Astfel, la Șantierul Naval Nordic din Sankt Petersburg, parte a Corporației Întrunite Constructoare de Nave (OSK), a început construcția fregatelor Amiral Yumashev și Amiral Spiridonov, Proiect 22350. La Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, parte a OSK, a început construcția submarinelor nucleare multirol Vladivostok și Voronezh, Proiect 885M, clasa Yasen-M.
În sfârșit, la Șantierul Naval Zaliv din Kerci, a început construcția navelor universale de desant Ivan Rogov și Mitrofan Moskalenko. Acestea sunt, de fapt, primele portelicoptere din istoria URSS și Federației Ruse. Prezent în Crimeea, la ceremonia desfășurată la Kerci, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că, până în anul 2027, procentul de nave noi din dotarea Forțelor Navale va ajunge la 70%.
“În ultimii opt ani, în compunerea de luptă a flotei au fost introduse peste 200 de nave și vedete de luptă și auxiliare. Trebuie ca în continuare să urmărim îndeplinirea programului de stat pentru înzestrare, iar până în anul 2027 procentul de nave moderne din dotarea Forțelor navale să depășească 70%”, a spus șeful statului rus. Președintele a menționat că Forțele Navale joacă un rol extrem de important în asigurarea securității Federației Ruse, apărând interesele naționale și sprijinind menținerea echilibrului și stabilității strategice în lume. Vladimir Putin a precizat că, “în prezent, aproximativ 60 de nave aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse se află în Oceanul Planetar. Aproximativ jumătate dintre acestea îndeplinesc misiuni în zona maritimă îndepărtată”.
Cele patru nave de suprafață și două submarine a căror construcție a început pe 16 iulie vor întări în mod considerabil Forțele Navale ale Federației Ruse, fiind destinate, în principal, celor mai puternice flote ale statului rus, respectiv Flota de Nord și Flota din Oceanul Pacific.
În prezent, în dotarea Forțelor Navale se află o singură navă Proiect 22350, respectiv fregata Amiral Gorshkov, care a fost introdusă în dotarea Flotei de Nord în anul 2018. Cea de-a doua fregată de acest tip, prima din producția de serie, Amiral Kasatonov, a fost predată Forțelor Navale pe 15.07.2020 și urmează ca, pe 21 iulie, să fie introdusă în dotarea Flotei de Nord. A treia fregată, Amiral Golovko, a fost lansată la apă pe 22.05.2020 și se pregătește pentru testele de marș, fiind destinată tot Flotei de Nord. A patra fregată, Amiral Isakov, se află în construcție și va fi lansată la apă în anul 2021.
Aceasta va fi introdusă în dotarea Flotei ruse din Marea Neagră, cu toate că, inițial, era planificată livrarea către Flota de Nord. Fregatele cinci și șase, Amiral Amelko și Amiral Chichagov, a căror construcție a început pe 23.04.2019, fac parte deja din Proiectul 22350 parțial modernizat. Acestea sunt destinate Flotei din Oceanul Pacific. Fregatele șapte și opt, Amiral Yumashev și Amiral Spiridonov, a căror construcție a început pe 20.07.2020, vor fi finalizate în anii 2025 și 2026. Inițial, acestea erau destinate Flotei din Oceanul Pacific. Acum însă există o serie de discuții în ceea ce privește viitorul lor, luându-se în considerare livrarea fregatei Amiral Yumashev către Flota din Marea Neagră și a fregatei Amiral Spiridonov către Flota de Nord.
În paralel cu producerea fregatelor Proiect 22350 și Proiect 22350 parțial modernizate, în Federația Rusă au loc și activități de dezvoltare a unor noi fregate profund modernizate, Proiect 22350M. Prima navă de acest tip urmează să fie livrată Forțelor Navale până în anul 2027. Ministerul rus al Apărării intenționează să comande, în total, 12 nave Proiect 22350M.
Primele patru fregate Proiect 22350 (Amiral Gorshkov, Amiral Kasatonov, Amiral Golovko și Amiral Isakov) dispun de două instalații universale de lansare (3S-14) ale complexului de rachete Kalibr-NK, cu câte opt celule fiecare, ceea ce înseamnă că pot purta 16 rachete de croazieră Kalibr sau Oniks, ori rachete hipersonice Zircon în perspectivă. Următoarele patru nave de acest tip (Amiral Amelko, Amiral Chichagov, Amiral Yumashev și Amiral Spiridonov), vor dispune de trei instalații de lansare, adică de 24 de rachete. Fregatele Proiect 22350M vor avea în dotare șase instalații de lansare universale 3S-14, cu opt celule fiecare, ceea ce înseamnă că vor dispune de 48 de rachete de croazieră (Kalibr, Onyks sau Zircon). De asemenea, acestea vor fi dotate cu complexul de rachete antiaeriene Poliment-Redut, probabil cu 72 de rachete antiaeriene.
