Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Rusia și Germania în cooperare aprofundată: energie contra tehnologie
Strategica
Data publicării:
De îndată ce Președintele Donald Trump a scăpat de acuzația de a fi conspirat cu Moscova pentru influențarea rezultatului alegerilor americane, Germania a pus piciorul pe accelerație în relația cu Rusia.
Angela Merkel și Vladimir Putin
EXCLUSIV
Angela Merkel și Vladimir Putin

Mai întâi drepturile acesteia la Consiliul Europei au fost restabilite. Apoi Rusia a fost inclusă într-un parteneriat cu SUA și UE (adică tot Germania) pentru „decriminalizarea" eșuatei Republici a Moldovei. În fine, iată că, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe 7 iunie 2019, ministrul german al economiei, Peter Altmaier și omologul său rus au încheiat un acord privind cooperarea economică aprofundată dintre cele două țări. Acordul stabilește, potrivit propriei terminologii, nici mai mult nici mai puțin decât un „program pentru un parteneriat al eficienței".

 

PARTENRIATUL SANCȚIONATORULUI CU SANCȚIONATUL

 

După cum se știe, Rusia se află sub regimul unor sancțiuni internaționale (multe cu caracter economic) ca urmare a ceea ce Occidentul euro-atlantic numește „anexarea Crimeii", precum și ca o consecință a sprijinului dat mișcărilor secesioniste din estul Ucrainei. Germania a fost extrem de vocală în susținerea aplicării și chiar a amplificării acestor sancțiuni, insistând ca administrația americană să se arate intransigentă în menținerea lor. Cum se împacă această atitudine cu noul pact economic ruso-german, care, în contextul amintit, capătă caracterul unui pact de neagresiune?

Ceea ce aflăm din declarațiile oficiale este că parteneriatul urmărește creșterea eficienței economiei ruse prin transferul de tehnologie germană. Cooperarea va mai privi îmbunătățirea calificării și productivități muncii lucrătorilor ruși, incluzând totodată schimbul de informații privind reglementările legale care ordonează economia și piața muncii. Cu alte cuvinte vorbim și despre o standardizare normativă, ceea ce, fără îndoială, sporește competitivitatea partenerilor pe piețele terțe. Aceste elemente conferă parteneriatului caracter strategic.

Ministrul german a mai adăugat că Berlinul intenționează să dezvolte relațiile economice cu Rusia, în ciuda sancțiunilor, pentru a „contribui la apariția unui raport generator de prosperitate între Rusia, Ucraina și Europa, care să ofere perspective de creștere economică și să mărească stabilitatea în regiune". Din această frază oarecum complicată este de reținut introducerea neașteptată în discuție a Ucrainei, care nu este parte la acord dar este aparent mărul discordiei în relația dintre Moscova și Berlin. (Spun aparent întrucât criza ucraineană și afirmarea sprijinului „total" oferit de Berlin Kievului, nu au oprit cu nimic realizarea gazoductelor ruso-germane din Marea Baltică.)

Mesajul frazei citate nu poate fi interpretat altfel decât ca recunoaștere a faptului că Ucraina nu a fost pentru Germania nimic mai mult decât o monedă de schimb, păstrată pentru a obține poziția cea mai convenabilă în negocierile cu Rusia. Desigur, Berlinul înțelege să își achite datoriile morale și de aceea dă asigurări, în chiar ceasul în care abandonează cauza ucraineană, că de prosperitatea binomului ruso-german vor profita și ucrainenii, găsindu-și astfel securitatea – economică și geopolitică.

Sancțiunile nu se vor ridica până când cauzele care le-au determinat nu vor fi înlăturate – ne explică ministrul Altmaier, luându-ne de proști – dar în contextul cooperării germano-ruse ele vor arăta ca o glumă nereușită de care nu vor avea voie să râdă doar membrii UE cu statut de colonie, precum România.

Dincolo de toate acestea mai rămâne întrebarea dacă nu cumva un asemenea acord de cooperare economică încheiat între un stat membru al UE (Germania) și unul nemembru (Rusia) nu încalcă atribuțiile exclusive al UE ori cel puțin nu trebuia corelat, în prealabil, cu politica Uniunii economice și monetare? Oare relațiile germano-ruse ies de sub incidența tratatelor UE? Oare Germania nu are obligațiile de cooperare loială pe care le au ceilalți membri ai UE? Sunt întrebări pe care, foarte probabil, președinția română a Consiliului UE nu le va pune Berlinului. Deși ar trebui să o facă.

