Opt ani mai târziu, în iulie 2022, un număr cuprins între 193 și 211 de militari ucraineni a fost mutat într-o nouă cazarmă din complexul Volnovakha. Toți erau membri ai unității de extremă-dreapta Azov, care se predaseră pe 16 mai sub garanția protecției asigurate de ONU și Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), după ce au rezistat timp de trei luni asediul forțelor ruse în orașul Mariupol.
Însă doar câteva zile mai târziu, pe 28 iulie, o explozie a avut loc în clădirea în care aceștia au fost transferați, ucigând 53 dintre prizonierii și rănind alți cel puțin 75.
Imaginile tragice lansate de Rusia și alte agenții de presă arată numeroase cadavre arse, unele reduse la cenușă.
Ulterior, CICR a cerut acces la prizonierii ucraineni supraviețuitori, dar demersul a fost respins de autoritățile separatiste.
Moscova a susținut că lagărul a fost lovit de o rachetă trasă de unul dintre sistemele mobile de artilerie HIMARS primite recent de Ucraina de la partenerul american. Rușii chiar au afișat fragmente considerate ca provenind de la lovitura HIMARS, fără a face însă dovada că acestea au fost recuperate la locul atacului.
Surse ruse au susținut că Ucraina a atacat pentru a-i împiedica pe prizonierii ucraineni extremiști să-și „expună” presupusele crime sau pentru a descuraja trupele ucrainene să se predea.
Ucraina a negat categoric executarea unui astfel de atac, iar serviciile secrete ucrainene au susținut în mod expres că în spatele acțiunii se află compania rusă privată de mercenari Wagner Group, care s-a angajat să se ocupe de tortura prizonierilor Batalionului Azov, ucigându-i astfel încât să discrediteze armata ucraineană și să demoralizeze forțele ucrainene după succesele înregistrate cu loviturile sistemelor HIMARS.
De fapt, majoritatea analiștilor recunoscuți ca imparțiali consideră că este mult mai probabil ca forțele aliate Moscovei să fi efectuat atacul.
Cu siguranță, nu este nemaiauzit ca pe timpul luptelor prizonierii de război să cadă din neatenție victime ale bombardamentelor forțelor proprii. Dar personalul ucrainean era pe deplin conștient de locația și utilizarea închisorii pentru deținerea prizonierilor ucraineni, încă din 2014. Cu atât mai mult cu cât separatiștii din Donețk au lansat în repetate rânduri videoclipuri de propagandă în care evidențiază prezența luptătorilor Azov în lagăr.
În același timp, atacul nu putea fi cauzat de un proiectil tras greșit, care ar fi lovit departe de țintă. Spre deosebire de artileria convențională, care împrăștie adesea proiectile neghidate la sute de metri de țintă, rachetele M31 utilizate de sistemele HIMARS sunt proiectate să lovească la maxim câțiva metri de coordonatele GPS prestabilite (o caracteristică confirmată de altfel și de precizia cu care au fost lovite podurile din Herson).
Volnovakha se află la aproximativ 15 km distanță de linia frontului - o distanță suficient de scurtă pentru ca artileria ucraineană cu rază scurtă de acțiune să o poată ataca fără a consuma rachete scumpe HIMARS capabile să lovească ținte la peste 70 km distanță.
Însă imaginile din satelit arată că doar în clădirea în care se aflau acești prizonieri a avut loc o explozie, nicio altă clădire nu a fost avariată. De asemenea, informațiile confirmă că niciun gardian nu a fost ucis.
Este aproape evident că atacul nu este unul accidental. Armata Ucrainei ar fi trebuit să caute în mod deliberat să-și elimine propriii militari în singura clădire în care fuseseră mutați prizonierii Azov.
În același timp, ideea susținătorilor Rusiei potrivit căreia că a existat un interes politic cinic pentru ca Ucraina să-și ucidă propriii militari este oarecum nefondată, având în vedere că recuperarea acestor prizonieri în viață ar fi fost un stimulent important pentru moralul trupelor și o mare victorie politică pentru liderii ucraineni.
Se cunoaște că a existat o presiune politică imensă asupra Kievului pentru a asigura într-un fel eliberarea forțelor capturate de Rusia în Mariupol, forțe care au devenit emblematice pentru rezistența ucraineană după cele trei luni în care au suferit de foame sub bombardamentul constant al rușilor.
Chiar și militanții pro-ruși par să creadă că prizonierii Azov au fost uciși în mod deliberat de forțele ruse.
Potrivit Serviciului de Informații al Ucrainei (SBU), care a interceptat convorbirea telefonică a unui luptător separatist staționat lângă Olenivka, mai multe sisteme de rachete rusești Grad au fost poziționate „la 100 de metri de gardul” închisorii și au lansat mai multe salve către poziții ucrainene.
Acesta susține că, în timpul focului cu rachete, trei explozii au avut loc în interiorul clădirii, provocate de explozibili plantați anterior în interiorul închisorii de către personalul rus și detonați de la distanță sub acoperirea salvelor de rachete Grad.
