Astfel, la Șantierul Naval Nordic din Sankt Petersburg, parte a Corporației Întrunite Constructoare de Nave (OSK), a început construcția fregatelor Amiral Yumashev și Amiral Spiridonov, Proiect 22350. La Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, parte a OSK, a început construcția submarinelor nucleare multirol Vladivostok și Voronezh, Proiect 885M, clasa Yasen-M.
În sfârșit, la Șantierul Naval Zaliv din Kerci, a început construcția navelor universale de desant Ivan Rogov și Mitrofan Moskalenko. Acestea sunt, de fapt, primele portelicoptere din istoria URSS și Federației Ruse. Prezent în Crimeea, la ceremonia desfășurată la Kerci, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că, până în anul 2027, procentul de nave noi din dotarea Forțelor Navale va ajunge la 70%.
“În ultimii opt ani, în compunerea de luptă a flotei au fost introduse peste 200 de nave și vedete de luptă și auxiliare. Trebuie ca în continuare să urmărim îndeplinirea programului de stat pentru înzestrare, iar până în anul 2027 procentul de nave moderne din dotarea Forțelor navale să depășească 70%”, a spus șeful statului rus. Președintele a menționat că Forțele Navale joacă un rol extrem de important în asigurarea securității Federației Ruse, apărând interesele naționale și sprijinind menținerea echilibrului și stabilității strategice în lume. Vladimir Putin a precizat că, “în prezent, aproximativ 60 de nave aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse se află în Oceanul Planetar. Aproximativ jumătate dintre acestea îndeplinesc misiuni în zona maritimă îndepărtată”.
Cele patru nave de suprafață și două submarine a căror construcție a început pe 16 iulie vor întări în mod considerabil Forțele Navale ale Federației Ruse, fiind destinate, în principal, celor mai puternice flote ale statului rus, respectiv Flota de Nord și Flota din Oceanul Pacific.
În prezent, în dotarea Forțelor Navale se află o singură navă Proiect 22350, respectiv fregata Amiral Gorshkov, care a fost introdusă în dotarea Flotei de Nord în anul 2018. Cea de-a doua fregată de acest tip, prima din producția de serie, Amiral Kasatonov, a fost predată Forțelor Navale pe 15.07.2020 și urmează ca, pe 21 iulie, să fie introdusă în dotarea Flotei de Nord. A treia fregată, Amiral Golovko, a fost lansată la apă pe 22.05.2020 și se pregătește pentru testele de marș, fiind destinată tot Flotei de Nord. A patra fregată, Amiral Isakov, se află în construcție și va fi lansată la apă în anul 2021.
Aceasta va fi introdusă în dotarea Flotei ruse din Marea Neagră, cu toate că, inițial, era planificată livrarea către Flota de Nord. Fregatele cinci și șase, Amiral Amelko și Amiral Chichagov, a căror construcție a început pe 23.04.2019, fac parte deja din Proiectul 22350 parțial modernizat. Acestea sunt destinate Flotei din Oceanul Pacific. Fregatele șapte și opt, Amiral Yumashev și Amiral Spiridonov, a căror construcție a început pe 20.07.2020, vor fi finalizate în anii 2025 și 2026. Inițial, acestea erau destinate Flotei din Oceanul Pacific. Acum însă există o serie de discuții în ceea ce privește viitorul lor, luându-se în considerare livrarea fregatei Amiral Yumashev către Flota din Marea Neagră și a fregatei Amiral Spiridonov către Flota de Nord.
În paralel cu producerea fregatelor Proiect 22350 și Proiect 22350 parțial modernizate, în Federația Rusă au loc și activități de dezvoltare a unor noi fregate profund modernizate, Proiect 22350M. Prima navă de acest tip urmează să fie livrată Forțelor Navale până în anul 2027. Ministerul rus al Apărării intenționează să comande, în total, 12 nave Proiect 22350M.
Primele patru fregate Proiect 22350 (Amiral Gorshkov, Amiral Kasatonov, Amiral Golovko și Amiral Isakov) dispun de două instalații universale de lansare (3S-14) ale complexului de rachete Kalibr-NK, cu câte opt celule fiecare, ceea ce înseamnă că pot purta 16 rachete de croazieră Kalibr sau Oniks, ori rachete hipersonice Zircon în perspectivă. Următoarele patru nave de acest tip (Amiral Amelko, Amiral Chichagov, Amiral Yumashev și Amiral Spiridonov), vor dispune de trei instalații de lansare, adică de 24 de rachete. Fregatele Proiect 22350M vor avea în dotare șase instalații de lansare universale 3S-14, cu opt celule fiecare, ceea ce înseamnă că vor dispune de 48 de rachete de croazieră (Kalibr, Onyks sau Zircon). De asemenea, acestea vor fi dotate cu complexul de rachete antiaeriene Poliment-Redut, probabil cu 72 de rachete antiaeriene.
