Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Rusia și Germania în cooperare aprofundată: energie contra tehnologie
Strategica
Data publicării:
De îndată ce Președintele Donald Trump a scăpat de acuzația de a fi conspirat cu Moscova pentru influențarea rezultatului alegerilor americane, Germania a pus piciorul pe accelerație în relația cu Rusia.
Angela Merkel și Vladimir Putin
EXCLUSIV
Angela Merkel și Vladimir Putin

Mai întâi drepturile acesteia la Consiliul Europei au fost restabilite. Apoi Rusia a fost inclusă într-un parteneriat cu SUA și UE (adică tot Germania) pentru „decriminalizarea" eșuatei Republici a Moldovei. În fine, iată că, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe 7 iunie 2019, ministrul german al economiei, Peter Altmaier și omologul său rus au încheiat un acord privind cooperarea economică aprofundată dintre cele două țări. Acordul stabilește, potrivit propriei terminologii, nici mai mult nici mai puțin decât un „program pentru un parteneriat al eficienței".

 

PARTENRIATUL SANCȚIONATORULUI CU SANCȚIONATUL

 

După cum se știe, Rusia se află sub regimul unor sancțiuni internaționale (multe cu caracter economic) ca urmare a ceea ce Occidentul euro-atlantic numește „anexarea Crimeii", precum și ca o consecință a sprijinului dat mișcărilor secesioniste din estul Ucrainei. Germania a fost extrem de vocală în susținerea aplicării și chiar a amplificării acestor sancțiuni, insistând ca administrația americană să se arate intransigentă în menținerea lor. Cum se împacă această atitudine cu noul pact economic ruso-german, care, în contextul amintit, capătă caracterul unui pact de neagresiune?

Ceea ce aflăm din declarațiile oficiale este că parteneriatul urmărește creșterea eficienței economiei ruse prin transferul de tehnologie germană. Cooperarea va mai privi îmbunătățirea calificării și productivități muncii lucrătorilor ruși, incluzând totodată schimbul de informații privind reglementările legale care ordonează economia și piața muncii. Cu alte cuvinte vorbim și despre o standardizare normativă, ceea ce, fără îndoială, sporește competitivitatea partenerilor pe piețele terțe. Aceste elemente conferă parteneriatului caracter strategic.

Ministrul german a mai adăugat că Berlinul intenționează să dezvolte relațiile economice cu Rusia, în ciuda sancțiunilor, pentru a „contribui la apariția unui raport generator de prosperitate între Rusia, Ucraina și Europa, care să ofere perspective de creștere economică și să mărească stabilitatea în regiune". Din această frază oarecum complicată este de reținut introducerea neașteptată în discuție a Ucrainei, care nu este parte la acord dar este aparent mărul discordiei în relația dintre Moscova și Berlin. (Spun aparent întrucât criza ucraineană și afirmarea sprijinului „total" oferit de Berlin Kievului, nu au oprit cu nimic realizarea gazoductelor ruso-germane din Marea Baltică.)

Mesajul frazei citate nu poate fi interpretat altfel decât ca recunoaștere a faptului că Ucraina nu a fost pentru Germania nimic mai mult decât o monedă de schimb, păstrată pentru a obține poziția cea mai convenabilă în negocierile cu Rusia. Desigur, Berlinul înțelege să își achite datoriile morale și de aceea dă asigurări, în chiar ceasul în care abandonează cauza ucraineană, că de prosperitatea binomului ruso-german vor profita și ucrainenii, găsindu-și astfel securitatea – economică și geopolitică.

Sancțiunile nu se vor ridica până când cauzele care le-au determinat nu vor fi înlăturate – ne explică ministrul Altmaier, luându-ne de proști – dar în contextul cooperării germano-ruse ele vor arăta ca o glumă nereușită de care nu vor avea voie să râdă doar membrii UE cu statut de colonie, precum România.

Dincolo de toate acestea mai rămâne întrebarea dacă nu cumva un asemenea acord de cooperare economică încheiat între un stat membru al UE (Germania) și unul nemembru (Rusia) nu încalcă atribuțiile exclusive al UE ori cel puțin nu trebuia corelat, în prealabil, cu politica Uniunii economice și monetare? Oare relațiile germano-ruse ies de sub incidența tratatelor UE? Oare Germania nu are obligațiile de cooperare loială pe care le au ceilalți membri ai UE? Sunt întrebări pe care, foarte probabil, președinția română a Consiliului UE nu le va pune Berlinului. Deși ar trebui să o facă.