Fotografiile din interiorul clădirii arată șiruri de paturi supraetajate pârjolite, care, deși deformate de căldură, au rămas în cea mai mare parte în picioare, ca și întreaga clădire.
Un rezervist italian expert în artilerie (Thomas Theiner), remarca pe Twitter că clădirea nu prezintă avariile specifice impactului unei rachete M31, care ar fi generat un crater vizibil și ar fi doborât cea mai mare parte a pereților și lucrurilor în jurul.
Theiner nu exclude posibilitatea ca Rusia să fi utilizat arme incendiare, cum ar fi rachetele portabile RPO-A și RPO-Z „Shmel”, care sunt concepute pentru a ucide în mod eficient forța vie în clădiri.
Cu toate acestea, SBU consideră ca foarte probabilă ipoteza explozibililor plantați în interiorul clădirii înainte de explozie.
A doua zi după atac, ambasada Rusiei în Marea Britanie a difuzat o pretinsă declarație a unor separatiști civili pro-ruși din Mariupol, care acuză Ucraina de „moartea umilitoare” a prizonierilor și de în încălcarea convenției de la Geneva.
Este evident că declarațiile ambelor părți aflate în conflict trebuie privite cu scepticism și că Incidente precum acesta ar trebui să fie examinate de o anchetă independentă. Cu atât mai mult cu cât fiecare poate respinge cu ușurință acuzațiile și poate nega dovezile celuilalt. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că toate afirmațiile sunt la fel de plauzibile și nici că ambele părți ar trebui considerate la fel de credibile.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul a afirmat joi că nu există încă niciun "plan" pentru a relua negocierile privind programul său nuclear cu Statele Unite, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat discuţii "săptămâna viitoare", notează Agerpres și AFP.
Un total de 12 bombe ghidate de precizie GBU-57 MPO, concepute pentru a distruge ținte subterane, au fost utilizate de Forțele Aeriene Americane într-un atac asupra instalației nucleare iraniene de la Fordow, a declarat joi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Americane, Dan Caine.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Politico că Rusia nu are nicio dorință de a continua în mod realist discuțiile de pace, deoarece dorește să obțină progrese pe teren. El a avertizat că acest lucru va fi mai dificil decât crede Moscova, deoarece are pierderi mari. Dar nu a susținut impunerea mai multor sancțiuni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat miercuri, în marginea summitului NATO de la Haga, că i-a transmis președintelui american Donald Trump că hotărârea arătată de SUA față de Iran ar trebui aplicată și pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează agenția Agerpres, care citează publicația The Kyiv Independent.
Președintele american Donald Trump a precizat în cadrul summitui NATO de la Haga că va lua în considerare furnizarea mai multor rachete Patriot de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești tot mai numeroase. Trump a mai adăugat că Vladimir Putin trebuie să pună capăt războiului și, pentru prima dată, a admis indirect că există posibilitatea ca Putin să aibă „ambiții mai mari decât Ucraina”. Trump însă a mai precizat că Putin își dorește să iasă din încurcătura din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de "crima de agresiune împotriva Ucrainei", relatează agențiile Agerpres și AFP.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
"Sfârşitul regimului este aproape" în Iran, a declarat luni pentru AFP fiul fostului şah şi una dintre figurile importante ale opoziţiei în exil, Reza Pahlavi, cerând Occidentului să nu intre în noi negocieri cu sistemul religios la putere la Teheran, relatează Agerpres și AFP.
Israelul şi Iranul au agreat un armistiţiu "complet şi total", a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi preşedintele american Donald Trump după seria de atacuri iraniene asupra unor baze militare ale SUA din Orientul Mijlociu, şi, deşi mass-media iraniene au confirmat o încetarea focului, Iranul a lansat un nou atac cu rachete asupra Israelului, au comunicat marţi dimineaţă Forţele de Apărare israeliene (IDF), potrivit agențiilor Agerpres și DPA.
Serviciul rus de informații externe (SVR) a acuzat din nou Serbia că vinde muniție Ucrainei. Acest lucru se face prin companii din Republica Cehă și Bulgaria, unde se realizează asamblarea finală a pieselor fabricate în Serbia. Informația a fost furnizată pe 23.06.2025 de agenția de stat rusă TASS. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat în aceeași zi că Serbia oprește exportul tuturor munițiilor și că proviziile vor merge de acum înainte doar către armata sârbă.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Iranul a anunţat Statele Unite înainte de a lansa o salvă de rachete asupra bazei militare americane Al Udeid din Qatar, ceea ce, potrivit republicanului, a făcut posibil ca nicio viaţă să nu fie pierdută, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Mai multe explozii au fost auzite luni seară deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la loviturile aeriene americane recente asupra obiectivelor nucleare iraniene, transmit Reuters şi AFP.
Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a cerut luni răsturnarea actualului regim de la Teheran și s-a oferit să fie noul lider interimar al țării.
Atacul aerian american din noaptea de 22 iunie - faza principală a Operației Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopții) - a fost o lovitură aeriană fără precedent, pregătită timp de ani de zile însă ajustată cu mai multe măsuri de mascare menite să ofere elementul de surpriză esențial unor astfel de operații.
