însă imaginile din satelit arată că doar în clădirea în care se aflau acești prizonieri a avut loc o explozie, nicio altă clădire nu a fost avariată. De asemenea, informațiile confirmă că niciun gardian nu a fost ucis.
Este aproape evident că atacul nu este unul accidental. Armata Ucrainei ar fi trebuit să caute în mod deliberat să-și elimine propriii militari în singura clădire în care fuseseră mutați prizonierii Azov.
În același timp, ideea susținătorilor Rusiei potrivit căreia că a existat un interes politic cinic pentru ca Ucraina să-și ucidă propriii militari este oarecum nefondată, având în vedere că recuperarea acestor prizonieri în viață ar fi fost un stimulent important pentru moralul trupelor și o mare victorie politică pentru liderii ucraineni.
Se cunoaște că a existat o presiune politică imensă asupra Kievului pentru a asigura într-un fel eliberarea forțelor capturate de Rusia în Mariupol, forțe care au devenit emblematice pentru rezistența ucraineană după cele trei luni în care au suferit de foame sub bombardamentul constant al rușilor.
Chiar și militanții pro-ruși par să creadă că prizonierii Azov au fost uciși în mod deliberat de forțele ruse.
Potrivit Serviciului de Informații al Ucrainei (SBU), care a interceptat convorbirea telefonică a unui luptător separatist staționat lângă Olenivka, mai multe sisteme de rachete rusești Grad au fost poziționate „la 100 de metri de gardul” închisorii și au lansat mai multe salve către poziții ucrainene.
Acesta susține că, în timpul focului cu rachete, trei explozii au avut loc în interiorul clădirii, provocate de explozibili plantați anterior în interiorul închisorii de către personalul rus și detonați de la distanță sub acoperirea salvelor de rachete Grad.
Fotografiile din interiorul clădirii arată șiruri de paturi supraetajate pârjolite, care, deși deformate de căldură, au rămas în cea mai mare parte în picioare, ca și întreaga clădire.
Un rezervist italian expert în artilerie (Thomas Theiner), remarca pe Twitter că clădirea nu prezintă avariile specifice impactului unei rachete M31, care ar fi generat un crater vizibil și ar fi doborât cea mai mare parte a pereților și lucrurilor în jurul.
Theiner nu exclude posibilitatea ca Rusia să fi utilizat arme incendiare, cum ar fi rachetele portabile RPO-A și RPO-Z „Shmel”, care sunt concepute pentru a ucide în mod eficient forța vie în clădiri.
Cu toate acestea, SBU consideră ca foarte probabilă ipoteza explozibililor plantați în interiorul clădirii înainte de explozie.
A doua zi după atac, ambasada Rusiei în Marea Britanie a difuzat o pretinsă declarație a unor separatiști civili pro-ruși din Mariupol, care acuză Ucraina de „moartea umilitoare” a prizonierilor și de în încălcarea convenției de la Geneva.
Este evident că declarațiile ambelor părți aflate în conflict trebuie privite cu scepticism și că Incidente precum acesta ar trebui să fie examinate de o anchetă independentă. Cu atât mai mult cu cât fiecare poate respinge cu ușurință acuzațiile și poate nega dovezile celuilalt. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că toate afirmațiile sunt la fel de plauzibile și nici că ambele părți ar trebui considerate la fel de credibile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Parlamentul german nu a vrut să voteze un document care ar fi putut facilita furnizarea de tancuri și transportoare blindate germane către Ucraina, relatează postul german de televiziune NTV.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a exclus vineri o mobilizare în Belarus şi a asigurat că Minskul nu intenţionează ''să participe la războaie'', după ce omologul său rus Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru consolidarea trupelor care participă la ''operaţiunea militară specială'' împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ruşii au doar câteva opţiuni care i-ar putea ajuta să supravieţuiască după anunţul lui Vladimir Putin privind mobilizarea parţială.
NATO a condamnat joi planurile Moscovei de a organiza referendumuri în regiunile ocupate de Rusia în Ucraina şi a cerut tuturor statelor să respingă ceea ce a numit "încercările flagrante ale Rusiei de cucerire teritorială", relatează Reuters.
Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul unui interviu, a vorbit despre faptul că economia rusă resinte sancțiunile occidentale iar reputația Armatei rusești e tot mai proastă.
Mircea Geoană a comentat decizia președintelui rus Vladimir Putin de a decreta mobilizare parțială ca urmare a războiului din Ucraina.
„Occidentalii și toți cetățenii țărilor NATO în general trebuie să înțeleagă că Rusia și-a ales propria cale”, a spus Medvedev.