 

PACTUL RIBENTROPP-MOLOTOV REDIVIVUS?

 

Nu se știe dacă acest acord are în anexă și vreun protocol secret, dar el seamănă al naibii de bine cu faimosul Pact Ribbentrop-Molotov și se plasează pe linia consecvent urmată a strategiei germane de subminare a politicii occidentale față de Rusia. (Recunoașterea URSS de către Republica de la Weimar este doar un alt exemplu.) În sinteză, la baza sa stă principiul schimbului de resurse energetice (de care Germania are nevoie ca de aer și pe care Rusia le posedă în cantități îndestulătoare) contra tehnologie (de care Rusia are nevoie pentru a nu rămâne o economie dependentă de exportul resurselor naturale și pe care Germania le-a dezvoltat la cote înalte).

Dacă lucrurile vor merge cum este preconizat, pe termen mediu, întâlnirea dintre resursele rusești și tehnologia germană sau, cu alte cuvinte, transformarea gazului rusesc în tehnologie rusească va face „Rusia măreață dinnou". Sistemul politic rus (democrația suverană) va permite ca acest joc al schimbului să își contabilizeze profitul în puterea statului rus. Democrația germană îl va contabiliza în creșterea calității vieții cetățenilor. Căci neamțul nu mai știe să suporte răul la fel de bine ca rusul. Și astfel, în final, se vor afla față în față orgoliul pozitiv al puterii colective cu șovinismul decadent al bunăstării individuale. Cine va câștiga în această competiție –cel puțin într-o primă fază, până când vor apărea pe scenă americanii și chinezii – este ușor de prevăzut.

Să nu fie oare Germania conștientă de aceste riscuri? Să nu vadă ea că mergând pe această cale va fi împinsă la declanșarea unui război, din punctul ei de vedere, preventiv, dar care îi va pune dinnou toată omenirea în cap? A ajuns ea la momentul potrivit pentru o asemenea deschidere față de Rusia?

Evident, momentul nu este optim dar timpul nu mai are răbdare căci la mâna Rusiei este astăzi pretendent și Washingtonul. Ca să nu mai vorbim despre China. Reintrarea în concurs a lui Donald Trump obligă.

De aceea Germania se grăbește acum să rezolve mai multe probleme simultan. Să închidă dosarul ucrainean, care este o piedică în calea oricărei normalizări a relației cu Rusia; și asta înainte de a-l închide America. Să spargă rezistența suveraniștilor central-europeni, măcar punând sub control politico-economic total România și alimentând conflictul ereditar dintre Ungaria și România în chestiunea minorităților. (Problema poloneză va fi soluționată împreună cu rușii.) Să își adjudece Moldova (un stat eșuat în mâna unor interlopi pe care nimeni nu se poate baza la infinit) la pachet cu partajarea Ucrainei (fie și în forma unei federații simetrice). Să scape de prezența dizolvantă a Regatului Unit în UE, fără a-l arunca însă în brațele Americii trumpiene, și să reducă Franța macroniană la rolul Italiei mussoliniene de pe timpul „pactului de oțel", sau, de ce nu, la cel al Republicii de la Vichy. O misiune temerară asumată, din câte se vede, de o Angela Merkel la final de mandat.

Hitler a avut nevoie de minereurile ruse pentru a-și hrăni cetățenii și a înarma țara. Știa că nu îi va putea sătura etern astfel și că își va crea o dependență externă care în final l-ar fi putut sufoca. Drept pentru care a sperat că va ajunge suficient de puternic mai repede decât „tovarășii săi de drum", astfel încât ceea ce primea atunci pe căi consensuale, cu costuri relativ mari, să obțină în cadrul unui imperiu „prietenos", dominat desigur de Germania; un imperiu în care statele de la periferie se supuneau bucuros în schimbul accesului la un nivel de trai similar cu al centrului. În această concepție, foarte bine consemnată în documentele arhivelor naziste, regăsim unele rădăcini ale UE de azi.

Atunci în întrecere se aflau două dictaturi. Acum este vorba despre două democrații, din care una este iliberală și alta liberală. De aici pot să apară schimbări de sens, dar nu și de direcție. Respectiv noul pact poate fi rupt din inițiativa altei părți decât cea care a produs ruptura în 1940, înainte ca prosperitatea să le cuprindă pe amândouă într-o îmbrățișare a păcii eterne și a armoniei universale.

 

UNDE SUNT AMERICANII?