Potrivit reprezentanților ruși, noile fregate Proiect 22350M vor fi mai puternice decât distrugătoarele grele și crucișătoarele americane. Astfel, acestea vor avea un deplasament de aproximativ 7.000 de tone și vor dispune de peste 100 de instalații verticale de lansare a rachetelor. Distrugătoarele americane din clasa Arleigh Burke dispun de 90 sau 96 de instalații de lansare, în funcție de versiune. În același timp, crucișătoarele grele americane din clasa Ticonderoga au doar un avantaj ușor, cu 122 de instalații de lansare, deși au un deplasament de 10.000 de tone.
Cele două submarine Proiect 885M, a căror construcție a început pe 20 iulie, sunt destinate Flotei din Oceanul Pacific și Flotei de Nord. Primul submarin Proiect 885, K-560 Severodvinsk, se află în serviciul de luptă al Flotei de Nord din anul 2014. Următorul submarin, K-561 Kazan, care este și primul submarin modernizat din cadrul Proiectului 885M, desfășoară testele de stat și va fi predat Flotei de Nord până la sfârșitul anului 2020. Al treilea submarin, K-573 Novosibirsk, a fost lansat la apă pe 25.12.2019 și va fi livrat Flotei din Oceanul Pacific în 2021. Alte patru submarine (K-571 Krasnoyarsk, K-564 Arkhanghelsk, Perm și Ulyanovsk) se află în construcție și vor fi lansate la apă, câte un submarin pe an, în perioada 2020-2023. Primul și al treilea submarin sunt destinate Flotei din Oceanul Pacific, iar al doilea și al patrulea Flotei de Nord.
Submarinele din cadrul Proiectelor 885 și 885M sunt purtătoare de rachete de croazieră Kalibr și Onyks. În perspectivă, acestea vor putea întrebuința și noile rachete hipersonice Zircon. În perioada 2020-2021, submarinul K-560 Severodvinsk va fi cooptat în procesul de testare a rachetelor hipersonice Zircon. După mai multe lansări de la bordul fregatei Amiral Gorshkov, vor fi efectuate o serie de lansări de pe submarin, din care cel puțin una din imersiune.
În ceea ce privește cele două portelicoptere Proiect 23900, a căror construcție a început pe 20 iulie la Șantierul Naval Zaliv din Kerci, trebuie spus faptul că vor fi lansate la apă în 2025 și 2026. Primul dintre acestea va fi destinat Flotei din Marea Neagră, iar cel de-al doilea Flotei din Oceanul Pacific. Inițial, reprezentanții ruși au stabilit ca navele să păstreze denumirile alocate portelicopterelor Mistral comandate în Franța, respectiv Sevastopol și Vladivostok. Ulterior, acestea au primit denumirile Ivan Rogov și Mitrofan Moskalenko.
Navele vor avea un deplasament de 25.000 de tone și o lungime de aproximativ 220 de metri. Un astfel de gabarit, le va permite portelicopterelor să aibă la bord până la 20 de elicoptere grele și două batalioane întărite de infanterie marină.
Pe noile portelicoptere vor putea fi amplasate elicoptere rusești de tip Ka-52K Katran, Ka-27, Ka-29 și Ka-31.
În afară de elicopterele de luptă, navele vor dispune și de o serie de armamente pentru asigurarea securității proprii. Este planificată dotarea acestora cu complexe de rachete și artilerie antiaeriană Pantsir-M, precum și cu o instalație de artilerie A-190, cu calibrul de 100 de milimetri.
Cu toate că Federația Rusă este în prezent a doua putere militară navală, după SUA, reprezentanții ruși nu se mulțumesc cu acest statut, care este amenințat și de ascensiunea Chinei în acest domeniu, și încearcă să recupereze decalajele existente în construcția și exploatarea navelor de suprafață și submarinelor. Deși a stabilit obiective ambițioase, în ultimul timp, Federația Rusă nu a reușit să întrebuințeze toate capabilitățile de construcții navale moștenite de la fosta URSS, în principal, din cauza lipsei resurselor financiare.