 

PACTUL RIBENTROPP-MOLOTOV REDIVIVUS?

 

Nu se știe dacă acest acord are în anexă și vreun protocol secret, dar el seamănă al naibii de bine cu faimosul Pact Ribbentrop-Molotov și se plasează pe linia consecvent urmată a strategiei germane de subminare a politicii occidentale față de Rusia. (Recunoașterea URSS de către Republica de la Weimar este doar un alt exemplu.) În sinteză, la baza sa stă principiul schimbului de resurse energetice (de care Germania are nevoie ca de aer și pe care Rusia le posedă în cantități îndestulătoare) contra tehnologie (de care Rusia are nevoie pentru a nu rămâne o economie dependentă de exportul resurselor naturale și pe care Germania le-a dezvoltat la cote înalte).

Dacă lucrurile vor merge cum este preconizat, pe termen mediu, întâlnirea dintre resursele rusești și tehnologia germană sau, cu alte cuvinte, transformarea gazului rusesc în tehnologie rusească va face „Rusia măreață dinnou". Sistemul politic rus (democrația suverană) va permite ca acest joc al schimbului să își contabilizeze profitul în puterea statului rus. Democrația germană îl va contabiliza în creșterea calității vieții cetățenilor. Căci neamțul nu mai știe să suporte răul la fel de bine ca rusul. Și astfel, în final, se vor afla față în față orgoliul pozitiv al puterii colective cu șovinismul decadent al bunăstării individuale. Cine va câștiga în această competiție –cel puțin într-o primă fază, până când vor apărea pe scenă americanii și chinezii – este ușor de prevăzut.

Să nu fie oare Germania conștientă de aceste riscuri? Să nu vadă ea că mergând pe această cale va fi împinsă la declanșarea unui război, din punctul ei de vedere, preventiv, dar care îi va pune dinnou toată omenirea în cap? A ajuns ea la momentul potrivit pentru o asemenea deschidere față de Rusia?

Evident, momentul nu este optim dar timpul nu mai are răbdare căci la mâna Rusiei este astăzi pretendent și Washingtonul. Ca să nu mai vorbim despre China. Reintrarea în concurs a lui Donald Trump obligă.

De aceea Germania se grăbește acum să rezolve mai multe probleme simultan. Să închidă dosarul ucrainean, care este o piedică în calea oricărei normalizări a relației cu Rusia; și asta înainte de a-l închide America. Să spargă rezistența suveraniștilor central-europeni, măcar punând sub control politico-economic total România și alimentând conflictul ereditar dintre Ungaria și România în chestiunea minorităților. (Problema poloneză va fi soluționată împreună cu rușii.) Să își adjudece Moldova (un stat eșuat în mâna unor interlopi pe care nimeni nu se poate baza la infinit) la pachet cu partajarea Ucrainei (fie și în forma unei federații simetrice). Să scape de prezența dizolvantă a Regatului Unit în UE, fără a-l arunca însă în brațele Americii trumpiene, și să reducă Franța macroniană la rolul Italiei mussoliniene de pe timpul „pactului de oțel", sau, de ce nu, la cel al Republicii de la Vichy. O misiune temerară asumată, din câte se vede, de o Angela Merkel la final de mandat.

Hitler a avut nevoie de minereurile ruse pentru a-și hrăni cetățenii și a înarma țara. Știa că nu îi va putea sătura etern astfel și că își va crea o dependență externă care în final l-ar fi putut sufoca. Drept pentru care a sperat că va ajunge suficient de puternic mai repede decât „tovarășii săi de drum", astfel încât ceea ce primea atunci pe căi consensuale, cu costuri relativ mari, să obțină în cadrul unui imperiu „prietenos", dominat desigur de Germania; un imperiu în care statele de la periferie se supuneau bucuros în schimbul accesului la un nivel de trai similar cu al centrului. În această concepție, foarte bine consemnată în documentele arhivelor naziste, regăsim unele rădăcini ale UE de azi.

Atunci în întrecere se aflau două dictaturi. Acum este vorba despre două democrații, din care una este iliberală și alta liberală. De aici pot să apară schimbări de sens, dar nu și de direcție. Respectiv noul pact poate fi rupt din inițiativa altei părți decât cea care a produs ruptura în 1940, înainte ca prosperitatea să le cuprindă pe amândouă într-o îmbrățișare a păcii eterne și a armoniei universale.

 

UNDE SUNT AMERICANII?