 

Ca și în 1939, când Germania, inițiatoare a Pactului anticomintern îndreptat împotriva URSS, încheia Pactul de neagresiune cu URSS, puterile atlantice (în special SUA) au fost luate prin surprindere de apropierea ruso-germană de zilele trecute. Și nu numai ele.

Prin surprindere a fost luată și România. Atunci ca și azi, la ceasul înțelegerii dintre Berlin și Moscova, românii nu aveau relații bune și funcționale, nici cu o capitală nici cu alta. După ce pierduseră aproape tot ce se putea pierde, au sărit în barca germană. Când aceasta a început să ia apă și devenise clar că se scufundă, au trecut, cu mult noroc, în barca sovietică, repartizată lor de aliații occidentali. Așa au mai recuperat câte ceva, dar și-au pierdut sufletul.

Cam la fel se întâmplă și acum. Evoluțiile din Republica Moldova și Ucraina ne-ar fi permis reîntregirea națională, cel puțin în cadrul UE, dacă măcar cu una dintre părți am fi avut relații normal-amicale. Aceasta nu ar fi fost în contradicție cu parteneriatul nostru transatlantic, ci i-ar fi sporit eficiența. Așa cum o sugerase chiar Președintele George Bush Jr.

Am preferat, însă, să ne facem slugă străinilor pentru a putea tranșa mai ușor luptele dintre noi. Și dinnou riscăm a cădea între vagoane.

Acum soarta noastră depinde iarăși, în primul rând, de rezultatul jocului altora.

Să sperăm că America se va trezi mai repede decât rândul trecut și va ajunge la înțelegerea cu Rusia, înainte de a se vedea confruntată cu un bloc euro-asiatic (germano-rus), sau cu o Europă germană. Toți strategii americani sunt de acord că asemenea situații sunt incompatibile cu interesele vitale ale SUA.

Să sperăm că „parteneriatul avansat" americano-britanic propus de Președintele Trump, tot în aceste zile, și care arată ca un pandant al „cooperarării aprofundate" ruso-germane convenite la Sankt Petersburg, va fi realizat, permițând astfel construirea unei arhitecturi de securitate europene mai apropiate de proiectul democrației transfrontaliere prefigurat de părinții fondatori ai UE.

Să sperăm că „inițiativa celor trei mări" își va regăsi locul în această arhitectură, ca un factor de stabilitate și securitate pentru Europa centrală și orientală, dar și ca o garanție a macro-echilibrelor euro-asiatice.

Să sperăm că din confruntarea suveraniștilor și federaliștilor europeni, precum și din cea între hegemonismul merkelian și cel macronian, va ieși o altă Europă politică decât cea de azi, în care toate națiunile membre să fie libere și egale, iar solidaritatea să fie sursa prosperității tuturor.

Este adevărat că speranța moare ultima; dar tot atât de adevărat este că numai cu speranța nu putem trăi. Cine vrea asta moare cu speranța în brațe, regretele suplinind amintirea victoriilor. De aceea și României i se impune acțiunea.