Președintele rus Vladimir Putin a decretat în cursul zilei de ieri mobilizarea parțială, ceea ce înseamnă că rezerviștii vor fi trimiși pe frontul din Ucraina, unde vor trebui să facă față contraofensivei Armatei ucrainene.
Vladimir Putin a amenințat în cursul zilei de ieri din nou NATO cu un război nuclear, precizând în discursul său din fața națiunii că Federația Rusă deține armament mai modern decât cea mai puternică alianță militară din istorie.
Mircea Geoană a subliniat că pentru NATO decizia de mobilizare parțială luată de Vladimir Putin, în pofida faptului că este o escaladare a conflictului din Ucraina, nu e o surpriză. Mai mult, NATO va oferi în continuare sprijin Ucrainei.
Mircea Geoană a comentat discursul lui Vladimir Putin de azi prin care liderul de la Kremlin a anunțat mobilizarea parțială și a recurs din nou la amenințarea nucleară.
Lituania pune forțele de reacție rapidă ale armatei sale în stare de alertă maximă, a precizat azi ministrul lituanian al Apărării, Arvidas Anusauskas. Lituanienii au luat această decizie după ca Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare militară din Rusia de după Al Doilea Război Mondial.
Generalul (r.) Cristian Barbu, profesor asociat la Academia Tehnică Militară, a vorbit despre posibilitatea de a intra într-o nouă fază în războiul din Ucraina, ca urmare a mutărilor Federației Ruse.
După șapte luni de agresiune militară, Rusia nu și-a îndeplinit încă obiectivele militare stabilite în Ucraina. Războiul în curs de desfășurare din Ucraina, care a început la 24 februarie 2022, odată cu mobilizarea de către Rusia a trupelor pe teritoriul Ucrainei, în urma anunțului unei ''operațiuni militare speciale'' de către Vladimir Putin, nu a adus rezultatele pe care le aşteptau oficialii de la Kremlin. Mai mult, armata ucraineană eliberează acum teritoriile ucrainene pe care Rusia le-a ocupat începând cu 2014.
Intenţiile Rusiei de a organiza ''simulacre de referendumuri'' în zonele ocupate în Ucraina constituie o ''încălcare flagrantă a dreptului internaţional'', a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit dpa.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul privind mobilizarea parțială. Discursul care trebuia să fie publicat inițial aseară, a fost publicat în această dimineață.
Proiectul de lege privind modificarea Codului Penal prin introducerea conceptelor de „ mobilizare” și „lege marțială” a fost listat ca fiind deja semnat și publicat, deși Duma de Stat a Federației Ruse l-a adoptat doar în a doua și a treia lectură. În Rusia, un proiect de lege trebuie să treacă de obicei prin trei lecturi în Duma de Stat, scrie Insider.
Potrivit unui comunicat transmis pe 19 septembrie de guvernului de la Ljubljana, Republica Slovenia va furniza Ucrainei nu mai puțin de 28 de tancuri M-55S.
Grupul de mercenari Wagner, companie militară privată rusă, încearcă să recruteze peste 1.500 de infractori condamnaţi pentru a lua parte la războiul Rusiei din Ucraina, dar mulţi refuză să se alăture, a declarat luni un înalt oficial al apărării americane, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Pe 19.09.2022, în autointitulatele Republici Populare din Donețk și Luhansk, dar și în Regiunea Herson, au fost declanșate acțiuni sau au fost făcute declarații în direcția organizării unor referendumuri pentru integrarea în Federația Rusă. Aducerea simultană în discuție a acestei probleme, sugerează faptul că s-a primit “undă verde” de la Moscova pentru demararea procedurilor necesare.
Germania a decis să ofere Ucrainei încă patru obuziere autopropulsate PzH 2000 (Panzerhaubitze) şi un pachet de muniţie suplimentar, a anunţat astăzi Ministerul german al Apărării, a precizat DPA. Guvernul german susţine că oficialii de Kiev au solicitat mai multe obuziere de acest tip.
În perioada februarie-august 2022, Rusia a scos din serviciul de luptă 4 din 14 baterii de apărare antiaeriană cu sisteme S-300, parte din sistemul stratificat de apărarea antiaeriană al oraşului Sankt-Petersburg. Acest lucru este indicat de o serie de imagini din satelit pe care le-au analizat jurnalişti filandezi ai publicaţiei Yle.