 

Ca și în 1939, când Germania, inițiatoare a Pactului anticomintern îndreptat împotriva URSS, încheia Pactul de neagresiune cu URSS, puterile atlantice (în special SUA) au fost luate prin surprindere de apropierea ruso-germană de zilele trecute. Și nu numai ele.

Prin surprindere a fost luată și România. Atunci ca și azi, la ceasul înțelegerii dintre Berlin și Moscova, românii nu aveau relații bune și funcționale, nici cu o capitală nici cu alta. După ce pierduseră aproape tot ce se putea pierde, au sărit în barca germană. Când aceasta a început să ia apă și devenise clar că se scufundă, au trecut, cu mult noroc, în barca sovietică, repartizată lor de aliații occidentali. Așa au mai recuperat câte ceva, dar și-au pierdut sufletul.

Cam la fel se întâmplă și acum. Evoluțiile din Republica Moldova și Ucraina ne-ar fi permis reîntregirea națională, cel puțin în cadrul UE, dacă măcar cu una dintre părți am fi avut relații normal-amicale. Aceasta nu ar fi fost în contradicție cu parteneriatul nostru transatlantic, ci i-ar fi sporit eficiența. Așa cum o sugerase chiar Președintele George Bush Jr.

Am preferat, însă, să ne facem slugă străinilor pentru a putea tranșa mai ușor luptele dintre noi. Și dinnou riscăm a cădea între vagoane.

Acum soarta noastră depinde iarăși, în primul rând, de rezultatul jocului altora.

Să sperăm că America se va trezi mai repede decât rândul trecut și va ajunge la înțelegerea cu Rusia, înainte de a se vedea confruntată cu un bloc euro-asiatic (germano-rus), sau cu o Europă germană. Toți strategii americani sunt de acord că asemenea situații sunt incompatibile cu interesele vitale ale SUA.

Să sperăm că „parteneriatul avansat" americano-britanic propus de Președintele Trump, tot în aceste zile, și care arată ca un pandant al „cooperarării aprofundate" ruso-germane convenite la Sankt Petersburg, va fi realizat, permițând astfel construirea unei arhitecturi de securitate europene mai apropiate de proiectul democrației transfrontaliere prefigurat de părinții fondatori ai UE.

Să sperăm că „inițiativa celor trei mări" își va regăsi locul în această arhitectură, ca un factor de stabilitate și securitate pentru Europa centrală și orientală, dar și ca o garanție a macro-echilibrelor euro-asiatice.

Să sperăm că din confruntarea suveraniștilor și federaliștilor europeni, precum și din cea între hegemonismul merkelian și cel macronian, va ieși o altă Europă politică decât cea de azi, în care toate națiunile membre să fie libere și egale, iar solidaritatea să fie sursa prosperității tuturor.

Este adevărat că speranța moare ultima; dar tot atât de adevărat este că numai cu speranța nu putem trăi. Cine vrea asta moare cu speranța în brațe, regretele suplinind amintirea victoriilor. De aceea și României i se impune acțiunea.

Din fericire mai avem câteva cărți de jucat. Este cazul să jucăm dinnou. Și asta de urgență. Pentru a o face, însă, prima condiție este încetarea războiului româno-român. Când, în jurul nostru, rușii se înțeleg cu nemții, și americanii cu rușii, când polonezii se înțeleg cu ucrainenii și ungurii cu sârbii, este cazul ca românii să se înțeleagă cu românii. Altminteri vom pieri din istorie.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