Din fericire mai avem câteva cărți de jucat. Este cazul să jucăm dinnou. Și asta de urgență. Pentru a o face, însă, prima condiție este încetarea războiului româno-român. Când, în jurul nostru, rușii se înțeleg cu nemții, și americanii cu rușii, când polonezii se înțeleg cu ucrainenii și ungurii cu sârbii, este cazul ca românii să se înțeleagă cu românii. Altminteri vom pieri din istorie.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Generalul Gheorghiță Vlad: Armata României, pregătită să reziste unui eventual atac al Rusiei. Există instrumente și pentru a ajuta Moldova
Generalul Oleksandr Sirski, comandantul Forțelor Terestre Ucrainene și comandantul Grupului Est al Forțelor Armate ale Ucrainei. Sursa Foto: Facebook Сухопутні війська ЗС України.
EXCLUSIV
Generalul Sirski raportează despre capcana ucraineană de la Dobropillia. Între timp s-a așternut liniștea la est de Kramatorsk
Foto: Ministerul Apărării din China
EXCLUSIV
Războiul ideologic al Chinei: Strategia PCC din Xinjiang forțează Europa să aleagă între comerț și drepturile omului. Implicațiile pentru NATO.
Stocurile de armament greu ale Rusiei sunt tot mai puţine: Peste jumătate din tancurile și artileria din depozite, „canibalizate” pentru războiul din Ucraina
Forțele pentru Operații Speciale ale Republicii Moldova. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Chișinău
EXCLUSIV
Strategia ,,Moldova 2035'': De la "mizerie și dezordine" la digitalizare și apărare cibernetică. Cum își construiește Chișinău scutul anti-Rusia
Armată profesionistă și investiții în echipamente. Republica Moldova are o nouă Strategie militară, dar obiectivul de 1% pentru Apărare e considerat insuficient
Rusia își protejează cu plase anti-dronă situl nuclear arctic de la Novaya Zemlya, la 2.500 km de linia frontului din Ucraina (FOTO)
Centrala Nucleară Zaporijjea
EXCLUSIV
Rusia pare să reia șantajul nuclear. Centrala de la Zaporojie intră din nou în prim-planul amenințării
Forțele ucrainene au lovit uzina Sverdlov - De ce este aceasta ținta numărul 1 și un nod cheie al industriei de apărare a Rusiei? (FOTO/VIDEO)
Decizia „pe jumătate” a lui Trump privind rachetele Tomahawk pentru Ucraina: „Vreau să aflu ce fac cu ele”
Semnale de alarmă de la Bruxelles: Rusia ar lua în calcul efectuarea unui atac asupra NATO, potrivit serviciilor germane de informaţii
Mai câștigi războaie cu tancuri? Achiziția a 216 de tancuri de către România naște controverse iar verdictul îl dă o putere europeană
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Rezerva operatională a României: Între patriotismul trădat și nevoia de modernizare
Hățișul birocraţiei europene ţine pe loc trenurile NATO cu ajutor pentru Flancul Estic. Un general francez trage semnalul de alarmă
Rușii își refac forțele care luptă în Ucraina: Un nou lot de bombardiere de front de tip Su-34, livrat. E al cincilea lot livrat în 2025
Valul de drone "cu întrebuințare militară" care paralizează Europa: De la München la bazele NATO, o nouă fază a războiului hibrid
Sursă foto: Cybercommand.ro
EXCLUSIV
Un raport oficial dezvăluite o mare problemă de securitate națională în România: Digitalizarea, tratată ca anexă tehnică și birocratică, nu ca prioritate de securitate națională
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Asul din mânecă și norocul României? Trei motive cruciale pentru care SUA nu se vor retrage din România
„Dormiți liniștiți, nu ne provocați”: Strategia lui Vladimir Putin de descurajare a statelor europene se rezumă la ameninţări cu atacuri iminente
Tomahawk vs. ,,tigrul de hârtie'': De ce aleg acum Statele Unite să încurajeze Ucraina să lovească în inima sistemului rusesc de rafinării
Un general eston explică de ce doborârea avioanelor rusești MiG-31 ar fi fost o greşeală strategică: Analiza incursiunilor Rusiei și riscul de escaladare
Punctul de cotitură al noului război hibrid. Cum ,,flota din umbră'' a Rusiei a forțat NATO să iasă ,,la vânătoare'' în Marea Baltică
Trupele ruse și-au intensificat atacurile aeriene în luna septembrie: Peste 5.600 de drone și 185 de rachete au vizat ținte de pe teritoriul Ucrainei
Rusia, aproape de eșec total: De la benzină nelimitată la rații de 10-30 de litri. Atacurile ucrainenilor au paralizat rafinăriile, iar logistica armatei e afectată
Instruirea operatorilor rusi de drone. Sursa foto: pl-llc.ru.
EXCLUSIV
Europa își caută scut: Din Norvegia și până în România, incursiunile dronelor forțează Europa să ridice mai rapid „Zidul” anti-dronă
Venezuela instalează sisteme de rachete antiaeriene BUK în apropierea Caracasului, după o avertizare a SUA cu privire la un posibil atac aerian
"Obiectivul Centenar 2027" al Chinei: Cum a schimbat războiul din Ucraina strategia militară a lui Xi Jinping
Sursa foto: Davis Political Review.
EXCLUSIV
Scenariu ceh cu repetiție românească: Cum au reuşit 300 de conturi TikTok pro-ruse să agite societatea cehă înainte de alegerile parlamentare
Lovitură de palmares: Cum a doborât o dronă FPV ucraineană un elicopter rusesc Mi-8 (VIDEO). Detaliile complete ale unei operațiuni unice în istorie
Acordul ,,Triunghi'': Cum a forțat alianța Rusia-Iran Israelul să trimită sisteme Patriot în Ucraina, via Statele Unite