În luna mai, mai multe publicaţii mass-media ucrainene au precizat că Forţele Armate Ucrainene s-au confruntat cu trupele ruse într-o localitate din regiunea Harkov. Aici, militarii ucraineni, pe lângă respingerea atacului trupelor ruse, au dat o altă lovitură de imagine armatei ruse, deoarece au distrus cel mai modern tanc rusesc T-90M Proryv/Breakthrough. Acum, la aproape cinci luni de la acel eveniment, militarii ucraineni au publicat pe rețelele de socializare mai multe fotografii cu un tanc T-90M pe care l-au capturat în regiunea Harkov, în timpul retragerii forţelor ruse de ocupaţie.
Germania a aprobat într-un final vânzarea a 18 obuziere moderne de tipc RCH-155 către Ucraina.
Pe rețelele de socializare a devenit viral un filmuleț în care în pozițiile rusești abandonate din nord-estul Ucrainei forțele armate ucrianene au identificat muniție de producție chineză.
Pentru a evita încercuirea, forțele de ocupație ruse s-au retras din zeci de localități din regiunea nord-estică Harkov, ca urmare a contraofensivei fulgerătoare a forțelor de apărare ucrianene de la începutul acestei luni.
Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat din nou pe omologul său rus Vladimir Putin împotriva utilizării armelor chimice sau nucleare în Ucraina, într-un moment în care armata ucraineană desfăşoară o importantă contraofensivă în ţară, relatează Agerpres, care citează France Presse.
Eşecurile şi resursele limitate ale Rusiei în Ucraina arată că forţele sale sunt incapabile să atingă obiectivele iniţiale ale preşedintelui Vladimir Putin privind invadarea ţării vecine, după cum stau lucrurile în prezent, a declarat vineri şeful serviciilor de informaţii al Pentagonului, potrivit Agerpres, care citează ABC News și Associated Press.
SUA și Ucraina poartă negocieri avansate pentru ca forțele armate ucrainene să beneficieze de sisteme moderne americane, inclusiv Patriot, avioane F-16 Fighting Falcon sau Grey Eagle.
Șeful Administrației civil-militare a regiunii Dnepropetrovsk a anunțat distrugeri grave.
România vinde un prim lot format din 20 de tancuri sovietice de tip T-55.
Un avion de atac Su-25 aparținând Forțelor Aeriene ale Bulgariei s-a prăbușit, pe 28.09.2022, în jurul orei locale 14.00, în apropierea Bazei 22 Aeriene din Bezmer.
Forțele de apărare ale Ucrainei avansează pe direcția operativă nord-est, punând presiune pe forțele ruse de ocupație din Donețk.
Bucureștiul a găzduit timp de o săptămână o reuniune privind întreținerea și activitatea operațională a aeronavelor de luptă F-16, la care au participat militari din șase țări membre NATO.
Organizatorii farsei nici nu au încercat să creeze aspectul unui vot normal. Totul e făcut pentru ”consum intern”, regimul fiind preocupat doar de creare uni imagini pe care să o poată vinde la televiziunile din Federația Rusă.
Turcia îşi va consolida prezenţa militară în nordul Ciprului după ce Statele Unite au ridicat restricţiile comerciale din domeniul apărării pentru Cipru, a declarat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, informează Agerpres, care citează Reuters.
Importanţa Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în calitate de garant al securităţii naţionale a crescut cu 11 puncte procentuale în decurs de un an în percepţia publică din 14 ţări europene şi nord-americane, potrivit unui studiu anual al German Marshall Fund (GMF), citat de Agepres și AFP.
Autoritățile americane pregătesc un nou pachet de ajutor militar pentru Forțele Armate Ucrainene, în valoare de 1,1 miliarde de dolari.
Într-un raport anual al Parlamentului francez publicat marți se menționează că Egiptul a ocupat primul loc în lista principalilor importatori de arme din Franța, în 2021, faptul datorându-se unei comenzi de 30 de avioane de luptă Rafale în valoare de 4,5 miliarde de euro.
Deseori criticată pentru modul ambiguu în care și-a manifestat sprijinul acordat Ucrainei, mai ales din punct de vedere militar, Berlinul face un anunț major: Primul sistem de apărare antiaeriană de ultimă generație de tip IRIS-T va ajunge în Ucraina în aceste zile, urmând a fi livrate încă trei.
Secretarul General Adjunct al NATO. Mircea Geoană, a subliniat astăzi, într-un discurs susţinut în sesiunea plenară a Forumului Economic România-SUA “De la Securitate la Prosperitate”, organizat de American Chamber of Commerce (AmCham) in Romania, că parteneriatul ţării noastre cu Statele Unite este „ancora politicii externe a României şi a interesului naţional”.
Fostul comandant al Armatei SUA în Europa, generalul Ben Hodges estimează că Forțele Armate vor intra în Crimeea ocupată de ruși în 2014.
Sabotajul Nord Stream ar putea duce la distrugerea iremediabilă a trei din cele patru conducte ale gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2.