SUA „arată pisica” Rusiei printr-o declarație surprinzătoare despre Ucraina și rachete Tomahawk. Strategie de negociere sau Trump chiar și-a pierdut răbdarea?
Mesajul de descurajare al NATO pentru Rusia: Avioane de luptă de au transformat Finlanda în vârful de lance al fancului nordic
Sistem de apărare antiaeriană de tip MANPAD Mistral 3. Photo source: MBDA
EXCLUSIV
Cum au ajuns sistemele Mistral 3 subiect de război politic. Ambasadorul Warnery: Nu e o „afacere” între Franța și România. Prețul e unic pentru toate statele implicate
Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România. Colaj DefenseRomania via Statul Major al Forțelor Armate Franceze
EXCLUSIV
Cum a ajuns achiziția României de sisteme Mistral temă a războiului hibrid. Dezinformare, relația cu Franța și securitatea Europei | Interviu Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România
Rușii își cresc prezența în Armenia? Presat de pierderile din Ucraina, Ministerul rus al Apărării ”umflă” numerele de la Baza 102 de la Gyumri
Elveția, bastionul neutralității militare, se adăpostește sub scutul aerian al Europei: Acord cheie cu Germania pentru achiziția sistemului IRIS-T SLM
Apărarea antiaeriană ucraineană este suprasolicitată de atacurile Rusiei (FOTO/VIDEO): Sistemul „Frankenstein” trimis de Marea Britanie devine rivalul dronelor rusești
Triplare a numărului de copii uciși și răniți în Ucraina în ultimele trei luni – UNICEF
Dacă China decide să invadeze Taiwanul, probabil că va activa Rusia ca pe un pion de sacrificiu pentru a ataca teritoriul NATO
Trebuie oferite Ucrainei capabilități pentru a distruge fabricile rusești de drone - ministrul de externe al Letoniei
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
Este timpul ca Donald Trump să pună piciorul în prag în problema chestiunii rusești
Să nu fim luaţi prin surprindere! Statele europene membre NATO se pregătesc pentru un scenariu care nu mai pare imposibil: Reducerea prezenţei militare americane în Europa
100 de bombardiere B-21 nu ar fi de ajuns pentru Statele Unite: Presiuni tot mai mari asupra Pentagonului pentru a dubla miza în fața Chinei
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa: Rusia este deja în război cu noi și vizează statele baltice. Următorul test: exercițiul militar Zapad 2025
Un tanc Leopard în timpul unui exercițiu militar NATO în Korzeniewo, nordul Poloniei. Sursa foto: Wojtek Radwanski/Getty Images.
EXCLUSIV
Ce poate învăţa România din noua Strategie de Securitate Națională a Poloniei? General polonez: În calitate de stat aflat la frontiera NATO, nu ne mai permitem o abordare pur defensivă
Exercitiu militar NATO in Estonia: Sursa foto: SHAPE - NATO Allied Command Operation/X.
EXCLUSIV
Rusia este o amenințare acută pentru Europa, pentru NATO, pentru întreaga lume civilizată: „Putin are nevoie de conflict, așa cum peștele are nevoie de apă”
Să nu ajungem la voia întâmplări! Marea Britanie și Germania pregătesc un pact de apărare istoric, pe fondul temerilor legate de actuala politică SUA faţă de Europa
Cu sau fără sisteme ruseşti S-400, Turcia nu trebuie să primească F-35: Care sunt argumentele celor care se opun vânzării de avioane către Ankara
Faza a doua a reconcilierii turco-kurde: PKK depune armele
,,Punem pe primul loc interesele Americii'' - aşa justifică Pentagonul oprirea livrărilor de rachete Patriot către Ucraina
Germania, la răscruce. Merz confirmă discuțiile cu Franța privind o „umbrelă nucleară europeană”, dar precizează că e vorba despre o perspectivă îndepărtată
Forțele Armate ale Ucrainei au lansat un atac cu rachete asupra regiunii ocupate Donețk: Atacul ar fi servit drept ,,botez al focului'' pentru o nouă rachetă
Transport feroviar de tancuri franceze Leclerc
EXCLUSIV
Veriga slabă a NATO? România plătește milioane de euro către CFR Marfă pentru transport militar pe linii învechite
Ședință CSAT. Pacea în Ucraina trebuie să excludă ferm încercările Rusiei de redivizare a Europei în sfere de influență
Armatele private ale Rusiei: Grupările paramilitare care activează în Ucraina, factor de instabilitate în regiune şi risc de securitate pentru Kremlin
Un misterios avion chinez cu transponderul închis și alte zboruri din Iran spre China ridică o întrebare: Unde e de fapt uraniul îmbogățit al Iranului?
B-2 Spirit, imagine concept. Photo source: NamuWiki
EXCLUSIV
Momentul în care Israelul a atacat nu a fost întâmplător: Zidul destructurat ce oferea Iranului adâncime strategică și paradoxul bombardierelor SUA B-2 care au lovit Iranul
După atacul SUA asupra Iranului: „Endless war”, blestemul americanilor? Și ce urmează după Războiul de 12 Zile | Ioana Constantin Bercean, la Obiectiv EuroAtlantic
SUA schimbă prioritățile: Dronele sunt favorizate, iar achiziția de F-35 scade la 47 de avioane în noul buget pentru apărare pentru 2026
Loviturile SUA asupra Iranului, mesaj greșit pentru Kim: Coreea de Nord ar putea grăbi programul nuclear

