Pachetul legislativ a fost deja promulgat de președintele Vladimir Putin chiar în primele zile ale acestui an. Restricțiile interzic de exemplu protestele în apropierea sediilor de poliție sau a altor instituții și includ și termenul de pichetare, folosit anterior ca o fereastră de cei care protestează împotriva regimului, asta întrucât termenul de protest se află deja sub incidența legii ruse.

O altă măsură pe care Vladimir Putin a promulgat-o se referă la organizarea de mitinguri de către „cetățeni străini” sau „organizații străine”. În aceste condiții pot fi catalogați de către guvern mult mai ușor cetățeni ai Federației Ruse drept „agenți străini”.

Publicația The Moscow Times subliniază că acest termen folosit de regimul Putin e asociat de către opozanți cu epurările din perioada Uniunii Sovietice. Rețele de socializare au fost și ele reglementate. Spre exemplu, aplicația Telegram poate fi restricționată în cazul „calomniilor online”.

Un alt pachet de lege se referă la interzicerea publicării datelor personale ale angajaților din domeniul securității. Această măsură vizează direct scandalul în care ofițerii FSB implicați în tentativa de asasinare a opozantului Alexei Navalnîi au fost demascați.

Se teme Vladimir Putin?  'Statul a declarat război societății civile'

„Statul a declarat război societății civile. Ceea ce se întâmplă este evoluția firească  a autoritarismului”, a precizat Andrei Kolesnikov, cercetător rus, potrivit sursei citate.

The Moscow Times amintește că alegerile din anii trecuți au reprezentat momente în care opoziția rusă s-a coagulat, existând proteste importante împotriva regimului. Iar în 2011, acuzele cu privire la faptul că partidul prezidențial Rusia Unită a fraudat alegerile a dat naștere unor noi mișcări de proteste în Federația Rusă. Moscova a cunoscut proteste și în 2019.

Consolidarea aparatului de represiune a sistemului autoritar condus de Putin vine în contextul în care Rusia Unită s-a prăbușit în sondaje după reformele eșuate din 2018, în special în ceea ce privește pensiile. Noile restricții au ca obiectiv ținerea sub control a mișcărilor de protest.

Sursa citată amintește și de evenimentele din regiunea Khabarovsk, din estul îndepărtat, unde regimul s-a confruntat cu proteste fără precedent după arestarea guvernatorului, opozant al președintelui rus.

Goana după „agenți străini” a început încă din 28 decembrie anul trecut, când Ministerul Justiției din Federația Rusă a anunțat primii cinci indivizi definiți ca „agenți străini”. Acest termen dă dreptul statului rus să le ceară frecvent declarații financiare și îi obligă să folosească termenul de „agent străin” pe toate materialele pe care le publică.