Pe rețelele de socializare au devenit virale poze dintr-o gară rusă în care garnituri de tren transportau camioane americane Studebaker, donate de americani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Liderii republicilor autoproclamate vor să fie anexați de către Moscova.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) supune dezbaterii publice proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin denunţare, a unor tratate internaţionale cu Federaţia Rusă şi Belarus, din domeniile sale de competenţă.
Finlanda îşi antrenează în aceste zile piloții și personalul de la sol pentru condiții reale de război. Forțele Aeriene Finlandeze au început să exerseze câteva manevre extrem de importante pentru menținerea capacității sale de luptă - aterizarea şi decolarea de pe autostrăzi, atunci când într-o situaţie reală de conflict aeroporturile sunt ţinta bombardamentelor.
Luni și marți, piloții din cadrul Forțelor Aeriene Daneze au localizat trei scurgeri de gaze naturale de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică.
Fostul cancelar german, Angela Merkel, consideră că declarațiile președintelui Vladimir Putin despre intenția de a proteja integritatea teritorială și suveranitatea Rusiei cu toate mijloacele disponibile nu sunt o cacealma.
SUA și-a avertizat cetățenii din Federația Rusă.
În urma procesului de mobilizare parțială a rezerviștilor, aflat în curs de desfășurare în Federația Rusă, toată lumea se așteaptă la o agravare a situației din estul Ucrainei. Cu toate acestea, în ultimele zile, presa ucraineană și occidentală a încercat să interpreteze o serie de evenimente ca fiind pregătiri ale Moscovei pentru atacuri la Kiev și Volîn.
În condițiile în care China este "pe cale să dezvolte un avion de vânătoare de generația a șasea", Forțele Aeriene ale SUA trebuie să se asigure că vor avea cu mult înainte o astfel de aeronavă, a declarat recent comandantul Comandamentului Aerian de Luptă (ACC) al U.S. Air Force, generalul Mark Kelly.
Deși președintele rus Vladimir Putin a anunțat „mobilizarea parțială” în urmă cu doar o săptămână, primele grupuri de rezerviști mobilizați au ajuns deja pe frontul din Ucraina. Informația a fost furnizată pe Telegram de Serghei Haidai, șeful administrației militare a regiunii Lugansk.
Armata ucraineană a început să folosească sistemele de apărare antiaeriană Gepard împotriva avioanelor ruseşti, în regiunea Harkov. Un material video care prezintă utilizarea sistemelor Gepard a fost publicat pe rețelele de socializare. Militarii ucraineni au creat un scut de apărare stratificat, folosind alături de sistemele Gepard şi sistemul ucrainean de rachete sol-aer "Osa-AKM".
Majoritatea dronelor produse în Federația Rusă nu îndeplinesc cerințele tehnice și tactice ale Ministerului rus al Apărării.
Statele Unite vor începe să livreze primelor două baterii ale sistemului NASAMS către Ucraina peste aproximativ două luni, a declarat marți Pentagonul, respingând informaţiile apărute în mass-media care relatau că Ucraina le-a primit deja.
Militarii ruși au publicat pe reţele de socializare un scurt material video care surprinde momentul în care un sistem rusesc de rachete sol-aer Pantsir-S1 trage asupra propriilor trupe. O rachetă lansată de cel mai nou sistem rusesc Pantsir-S1 a luat o traiectorie greşită și a lovit un soldat al armatei ruse care filma lansarea de rachete sol-aer.
Distrugătorul USS Zumwalt, cel mai scump construit vreodată și primul din clasa cu același nume, a fost dislocat de americani în zona vestică a Pacificului, un mesaj politic adresat Beijingului.
Directorii companiilor de apărare din SUA și din țările partenere se întâlnesc în această săptămână la Bruxelles pentru a discuta o strategie de asistență în domeniul armamentului pe termen lung pentru Ucraina.
La o zi după încheierea referendumului privind cele patru regiuni din sudul și estul Ucrainei, Moscova a anunțat că o majoritate fără precedent a locuitorilor din regiunile ocupate au fost de acord să se alăture Rusiei.
Vasile Dîncu a discutat despre posibilitatea ca România să achiziționeze sistemul israelian Iron Dome, subiect care a ținut capul de afiș al presei în ultimele zile.
Importanța Insulei Șerpilor a fost prezentată la Washington D.C. în cadrul CEPA Forum, eveniment ce a avut loc în capitala SUA. S-a discutat inclusiv despre riscurile de securitate pe care le-ar putea aduce un nou control rus asupra acestui mic obiectiv deosebit de important din punct de vedere strategic.
