Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.

Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.

Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.

Ministerul german de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul chinez în legătură cu un incident în care armata chineză a amenințat echipajul unui avion german din cadrul misiunii maritime militare Aspides.

După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.

Desfășurarea avioanelor de generația a cincea în Polonia este un semnal clar al determinării alianței de a proteja flancul estic și fluxul vital de sprijin militar. Într-o mișcare menită să trimită un mesaj tranșant Moscovei, Olanda și Norvegia vor disloca avioane de luptă F-35 în Polonia pentru a patrula spațiul aerian estic al NATO, având ca misiune explicită protejarea livrărilor de ajutor militar către Ucraina.

Într-o demonstrație de forță ce semnalează o schimbare în doctrina militară americană, piloți de elită ai Forțelor Aeriene ale SUA au preluat controlul simultan asupra a patru drone de luptă semi-autonome XQ-58A. Acest exercițiu nu a fost doar un test tehnic, ci o declarație de intenție a Pentagonului, un pas decisiv în cursa pentru superioritate în era războiului algoritmic și un prim capitol dintr-un viitor în care roiuri de drone loiale, sau „wingmeni robotici”, vor zbura alături de avioanele de vânătoare.

Industria națională de apărare continuă să sufere din cauza lipsei de viziune strategică și a negocierii eficiente în raport cu marile contracte de achiziții militare, atrage atenția analistul militar colonel (r.) Ion Petrescu. El a dat exemplul achiziției de avioane de luptă F-16 și a comparat achiziția noastră cu cea a Poloniei, unde decidenții politici de la Varșovia au reușit să implice industria națională poloneză de apărare în programe de cooperare industrială, așa-zisul offset, în contextul în care americanii nu sunt recunoscuți ca fiind foarte implicați în offset.

Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.

Împreună cu partenerii săi americani Northrop Grumman și Lockheed Martin, Rheinmetall a atins o altă etapă importantă într-un proiect cheie pentru Bundeswehr, dar și pentru celelalte state NATO care sunt în programul F-35 - fabrica din Germania pentru producerea secțiunilor centrale ale fuzelajului va începe producția.

Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.

Într-o demonstrație clară de forță și determinare, Norvegia își va disloca în Polonia, în această toamnă, cele mai avansate avioane de vânătoare, Lockheed Martin F-35A Lightning II. Misiunea lor este una extrem de precisă si are ca obiectiv să formeze un scut deasupra celui mai important nod logistic pentru ajutorul militar occidental destinat Ucrainei – aeroportul Rzeszow-Jasionka.

Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.

Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.

Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.

Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.

Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.

În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.

Un avion dronă stealth de ultimă generație de tip Anka 3 s-a prăbușit. Turcia a confirmat incidentul, dar l-a nuanțat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent. 

Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane (UAC) a anunțat, pe 25.06.2025, că un nou lot de avioane de luptă multifuncționale de tip Su-35S a intrat în dotarea trupelor ruse. Livrarea a fost efectuată în cadrul comenzilor de stat pentru apărare pe anul 2025.

În luna aprilie anunțam că Olanda va transfera definitiv României avioanele din Centrul de Pregătire F-16. Potrivit informațiilor analistului Radu Tudor, noul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, va semna documentul care oficializează acest transfer.

Sapsan este o rachetă promițătoare, eficientă, ieftină și cu potențial de a înlocui sau completa livrările occidentale scumpe, chiar dacă rămân încă unele necunoscute legate de precizie.

Una dintre prioritățile Franței este de a recăpăta, cât mai curând posibil, capacitatea de a neutraliza apărarea aeriană inamică. Această capacitate a fost, în mare parte, pierdută odată cu retragerea rachetei antiradar AS-37 MARTEL, care era utilizată de avioanele Jaguar. Dar acest lucru se va schimba pe viitor, căci noua versiune a Rafale, Rafale F5 va ține cont de saturarea apărării antiaeriene a inamicului, în ceea ce putem numi războiul viitorului.

Su-57, avionul rus de generația a 5-a - sau cel puțin considerat de ruși ca fiind parte a acestei generații - s-a „născut” greu, întâmpinând numeroase probleme tehnice, mai ales pe parte de motorizare. Cu programul întârziat mult, de altfel primul Su-57 din producția de serie s-a și prăbușit, cu livrări relativ puține inclusiv pentru Armata rusă, Moscova se confruntă și cu faptul că Su-57 nu a rupt deloc gura târgului pe piața externă. Salvarea versiunii de export, Su-57E, ar putea veni chiar din India iar rușii sunt dispuși la un compromis fără precedent.

Thales a primit un contract pentru a furniza Albaniei unui radar de supraveghere aeriană Ground Master 400 Alfa (GM400α).

Atacul aerian american din noaptea de 22 iunie - faza principală a Operației Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopții) - a fost o lovitură aeriană fără precedent, pregătită timp de ani de zile însă ajustată cu mai multe măsuri de mascare menite să ofere elementul de surpriză esențial unor astfel de operații.

Un summit crucial se desfășoară astăzi în Alaska, unde președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin. Agenda oficială, axată pe posibila încheiere a războiului din Ucraina, este deja umbrită de o strategie elaborată a Kremlinului: distragerea atenției. Potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia va folosi summitul nu pentru a discuta pacea, ci pentru a încerca să obțină un ajutor economic vital.

Europa se pregătește pentru o nouă realitate. După ani de zile de investiții timide în apărare, liderii europeni par să fi înțeles că o Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă. Semnalul cel mai clar al acestei schimbări de paradigmă vine nu de la o nouă flotă de tancuri, ci dintr-un proiect aparent banal: redeschiderea unei căi ferate vechi de 170 de ani.