Instalația nucleară iraniană de la Fordow a fost lovită din nou luni într-un atac al aviației militare israeliene, scrie presa iraniană, preluată de Jerusalem Post. Atacul vine la o zi după ce SUA au lovit aceeași țintă cu bombardiere strategice B-2.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.
Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat duminică, în jurul orei 08:15 (04:45), lansarea de noi atacuri cu rachete asupra Israelului, aliat al SUA, în urma unui atac american asupra mai multor situri nucleare din Iran, transmit agențiile Agerpre, France Presse și DPA.
Bombardierele strategice americane B-2, aeronave capabile să distrugă instalația nucleară subterană Fordo a Iranului, au fost folosite în lovituri.
Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat joi că unul dintre agenţii lor a fost ucis la Kiev, un incident relativ rar în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a trimis miercuri o nouă serie de scrisori către șase țări, printre care Republica Moldova, pentru a anunța tarifele vamale suplimentare ce ar urma să se aplice asupra produselor lor care intră în SUA, informează Agerpres și AFP.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
În timp ce unele state membre NATO cu armate mult mai mari dezbat luni de zile livrările de armament, un aliat din Balcani al Ucrainei, Macedoniei de Nord, şi-a donat către Armata ucraineană întreaga sa flotă de tancuri. Dar ceea ce pare un gest de sacrificiu este, în realitate, obiectivul unei transformări complete a forțelor armate ale Macedoniei de Nord, un pariu strategic care ar putea deveni un model pentru națiunile mici din Alianță.
Ucraina a reținut doi cetățeni chinezi pentru presupusa tentativă de a fura secretele celebrului său sistem de rachete Neptun, o acțiune care aruncă o nouă lumină dură asupra rolului ambiguu al Beijingului în război și complică relația diplomatică delicată a Kievului cu puterea globală.
Într-o demonstrație remarcabilă a capacității industriale și a reorientării strategice, linia de producție a tancului principal de luptă K2 Black Panther de la Hyundai Rotem funcționează la capacitate maximă, asamblând peste 10 unități pe lună, exclusiv pentru a onora comenzile Poloniei. Această realocare completă a producției, confirmată de imagini dintr-un trailer documentar publicat de Agenția Media a Apărării din Coreea de Sud (KFN) pe 5 iulie, subliniază importanța critică a contractelor de export pentru baza industrială de apărare a Seulului.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
Taiwanul a lansat miercuri cele mai ample exerciții militare din istoria sa, începând cu simulări de atacuri asupra sistemelor de comandă și infrastructurii, în contextul unui posibil scenariu de invazie chineză, au declarat oficiali din domeniul apărării.
Pentru mii de soldați francezi și aliați urmează la Cincu „testul brigăzii” unde Grupul de Luptă condus de Franța va face o demonstrație de proiecție de forță care va implica zeci de tancuri Leclerc și altă tehnică grea. Va fi de asemenea și o provocare logistică a Alianței. E vorba de exercițiul ”Dacial Fall 2025” despre care a vorbit Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, în exclusivitate într-un interviu acordat DefenseRomania.
Agenția franceză pentru achiziții în domeniul apărării (DGA) și Forțele Aeriene Franceze au lansat cu succes, pe 23 iunie, două rachete MICA IR de pe un avion Rafale și un Mirage 2000, împotriva unor baloane aflate la altitudini de peste 20 de kilometri.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat miercuri Rusia pentru multiple încălcări ale drepturilor omului care au avut loc în urma operaţiunilor desfăşurate din 2014 în regiunea Donbas din Ucraina şi a războiului declanşat în februarie 2022, şi pentru doborârea zborului MH17 în iulie 2014, relatează Agerpres și AFP.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Președintele SUA, Donald Trump, este convins că războiul ruso-ucrainean ar fi fost „foarte scurt”, dar ucrainenii, în primele zile ale invaziei la scară largă, au primit cele mai bune arme americane. El s-a referit la sistemele americane Javelin și a făcut totodată o aluzie care a ridicat multe sprâncene: Vorbind de Ucraina, Trump a lăudat rachetele Tomahawk.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a oferit o perspectivă amplă asupra rolului Franței în arhitectura de securitate europeană și euroatlantică, subliniind implicarea activă a Parisului în conturarea direcțiilor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. El a vorbit inclusiv de dimensiunea descurajării nucleare.
Finlanda şi Lituania intenţionează să înceapă de anul viitor producţia de mine antipersonal pentru uzul propriu şi pentru a aproviziona şi Ucraina, notează Agerpres.
Rusia a lansat un număr record de 728 de drone şi 13 rachete împotriva Ucrainei în noaptea de marţi spre miercuri, au anunţat miercuri forţele aeriene ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters.
CNN a publicat o înregistrare audio în care Donald Trump le spunea donatorilor, în campania sa de realegere din luna mai a anului trecut, că, dacă Rusia ar invada Ucraina sau China ar invada Taiwanul, ar bombarda Moscova și Beijingul.