Ştiri Recomandate

Contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea
EXCLUSIV
Visul rus de „Marea nostrum” Neagră și planurile Marinei române de modernizare | Contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea, la Obiectiv EuroAtlantic
Mișcări strategice de „trupe” în industria de apărare: Iveco Defence, inclusiv unitatea din România unde se produc camioane, preluate de Leonardo
Rusia și China au început manevre maritime comune în Extremul Orient. Faza activă a exercițiului se va desfășura în Marea Japoniei
România, discuții la nivel înalt cu Statele Unite: Apărare, energie și Visa Waiver, pe agenda oficială
”Modelul danez” înfurie Moscova, care amenință că fabricile ucrainene de pe teritoriul Danemarcei pot duce la un război total între Rusia și NATO
Trump a semnat decretul care impune creșterea tarifelor vamale pentru zeci de țări. Siria, cea mai afectată, dar nici Canada nu a fost iertată
Rafinăriile de stat indiene au suspendat achizițiile de petrol rusesc
Noua rachetă hipersonică Tayfun a Turciei provoacă Rusiei frisoane. Rușii au simulat un scenariu de război cu turcii și se tem de ceea ce a rezultat
România așteaptă tancurile M1 Abrams și trage cu ochiul către K2. Dar în caz de război două aspecte vor fi cruciale, fie că vorbim de Abrams, K2 sau Leopard 2
Drone ucrainene au lovit fabrica rusă Radiozavod, care produce echipamente de comunicații militare
După ce Medvedev a amenințat SUA cu războiul, Trump îi transmite să aibă grijă ce-și dorește că a intrat pe un „teren periculos”. Ieșire rară împotriva Rusiei
Fortăreața maritimă a Chinei: O rețea de 27 de baze, unele pregătite să găzduiască bombardiere nucleare, domină Marea Chinei de Sud
Parlamentul ucrainean aprobă legea care restabilește independența agențiilor anticorupție. Actul, promulgat imediat de Zelenski
Zelenski amintește lumii întregi că singura șansă pentru o pace de durată e schimbarea regimului din Rusia. Dar e pregătită Europa?
De ce UE și NATO nu pot conduce programul de reînarmare al Europei? Răspunsul este în curtea americanilor
„Cârtița” din interior (Foto/Video): Cum a fost prins spionul rus care ştia totul despre avioanele F-16 şi Mirage ale Ucrainei
Rușii anunță că au capturat localitatea Chasiv Yar. Deocamdată, Ucraina nu a comentat pierderea locației strategice din regiunea Donețk
Atac violent asupra Kievului: Armata rusă a lovit ținte din capitala Ucrainei și din regiune cu peste 320 de drone și rachete (Foto/Video)
Un F-35C al U.S. Navy s-a prăbușit în California: Avionul aparținea unei escadrile de instruire (Foto/Video)
De la barcă de pescuit la apogeu: Vânător de avioane S-30 rusești. Cum au devenit dronele navalele ucrainene Magura un coșmar pentru Flota Rusiei
Un C-130 Hercules al Armatei române a evacuat din Gaza 12 copii palestinieni și membri ai familiilor lor
Prim-ministrul polonez declară că războiul din Ucraina ar putea fi suspendat în curând, "dar acest lucru nu schimbă în niciun fel situația noastră”
Ucraina primește radare TRML-4D și SPEXER 2000 de la Hensoldt. Radarele, integrate inclusiv pe sistemele antiaeriene IRIS-T și Skyranger 30
Avioane USR Craiova. Ultima șansă pentru IAR-99 și resuscitarea unei companii căpușată și băgată în comă?
Un tanc robot, dar nu prea: Rușii vor să rupă frontul cu un tanc-dronă numit Shturm, o combinație între T-72 și T-90
Gigantul german Diehl construiește la Craiova o fabrică de componente pentru industria aeronautică
De unde a început isteria Iron Dome în România? Sistemele Spyder personalizate pentru România vor fi o versiune hibridă cum nu s-a mai văzut
Comisia anunță că primele 18 state, inclusiv România, solicită 127 de miliarde EUR din cei 150 de miliarde disponibili prin SAFE
Franța va parașuta 40 de tone de ajutoare umanitare în Fâșia Gaza
Estonia și-a stabilit prioritățile privind apărarea. Micul stat baltic se concentrează pe apărare aeriană IRIS-T și sisteme HIMARS cu rază de 300 de km
Macron critică acordul dintre UE și SUA negociat de Ursula von der Leyen cu Trump: „UE nu e încă o putere. Nu suntem suficient de temuți”
Armata rusă e aproape de un obiectiv important: Încercuirea orașului Pokrovsk. "Un astfel de număr de trupe ar fi suficient pentru a captura unele țări europene"
pixel