Ştiri Recomandate

Obuziere K9 Thunder și mașini de luptă Redback „made in Romania”, vândute în Europa? Cum plănuiesc coreenii să transforme România într-un „gigant industrial” în Europa de Est
Unul dintre ”gardienii” Flotei fantomă? Nava de desant rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastelor Germaniei
Mai multă muniție pentru Polonia: Companii franceze și poloneze vor produce propulsori pentru obuzele de 155 mm
Merz se așteaptă ca SUA să scutească divizia germană a Rosneft de sancțiuni
Cum își finanțează Coreea de Nord programul nuclear: Miliarde de dolari, furate din criptomonede și atacuri cibernetice
UE amână până în decembrie decizia privind activele rusești
"Au rămas acolo 20 de secunde". Avioane Su-30 și Il-78 încalcă spațiul aerian lituanian. Două Eurofighter spaniole au reacționat imediat
Al 19-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei: Flota fantomă, cripto, bănci, ”diplomați” ruși. Economia de război a Rusiei primește încă o lovitură
Companiile petroliere chineze suspendă achizițiile de petrol rusesc din cauza sancțiunilor americane. Ținta principală: Rosneft și Lukoil
Războiul cognitiv, cea mai mare parte din războiul hibrid din regiune. Societățile, obligate să treacă la o gândire strategică
Trageri reale efectuate de Armata României. Sursă foto: MApN
EXCLUSIV
România în fața unei noi ordini industriale de apărare. Lecțiile EDIP pentru o țară periferică
România vinde energia ieftin şi o cumpără scump, dar are planuri mari: Capacități de stocare cât 10 reactoare de la Cernavodă
Companiile europene Airbus, Thales și Leonardo își unesc forțele pentru a concura cu Starlink
Furie la Moscova, după sancțiunile americane asupra Lukoil și Rosneft: Trump a declarat război Rusiei
Tehnologia face diferența (FOTO): Drona ucraineană „Sea Baby” 2.0 rescrie strategia navală în Marea Neagră, devenind principala ameninţare la adresa Flotei ruse
Summit important la Bruxelles. Mai multe țări țin piciorul pe frână, însă doar două au o agendă pro-Kremlin
Capacitatea de apărare a NATO, confirmată de generalul Dorin Toma: Vă pot spune cu toată convingerea că putem respinge orice potențială agresiune asupra României
Avertisment de pe scena Forumului Aspen-GMF București. Lordul McConnell: „Urmează o nouă eră de instabilitate globală”
A început producția pentru România a obuzierelor K9 și a vehiculelor de alimentare K10. Când va fi mutată în țară producția
”Aveți mai mult decât orice altă țară din Europa". Diaspora trebuie folosită pentru a promova România, crede Charlie Ottley
O explozie puternică a avut loc la o uzină militară din apropierea orașului rusesc Celiabinsk (FOTO/VIDEO)
Primul transport China - Europa pe traseul nordic a durat jumătate din timpul pe ruta clasică (VIDEO). “Drumul Mătăsii de Gheață” trece însă prin Rusia
Sfârșitul răbdării: Donald Trump sancționează companiile Rosneft și Lukoil, recunoscând eșecul ,,diplomației'' cu Vladimir Putin
Geopolitica europeană la răscruce | "Gata de un şoc în 3-4 ani": Avertismentul Franței despre o posibilă agresiune militară rusă
Iranul, la un pas de reluarea ambițiilor nucleare? Reconstrucția misterioasă de la complexul Taleghan-2, sub ochii Israelului și ai lumii occidentale
Crime de război rusești la Pokrovsk. Atacarea civililor, o practică generalizată în Armata rusă
Rusia începe producția de masă a bombelor aeriene cu o rază de aproape 200 km, anunță serviciile ucrainene. Cum pot fi combătute KAB-urile rusești
De la Blitzkriegul de 3 zile la Războiul de 4 ani. Hărțuită de dronele ucrainene, Rusia apelează la elicoptere, rezerviști și dirijabile pentru apărarea rafinăriilor
Un „păianjen” fabricat în România? Peste 25 de firme românești, gata să se implice în producția în țară a Redback, dacă România va opta pentru mașini de luptă Redback
”Gripen poate face întreaga Europă mai sigură”. Până la 150 de avioane, în cea mai modernă variantă (Gripen E), propunerea Suediei pentru Kiev
India și SUA se apropie de un acord comercial istoric. Taxe de 16%, în schimbul reducerii importurilor de petrol rusesc
Undă verde de la deputați: Stagiul militar voluntar, pasul către întinerirea rezervei Forțelor Armate Române
pixel