În ultimii ani, Federația Rusă nu a mai construit nave grele, cu deplasamente mari, de tip portavion, crucișător sau distrugător. S-a limitat la construirea unor nave mici, cu putere mare de foc, dotate cu rachete de croazieră Kalibr. Acestea vor putea să utilizeze în viitor și noile rachete hipersonice Zircon, aflate în prezent în faza testelor.
Prin construirea celor două portelicoptere, aceste lucruri încep să se schimbe, iar Federația Rusă face trecerea spre producerea, în perspectivă, de noi distrugătoare și portavioane. Acestea se află în fază de dezvoltare, fiind elaborate deja mai multe proiecte, inclusiv cel al unui distrugător de tip Lider (Proiect 23560). Acesta va beneficia de rachete de croazieră Kalibr, Onyks și Zircon, precum și de versiunea navală a sistemului de rachete antiaeriene S-500. În același timp, specialiștii ruși au întocmit proiectul unui nou portavion (Proiect 23000E Shtorm), care va avea un deplasament de aproape 100.000 de tone și o lungime de 330 de metri.
La bordul acestuia se vor afla 80-90 de avioane și elicoptere, inclusiv versiunea navală a avionului de vânătoare de generația a cincea de tip Su-57. Reprezentanții ruși afirmă că proiectul este diferit de ceea ce se întâlnește în dotările Forțelor Navale ale altor state, fiind vorba despre o navă ce va răspunde nevoilor viitorului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.
Coreea de Nord ar putea echipa noua fregată cu o rachetă balistică hipersonică pe care a pretins că a testat-o cu succes în ianuarie
Potrivit informațiilor publicate de Departamentul american al Apărării la 11 aprilie 2025, Statele Unite și Panama au încheiat un acord istoric în domeniul apărării care intensifică cooperarea militară și acordă navelor de luptă și celor auxiliare americane acces „prioritar și gratuit” prin Canalul Panama. Acordul, semnat în timpul recentei vizite a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Panama, este poziționat ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire a securității regionale, de consolidare a legăturilor bilaterale în domeniul apărării și de contracarare a influenței tot mai mari a Chinei în apropierea unuia dintre cele mai strategice coridoare maritime din lume.
Portalul francez Zone Militaire a informat vineri, 11.04.2025, că, având în vedere că trei sferturi din cablurile submarine ale emisferei trec prin zona sa economică exclusivă (ZEE) și că reprezintă un punct sensibil al NATO (din care nu face parte) din cauza capacităților sale militare slabe, Irlanda raportează în mod regulat prezența navelor și submarinelor de informații rusești în apele de care este responsabilă.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 12.04.2025, că un pilot de F-16 și-a pierdut viața în timp ce îndeplinea o misiune de luptă.
Compania Hyundai Heavy Industries (HD HHI) din Coreea de Sud a găzduit la sediul său din Ulsan, la 18 martie 2025, o ceremonie de predare a navei Jeongjo the Great care este echipată cu sisteme Aegis. În timpul evenimentului, HD HHI a declarat că poate construi până la cinci distrugătoare Aegis pe an pentru Marina SUA dacă cooperarea bilaterală este pregătită să extindă această capacitate industrială de producţie.
Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Rachetele de croazieră Neptune au fost modernizate semnificativ, și dispun acum de o capacitate de lovire mult mai ridicată decât rachetele care au lovit nava Moskva acum trei ani.
Anul trecut, compania americană SailDrone a dezvăluit o nouă generație a dronei de suprafață [USV] „Surveyor”, care are particularitatea de a fi echipată cu o velă înaltă de 13 metri. La vremea respectivă, USV-ul, care are lungimea de 20 de metri și masa 15 tone, era echipată cu radar, camere de luat vederi, un sistem de identificare automată [AIS] și sonde batimetrice.
Președintele interimar Ilie Bolojan a confirmat informațiile publicate pe surse de DefenseRomania: România cumpără o corvetă ușoară din Turcia. Întrebarea la care a răspuns președintele interimar a fost „de ce?”, în contextul în care la Galați se produc nave de luptă moderne.
