Cu toate acestea, respectivele evoluții diplomatice nu au reușit să producă o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de securitate pe mare. Interacțiunile nesigure dintre marinele americane și iraniene și confiscările de nave comerciale de către forțele iraniene au crescut în și în jurul strâmtorii Hormuz, crescând îngrijorările cu privire la siguranța rutelor energetice critice.
Statele Unite și partenerii săi tradiționali din Golful Persic au urmărit răspunsuri politice divergente pentru a face față acestor tensiuni în creștere. Pe de o parte, Washingtonul a optat pentru o abordare convențională de securitate bazată pe desfășurarea de resurse aeriene și navale suplimentare pentru a-și consolida capacitățile regionale de descurajare. Se pare că forțele armate armata americană iau în considerare, de asemenea, să pună personal înarmat pe nave comerciale din Golf pentru a descuraja Iranul să pună mâna pe mai multe nave civile.
Pe de altă parte, statele arabe din Golf au adoptat o poziție mai blândă, mai puțin amenințătoare, care urmărește să reducă riscul de escaladare neintenționată și să mențină pe drumul cel bun dialogul fragil de detensionare în regiune, cerând în același timp Statelor Unite să ia măsuri mai puternice pentru a descuraja capturile iraniene de nave comerciale.
Rivalitatea nesănătoasă și suspiciunea reciprocă adânc înrădăcinate au determinat de mult timp statele riverane din Golf să vadă domeniul maritim ca un câmp de luptă pentru a rezolva vechile conturile, dar și noi fricțiuni, mai degrabă decât un spațiu pentru cooperare pașnică. Cu toate acestea, ele au demonstrat, recent, o hotărâre tot mai mare de a evita calculele cu sumă zero și de a adopta o postură mai conciliantă în gestionarea afacerilor de securitate maritimă. Recentul val de interacțiuni diplomatice evidențiază această schimbare de politică.
Pe 31 mai, Emiratele Arabe Unite și-au anunțat retragerea din Forțele Maritime Combinate, un parteneriat naval de 38 de țări condus de SUA, care desfășoară activități de securitate maritimă în largul coastelor Peninsulei Arabe. Câteva zile mai târziu, comandantul marinei iraniene, contraamiralul Shahram Irani, a anunțat intenția Iranului de a lansa o alianță navală cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Irak, Pakistan și India, menită să securizeze rutele maritime vitale în nord-vestul Oceanului Indian.
Pe 17 iunie, în timpul primei vizite în Iran, din 2016, a unui înalt oficial saudit, ministrul saudit de externe, prințul Faisal bin Farhan, i-a comunicat omologului său iranian, Hossein Amir-Abdollahian, disponibilitatea Arabiei Saudite de a coopera cu Iranul pentru a transforma Golful Persic într-un mediu maritim sigur pentru navigatori și nave comerciale. Două zile mai târziu, Agenția de Securitate Maritimă a Pakistanului și Poliția de Frontieră iraniană au semnat un acord de consolidare a coordonării maritime bilaterale, subliniind importanța combaterii terorismului și a salvgardării rutelor comerciale regionale.
Cu toate acestea, calea către o alianță navală regională cu drepturi depline este puțin probabil să fie lină. Peisajul de securitate extrem de volatil al regiunii, deficitul semnificativ de încredere reciprocă și percepțiile divergente ale amenințărilor rămân obstacole în calea unui mecanism eficient de apărare colectivă în Golf. Deși perspectivele unei alianțe navale la nivel regional par slabe în circumstanțele actuale, statele riverane Golfului Persic par să fi dezvoltat o conștientizare tot mai mare a beneficiilor reciproce ale remodelării arhitecturii de securitate în regiune și ale obținerii garanțiilor minime de siguranță pe mare.
Președintele iranian, Ebrahim Raisi, a încercat să ușureze presiunile interne și externe prin ”repararea gardurilor” cu concurenții regionali ai Iranului și urmărind legături mai strânse cu țările care împărtășesc unele dintre sentimentele anti-occidentale ale Teheranului, și anume Rusia și China.
Politica regională a ramurilor de măslin a guvernului Raisi are mai multe direcții. În primul rând, Iranul urmărește să-și atenueze izolarea arătându-le principalilor săi adversari – Statele Unite și Israelul – că nu este un stat paria în vecinătatea sa imediată. În al doilea rând, Iranul speră să-și reconecteze economia bolnavă la comunitatea comercială regională pentru a atenua impactul sancțiunilor americane.
Pe de altă parte, iranienii s-au înrolat, la sfârșitul lunii aprilie, într-un efort sporit de a sechestra și hărțui navele comerciale din Golf, posibil pentru a crește presiunea asupra statelor arabe din Golf pentru a acționa mai rapid în cooperarea în domeniul securității maritime sau ca răspuns la acțiunea de aplicare a sancțiunilor SUA în Golful Persic.