Într-un context geopolitic tensionat, Germania pare să-și revizuiască drastic politica de înzestrare militară. După ani de discuții și tergiversări, se pare că Guvernul de la Berlin este gata să facă un pas important, hotărând să extindă arsenalul de rachete de croazieră Taurus. Această decizie, deși încă neconfirmată oficial, ar putea marca momentul unei schimbări de paradigmă în strategia de securitate a Bundeswehr, mai ales în fața amenințărilor din est.

Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.

SUA blochează un important canal financiar ilegal, prin care Rusia se conecta internațional. Valoarea tranzacțiilor prin el depășise 100 de miliarde de dolari. Administrația americană, înainte cu o zi de summitul Trump – Putin din Alaska, trimite Moscovei un avertisment privind ceea ce va face în continuare dacă Rusia nu acceptă pacea în războiul din Ucraina.

Pierderea recentă a unui alt avion multirol Su-30SM din flota aeriană a Flotei Ruse din Marea Neagră scoate în evidență o realitate dură pentru Kremlin: capacitatea sa de luptă aeriană este erodată constant și ireversibil. Conform analizei publicației Militarnyi și a altor experți militari, unitatea de elită a Rusiei, Regimentul 43 Aviație Navală de Asalt, a pierdut deja mai mult de jumătate din flota sa de Su-30SM, avioane cu care a început invazia la scară largă în 2022.

Summitul programat în Alaska, între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, a fost prezentat de unii experti internaționali drept o șansă istorică pentru pace. Realitatea, însă, este departe de a fi atât de optimistă. Conform analizei detaliate a The Institute for the Study of War (ISW) și a declarațiilor oficialilor ruși, Kremlinul nu vine la această întâlnire pentru a negocia, ci pentru a impune condițiile unei capitulări totale a Ucrainei.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).

Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, propune o extindere majoră a prezenței NATO în Marea Neagră, o zonă care a devenit un teatru de război crucial după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Într-un interviu acordat agenției Reuters, oficialul a declarat că grupul de lucru comun format din România, Bulgaria și Turcia, creat inițial pentru a elimina minele navale, ar trebui să evolueze într-un proiect de patrulare. Scopul este clar: protejarea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale de potențialele atacuri ruse.

Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.

În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.

Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.

Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.

Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.

Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.

Elveția, celebră pentru neutralitatea sa, se confruntă acum cu un paradox: cel mai bun avion de luptă pentru apărarea sa aeriană, F-35, vine cu o factură în creștere și o incertitudine politică tot mai mare. Și de vină e, se pare, ar fi politica tarifară impusă de Donald Trump.

Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a restabilit o componentă crucială a capabilităților sale navale de proiecție a puterii, odată cu sosirea primelor trei avioane de luptă F-35B. Această dezvoltare marchează un moment istoric, semnalând revenirea națiunii la operarea avioanelor de luptă cu decolare de pe portavioane și o schimbare majoră în strategia sa de apărare.

Războiul hibrid al Rusiei nu este un concept abstract, ci o realitate concretă, iar Norvegia simte acum din plin consecințele sale. Declarațiile șefului serviciului de informații norvegian, Nils Andreas Stensones, conform cărora Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, confirmă temerile tot mai mari din Europa. Este un semnal de alarmă pentru o regiune care, decenii la rând, a crezut că pacea este un dat.

Într-un context de război, credința și trădarea pot ajunge să se amestece într-un cocktail otrăvit. Un caz recent din regiunea ucraineană Zaporojie arată, încă o dată, cum Rusia folosește Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei ca pe o unealtă de spionaj, nu doar ca pe o entitate religioasă.

Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.

În miez de august, Alaska devine, pentru o scurtă perioadă, epicentrul politic al lumii. Aici, președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un summit care, la prima vedere, pare un exercițiu de diplomație. Dar, în umbra acestei întâlniri, se ascunde o realitate geopolitică dură și plină de incertitudine: soarta Ucrainei.

În capitala germană, la scurt timp după o teleconferință tensionată și plină de implicații strategice, liderii europeni s-au văzut confruntați cu o ecuație politică neașteptată. De la discuțiile lor online, de miercuri, cu Președintele american Donald Trump, a reieșit o schiță a unei păci post-conflict în Ucraina, o schiță care ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri.

În așteptarea primelor aeronave F-35 de generația a cincea, Varșovia are planuri ambițioase cu F-16 aflate în uz: toate cele 48 de F-uri vor fi modernizate la standardul Viper (Block 72).

DefenseRomania a discutat cu corespondentul de război Radu Hossu despre „cimitirul de tancuri” rusești din Ucraina și noua strategie aplicată de ocupant care a pierdut în Ucraina, în iunie, doar 22 de tancuri. Însă acest lucru substituie cu greu pierderile colosale din ultimii trei ani și jumătate iar predicția potrivit căreia Polonia va depăși Federația Rusă rămâne pe masă. Cel puțin la nivel calitativ, Forțele Terestre ale Poloniei vor avea un avantaj în fața Rusiei. Un uriaș cu picioare de lut, însă nucleare. 

Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.

Colegiul Ministerului ceh al Apărării a aprobat, pe 12.08.2025, achiziționarea unui prim lot de 44 de tancuri Leopard 2A8 din Germania. Împreună cu așa-numita “boemizare”, adică adaptarea tancurilor la nevoile armatei cehe, acestea vor costa 34,25 miliarde de coroane (aproximativ 1,4 miliarde de euro), inclusiv TVA. Ministerul va aloca încă cinci miliarde de coroane pentru rezervele de inflație și curs valutar.

Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.

Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.