După cum reiese dintr-o serie de imagini publicate pe reţelele de socializare, pe 3 aprilie 2025, Rusia continuă construcția celei mai mari nave de război pe care a construit-o de la Războiul Rece până în prezent, nava de asalt Ivan Rogov din clasa Proiect 23900. Potrivit imaginilor, nave se afla la șantierul naval Zaliv situat în orașul Kerch din Crimeea, aflat în prezent sub control rusesc. Destinată să devină noua navă amiral a Flotei Mării Negre, Ivan Rogov depășește semnificativ dimensiunea crucișătorului cu rachete Moskva din clasa Slava, scufundat în 2022 după un puternic atac ucrainean.
Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.
S-a încercat de mai multe ori în ultimele luni „marea cu sarea”, în Marea Roșie. Nu mai târziu de luna trecută portavionul american USS Harry S. Truman a fost ținta rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au lansat rachete balistice și drone asupra portavionului american.
Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Industria de apărare, dezvoltarea ei prin investiții în noul context internațional în care Europa încearcă să își redefinească strategia inclusiv industrială și de securitate, sunt sintagme pe care le auzim la fiecare a treia propoziție. La nivel decizional însă lucrurile stau în cel mai fericit caz ilogic. Vă propunem azi să ne aruncăm un ochi pe achiziția României nave de patrulare, cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. O achiziție care se va face din Turcia.
Surse politice și din industria de apărare au confirmat pe canale diferite pentru DefenseRomania că România va achiziționa o corvetă ușoară din Turcia. O decizie care ridică multe sprâncene.
Aflat într-o vizită de lucru la Murmansk, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat, pe 27.03.2025, că Ministerul rus al Apărării a aprobat un program de consolidare a trupelor de infanterie marină din cadrul Forțelor Navale.
Pe 27.03.2025, că un avion de patrulare antisubmarin de tip Il-38N Novella aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a zburat în proximitatea portavionului american Carl Vinson, al cărui echipaj a surprins acest moment pe video.
Marea Neagră, cândva un spațiu dominat de navele de război rusești, a devenit un teren de testare pentru războiul naval asimetric. Un conflict care a început cu scufundarea crucișătorului Moskva s-a transformat într-un teatru de operatii în care ingeniozitatea ucraineană, determinată de necesitate, a modificat irevocabil peisajul luptei maritime. Narațiunea nu mai este una a flotelor monolitice împotriva unei linii de coastă, ci a dronelor navale agile, produse intern, care sfidează însuși conceptul de supremație navală.
Recent, unul dintre cele mai mari grupuri de nave rusești de la începutul invaziei la scară largă a fost observat trecând prin Canalul Mânecii. Serviciile secrete occidentale indică faptul că aceste nave ar fi putut transporta echipamente militare, existând suspiciuni că Rusia și-ar fi mutat toate echipamentele militare din Siria în Ucraina în urma căderii regimului lui Bashar al-Assad, potrivit unor rapoarte apărute în presa rusă pe 20 martie.
Oficiali de rang înalt din cadrul STRATCOM și USAF au indicat că forțele aeriene ale SUA au nevoie de 145 de aeronave stealth B-21 în loc de cele 100 prevăzute inițial, împreună cu o „capacitate de străpungere de vârf” pentru a face față în mod eficient amenințărilor tot mai mari reprezentate în viitoarele situații de luptă. La 18 martie 2025, în cadrul conferinței anuale McAleese and Associates privind programele de apărare, ofițeri superiori din cadrul Comandamentului Strategic al SUA (STRATCOM) și din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA (USAF) au discutat despre cerințele impuse pentru a spori gradul de pregătire pentru viitor. Printre aceste cerințe se numără mai multe programe-cheie aflate în prezent în curs de dezvoltare, inclusiv B-21 Raider și NGAD.
Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.
Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.
Nu este primul eveniment militar pe care Rusia îl anulează. În iulie 2024, parada de Ziua Marinei planificată în St. Petersburg a fost anulată din motive de securitate și pare că nu se va desfășura nici anul acesta.
Aproximativ 70 de soldați din șase țări, inclusiv România, participă la un program de antrenament de patru săptămâni în Coreea de Sud privind operarea obuzierelor K9. În cazul țărilor care au semnat contracte și pentru achiziția de tancuri, antrenamentele prevăd și operarea tancurilor K2.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, vineri, că Germania este principalul partener comercial al României, subliniind că ţara noastră îşi doreşte ca această cooperare să se dezvolte în anii următori.
Prețul oficial european al petrolului rusesc a scăzut cu peste 10 dolari pe baril.