Potrivit reprezentanților ruși, noile fregate Proiect 22350M vor fi mai puternice decât distrugătoarele grele și crucișătoarele americane. Astfel, acestea vor avea un deplasament de aproximativ 7.000 de tone și vor dispune de peste 100 de instalații verticale de lansare a rachetelor. Distrugătoarele americane din clasa Arleigh Burke dispun de 90 sau 96 de instalații de lansare, în funcție de versiune. În același timp, crucișătoarele grele americane din clasa Ticonderoga au doar un avantaj ușor, cu 122 de instalații de lansare, deși au un deplasament de 10.000 de tone.
Cele două submarine Proiect 885M, a căror construcție a început pe 20 iulie, sunt destinate Flotei din Oceanul Pacific și Flotei de Nord. Primul submarin Proiect 885, K-560 Severodvinsk, se află în serviciul de luptă al Flotei de Nord din anul 2014. Următorul submarin, K-561 Kazan, care este și primul submarin modernizat din cadrul Proiectului 885M, desfășoară testele de stat și va fi predat Flotei de Nord până la sfârșitul anului 2020. Al treilea submarin, K-573 Novosibirsk, a fost lansat la apă pe 25.12.2019 și va fi livrat Flotei din Oceanul Pacific în 2021. Alte patru submarine (K-571 Krasnoyarsk, K-564 Arkhanghelsk, Perm și Ulyanovsk) se află în construcție și vor fi lansate la apă, câte un submarin pe an, în perioada 2020-2023. Primul și al treilea submarin sunt destinate Flotei din Oceanul Pacific, iar al doilea și al patrulea Flotei de Nord.
Submarinele din cadrul Proiectelor 885 și 885M sunt purtătoare de rachete de croazieră Kalibr și Onyks. În perspectivă, acestea vor putea întrebuința și noile rachete hipersonice Zircon. În perioada 2020-2021, submarinul K-560 Severodvinsk va fi cooptat în procesul de testare a rachetelor hipersonice Zircon. După mai multe lansări de la bordul fregatei Amiral Gorshkov, vor fi efectuate o serie de lansări de pe submarin, din care cel puțin una din imersiune.
În ceea ce privește cele două portelicoptere Proiect 23900, a căror construcție a început pe 20 iulie la Șantierul Naval Zaliv din Kerci, trebuie spus faptul că vor fi lansate la apă în 2025 și 2026. Primul dintre acestea va fi destinat Flotei din Marea Neagră, iar cel de-al doilea Flotei din Oceanul Pacific. Inițial, reprezentanții ruși au stabilit ca navele să păstreze denumirile alocate portelicopterelor Mistral comandate în Franța, respectiv Sevastopol și Vladivostok. Ulterior, acestea au primit denumirile Ivan Rogov și Mitrofan Moskalenko.
Navele vor avea un deplasament de 25.000 de tone și o lungime de aproximativ 220 de metri. Un astfel de gabarit, le va permite portelicopterelor să aibă la bord până la 20 de elicoptere grele și două batalioane întărite de infanterie marină.
Pe noile portelicoptere vor putea fi amplasate elicoptere rusești de tip Ka-52K Katran, Ka-27, Ka-29 și Ka-31.
În afară de elicopterele de luptă, navele vor dispune și de o serie de armamente pentru asigurarea securității proprii. Este planificată dotarea acestora cu complexe de rachete și artilerie antiaeriană Pantsir-M, precum și cu o instalație de artilerie A-190, cu calibrul de 100 de milimetri.
Cu toate că Federația Rusă este în prezent a doua putere militară navală, după SUA, reprezentanții ruși nu se mulțumesc cu acest statut, care este amenințat și de ascensiunea Chinei în acest domeniu, și încearcă să recupereze decalajele existente în construcția și exploatarea navelor de suprafață și submarinelor. Deși a stabilit obiective ambițioase, în ultimul timp, Federația Rusă nu a reușit să întrebuințeze toate capabilitățile de construcții navale moștenite de la fosta URSS, în principal, din cauza lipsei resurselor financiare.