Ca răspuns la transformările rapide ale conflictelor moderne și pentru a-și întări securitatea națională, România inițiază un viraj strategic major, având ca obiectiv transformarea țării într-un centru de greutate regional în producția de drone. Această nouă direcție se bazează pe o abordare duală: pe de o parte, demararea imediată a asamblării a mii de drone printr-un parteneriat tehnologic cu o companie americană, iar pe de altă parte, explorarea unui proiect de anvergură pentru fabricarea în comun a modelelor ucrainene, testate pe câmpul de luptă, destinate atât forțelor naționale, cât și exportului european.
NATO și UE au condamnat vineri „ferm” activitățile cibernetice ostile ale Rusiei, care au ca scop destabilizarea statelor europene.
Marshall și Romaero au anunțat astăzi o colaborare pentru întreținerea programată de tip PDM a aeronavelor C-130 Hercules actuale și viitoare operate de Forțele Aeriene Române, se arată într-un comunicat al companiei britanice, relatează DefenseRomania.
În spatele retoricii președintelui Aleksandr Lukașenko despre neutralitate tarii sale, o rețea de întreprinderi de stat din Belarus a devenit un furnizor esențial pentru producția de rachete de precizie și tehnică militară a Rusiei, alimentând direct atacurile asupra infrastructurii civile și militare din Ucraina. Documente obținute de la firma privată de intelligence Dallas și analizate de publicația ucraineană Canal 24 dezvăluie o cooperare industrial-militară puternica, care transformă Belarusul dintr-un simplu aliat logistic într-un cobeligerant de facto în conflict.
Orbán a postat pe Facebook o fotografie a incidentului, în care era scris mesajul „Maghiarii, la cuțit”.
Departamentul Apărării al SUA a anunțat Elveția că livrările de sisteme de apărare antiaeriană Patriot vor fi întârziate, întrucât se va prioritiza sprijinirea Ucrainei, după cum a informat serviciul de presă al Ministerului Apărării din Elveția.
Portalul rusesc de propagandă şi dezinformare TopWar.ru a semnalat faptul că, de la începutul lunii iunie, trupele rusești au lansat cel puțin 50 de lovituri asupra aerodromurilor întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei, folosind diverse mijloace de distrugere cu rază lungă de acțiune.
Germania, Marea Britanie și Franța testează drona Helsing HX-2, o muniție „loitering” proiectată pe baza experienței de pe câmpul de luptă din Ucraina și construită pentru a fi produsă la scară largă. O companie germană de tehnologie accelerează producția unei noi drone kamikaze, dotată cu inteligență artificială, destinată să contracareze una dintre cele mai eficiente arme ale Rusiei în Ucraina.
Casa Albă a oficializat o poziție care circula de ceva vreme în cercurile de militare: programul avionului de generația a șasea al U.S. Air Force, F-47, are prioritate absolută, chiar dacă acest lucru înseamnă întârzierea programului echivalent al U.S. Navy, F/A-XX. Decizia creează o tensiune evidentă între Administrație, Congres și conducerea U.S. Navy, care consideră noul său avion esențial pentru a contracara amenințările aflate la mare distanța, în special cele venite din partea Chinei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 18 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
La 16 iulie 2025, Comisia a prezentat propunerea sa pentru un cadru financiar multianual („CFM”) ambițios și dinamic, care se ridică la aproape 2 trilioane EUR.
Forțele NATO au elaborat un plan detaliat pentru a „neutraliza” exclava rusă Kaliningrad cu o viteză fără precedent în cazul unui conflict, a declarat generalul Christopher Donahue, Comandantul Armatei SUA în Europa și Africa și Comandantul Forțelor Terestre ale NATO. Declarația subliniază o schimbare fundamentală în postura de descurajare a Alianței, alimentată de lecțiile învățate din Ucraina și de progresele tehnologice rapide.
Sistemul de apărare antiaeriană al Israelului este unul dintre cele mai sofisticate și stratificate din lume. Cu toate acestea, loviturile repetate ale iranienilor au avut un grad tot mai mare de reușită.
Francezii de la Airbus vor ca Brașovul să devină un hub industrial european pentru producția de elicoptere multirol. E vorba de elicoptere Airbus H215M, propuse de gigantul francez pentru a înlocui flota deja îmbătrânită de elicoptere IAR-330 Puma a României. Despre acest program au discutat înalți oficiali ai Airbus, într-un briefing la care a participat și DefenseRomania.