În ultimii ani, Federația Rusă nu a mai construit nave grele, cu deplasamente mari, de tip portavion, crucișător sau distrugător. S-a limitat la construirea unor nave mici, cu putere mare de foc, dotate cu rachete de croazieră Kalibr. Acestea vor putea să utilizeze în viitor și noile rachete hipersonice Zircon, aflate în prezent în faza testelor.
Prin construirea celor două portelicoptere, aceste lucruri încep să se schimbe, iar Federația Rusă face trecerea spre producerea, în perspectivă, de noi distrugătoare și portavioane. Acestea se află în fază de dezvoltare, fiind elaborate deja mai multe proiecte, inclusiv cel al unui distrugător de tip Lider (Proiect 23560). Acesta va beneficia de rachete de croazieră Kalibr, Onyks și Zircon, precum și de versiunea navală a sistemului de rachete antiaeriene S-500. În același timp, specialiștii ruși au întocmit proiectul unui nou portavion (Proiect 23000E Shtorm), care va avea un deplasament de aproape 100.000 de tone și o lungime de 330 de metri.
La bordul acestuia se vor afla 80-90 de avioane și elicoptere, inclusiv versiunea navală a avionului de vânătoare de generația a cincea de tip Su-57. Reprezentanții ruși afirmă că proiectul este diferit de ceea ce se întâlnește în dotările Forțelor Navale ale altor state, fiind vorba despre o navă ce va răspunde nevoilor viitorului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Flotila rusă din Marea Caspică și Marina iraniană au început, pe 21.07.2025, desfășurarea de manevre militare comune în acvatoriul Mării Caspice. Este vorba despre exercițiul de căutare-salvare cu numele de cod “CASAREX-2025”.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.
România și-a plasat miercuri dimineață avioanele de luptă F-16 în stare de alertă maximă, după ce un nou val de drone rusești a lovit infrastructura portuară ucraineană critică de-a lungul Dunării, aducând din nou războiul la ușa NATO.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Studiul de fezabilitate la care lucrează deja producătorul spaniol Navantia are la bază adecvarea viitoarei nave pentru a avea sisteme de catapultă și sisteme de ancorare prin cablu la aterizare, pe lângă dimensiunile necesare pentru a baza și opera o flotă estimată la între 25 și 30 de aeronave de luptă cu pilot.
Marina Regală Britanică a desfășurat o operațiune concentrată de patru zile pentru monitorizarea unor nave de luptă rusești în Canalul Mânecii și în Marea Nordului
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Secretarul de cabinet japonez, Yoshimasa Hayashi, și-a exprimat joi îngrijorarea profundă cu privire la un incident petrecut în apele internaționale, în care un avion de vânătoare chinez a trecut la limită pe lângă o aeronavă militară japoneză. Hayashi a îndemnat Beijingul să prevină repetarea incidentului. Japonia este, de asemenea, îngrijorată recent de trecerea portavioanelor chineze la est de Iwo Jima.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Thales a obținut un contract, prin intermediul ST Engineering (STE), pentru a furniza Republicii Singapore un sistem de măsuri de contracarare a minelor. Comerțul maritim are o importanță crucială pentru economiile din Asia.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale Italiene, amiralul Enrico Credendino, a anunțat că Italia are deja planuri pentru achiziționarea unui portavion cu propulsie nucleară și a unei flote de drone, până în 2040. Acest lucru face din Italia a doua țară europeană care vizează un portavion cu propulsie nucleară, alături de Franța.
Președintele rus Vladimir Putin a aprobat o nouă strategie navală care vizează restabilirea completă a poziției Rusiei ca putere maritimă majoră, a declarat consilierul Kremlinului, Nikolai Patrușev.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Vladimir Putin a readus recent în atenția publică așa-numitele „arme minune” ale Rusiei, cu care Moscova amenință zilnic Europa, în timp ce luptă de aproape patru ani să ocupe în Ucraina teritoriile pe care le-au anexat ilegal.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 01.10.2025, la Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă submarinul nuclear cu destinație specială Habarovsk (Proiect 09851). Acesta a fost proiectat de Biroul Rubin și a fost dezvoltat pentru a rezolva sarcinile Forțelor Navale ruse folosind arme subacvatice moderne.
Într-un gest ce subliniază prețul tragic pe care regimurile dictatoriale îl pun pe viața propriilor cetățeni, doi prizonieri de război nord-coreeni, capturați pe frontul din Ucraina, au solicitat oficial transferul lor către Coreea de Sud.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