România pregătește achiziții importante de tehnică militară, iar sistemele antiaeriene sunt printre echipamente care ar putea fi contractate anul acesta.
SUA depun eforturi pentru a furniza foarte rapid arme Ucrainei în cadrul planului prezentat luni de preşedintele Donald Trump, având în vedere să vândă sisteme de apărare antiaeriană Patriot provenind din propriile lor stocuri, a declarat joi trimisul Washingtonului la NATO, citat de Agerpres și AFP.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a schimbat recent poziția față de Rusia privind intențiile ei sincere de a încheie războiul din Ucraina în condiții decente pentru toată lumea.
Serviciile de informații militare ucrainene (GUR/HUR) au restricționat semnificativ activitățile companiei ruse Gaskar Group, unul dintre cei mai mari furnizori de drone, a relatat ziarul Kyiv Independent, citând surse proprii.
Livrările de muniţie de artilerie către Ucraina coordonate de Cehia sunt în creştere în acest an, dovadă a încrederii partenerilor într-un program guvernamental care asociază donaţiile de la partenerii NATO cu ofertele de vânzare de muniţie, a declarat joi Ministerul ceh al Apărării, citat de Agerpres și Reuters.
Turcia este pregătită să consolideze capacităţile defensive ale Siriei, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Ankara, în urma atacurilor aeriene israeliene asupra unor instalaţii ale armatei siriene din capitala Damasc, informează Agerpres și EFE.
Pe un câmp de luptă redefinit de roiurile de drone ieftine, precum cele iraniene Shahed-136, un startup francez de tehnologie susține că a dezvoltat ,,un antidot'': un interceptor kamikaze, ultra-rapid și cu un cost redus, proiectat să vâneze și să distrugă amenințările aeriene în mai puțin de un minut.
După schimbările de strategie care au avut loc în relațiile transatlantice odată cu revenirea lui Trump la conducere, s-a considerat și sperat că statele europene și chiar aliații lor de peste oceane își vor da mâna și vor acționa unitar pentru a acoperi cât mai repede golul de securitate pe care SUA par dispuse să îl lase în apărarea colectivă.
Nivelul de pregătire al apărării aeriene americane a atins un punct critic, forțând unul dintre cei mai înalți generali ai Armatei să recunoască o vulnerabilitate rară și să anunțe un plan de urgență. Generalul James Mingus, adjunctul șefului Statului Major, a dezvăluit că batalioanele de rachete Patriot, coloana vertebrală a scutului antirachetă al SUA, sunt utilizate foarte intens în teatrele de operaţii din Pacific, Europa și Orientul Mijlociu. Aceste unități, descrise de general drept „elementul de forță cel mai stresat” din întregul arsenal, se află într-o situație aproape de colaps, necesitând o intervenție imediată.
ENEVO Group și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) au semnat un acord de cooperare, ce are ca obiectiv consolidarea securitǎții cibernetice a infrastructurilor critice din domeniul energetic.
În contextul unei Europe redefinite de conflictul din Ucraina, noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a respins ferm ideea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, trasând o direcție clară pentru viitorul forțelor armate: profesionalizare, înzestrare de înaltă tehnologie și o rezervă de voluntari robustă. Poziția sa, articulată miercuri intr-un interviu acordat Antena 3 CNN, subliniază o schimbare de paradigmă accelerată de necesitatea descurajării agresiunii rusești la granița estică a NATO.
Într-o demonstrație de forță menită să remodeleze calculul strategic în Indo-Pacific, Armata SUA a testat noul său sistem de rachete cu rază medie de acțiune Typhon, lovind și scufundând o țintă maritimă în timpul exercițiului Talisman Sabre 25. Lansarea, efectuată pe 16 iulie din Teritoriul de Nord al Australiei, validează o nouă capacitate critică: abilitatea forțelor terestre de a controla spații maritime, o provocare directă la adresa strategiilor A2/AD (anti-access/area-denial) ale Chinei.
Franța ia în considerare abandonarea programului european avansat de drone pentru viitor, Eurodrone, proiect care se dorea o alternativă europeană la sistemele americane de tip Reaper MQ-9 (Predator B). Dezvoltarea unei aeronave europene fără pilot de tipul MALE (Medium Altitude Long Endurance), cunoscută și sub numele de Euromale, a acumulat ani de eforturi din partea celor patru state contributoare - Germania, Spania, Franța și Italia - și are deja comenzi ferme pentru peste 60 de unități.
Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.