Ofensiva de farmec a Teheranului a dat unele rezultate semnificative, precum reluarea legăturilor bilaterale formale cu statele arabe cheie din Golf și turul diplomatic al lui Amir-Abdollahian în patru capitale arabe din Golf. Cu toate acestea, vecinii Iranului rămân sceptici cu privire la sinceritatea impulsului iranian pentru stabilitatea regională.
În timp ce factorii ideologici, cum ar fi fervoarea revoluționară, zelul religios și sentimentele naționaliste, au dominat adesea narațiunea Iranului despre Golf, percepția despre amenințare a conducerii iraniene asupra peisajului geopolitic al regiunii a determinat schimbări în strategia navală iraniană. Iranul s-a dovedit a fi o putere regională agilă, capabilă să joace alternativ rolul de garant al securității sau de frână în apele Golfului, în funcție de percepțiile în schimbare ale conducerii sale asupra amenințărilor regionale.
Printr-o acumulare masivă de active navale sofisticate și sisteme de arme avansate, sprijin tehnic și militar pentru proxy-uri din Orientul Mijlociu și hărțuind sau confiscând nave comerciale în zeci de ocazii de la jumătatea anului 2019, Iranul a armat apele Golfului pentru a construi o pârghie strategică folosind tactici hibride de război care au impus costuri mari antagoniștilor săi, asigurând în același timp un grad de negare. Prin urmare, chiar dacă guvernul Raisi încearcă acum să înfățișeze Iranul ca un constructor regional de pace, imaginea țării ca forță destabilizatoare încă pătrunde profund în gândirea strategică a statelor arabe din Golf, scăzând atractivitatea și credibilitatea apelurilor Iranului pentru detensionare regională.
Cu toate acestea, efortul Teheranului de a deconecta perspectiva sa strategică privind statele arabe din Golf, de condițiile relațiilor sale cu Washingtonul pare a fi o nouă caracteristică a posturii sale navale. În ultimele decenii, perioadele de tensiuni crescute dintre SUA și Iran au fost adesea însoțite de o deteriorare a legăturilor în Golf.
În timp ce statele arabe din Golf rămân vulnerabile la consecințele oricărei escaladări dintre SUA și Iran, Teheranul a arătat o schimbare măsurată în logica care a determinat măsurile sale de represalii. Cele mai recente incidente de hărțuire iraniană pe mare au vizat petrolierele și vrachierele sub pavilionul unor țări terțe – inclusiv navele care transportau mărfuri către porturile americane – mai degrabă decât instalațiile energetice ale statelor arabe din Golf. Rămâne de văzut dacă această ajustare va atenua preocupările de securitate din Golful Arabiei, emiratezii fiind deosebit de supărați de confiscarea recentă a unui petrolier care tranzita de la Dubai la Fujai.
Deocamdată, Iranul nu a anunțat public pași concreți pentru a transforma apelul șefului marinei sale pentru o alianță navală transregională într-o propunere oficială. Presupunând că Iranul este cu adevărat interesat de deschiderea negocierilor pe această temă, un nivel ridicat de discreție în primele etape nu ar fi surprinzător, mai ales având în vedere statutul fragil al legăturilor din Golf. O altă posibilitate, totuși, este ca Iranul să fi înaintat propunerea coaliției navale pentru a testa reacțiile vecinilor săi și apoi a crea opțiuni de politică în consecință. În timp ce intențiile pe termen lung ale Teheranului rămân opace, examinarea uneia dintre cele mai recente inițiative ale sale pentru o platformă de dialog regional poate ajuta la identificarea elementelor care ar putea facilita sau strica procesul.
În septembrie 2019, președintele iranian de atunci, Hassan Rouhani, a prezentat Efortul de pace Hormuz la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Ancorată la un set de principii de bază, inclusiv inviolabilitatea frontierelor internaționale, respectul suveranității și integrității teritoriale și soluționarea pașnică a disputelor, propunerea a conturat un plan de acțiune pentru a construi consens și încredere reciprocă peste Strâmtoarea Ormuz. Printre altele, Ormuz Peace Endeavour și-a propus să articuleze o abordare colectivă a gestionării libertății de navigație în Golf.
Cu discursul lui Rouhani la 11 zile după atacurile devastatoare cu rachete și drone asupra instalațiilor petroliere saudite atribuite Iranului, statele arabe din Golf au acceptat propunerea cu mare scepticism. Apelurile la dialog ale Teheranului au fost primite mai degrabă ca o batjocură decât o inițiativă diplomatică serioasă și nu au făcut nimic pentru a modifica climatul politic exacerbat de un șir de luni de zile de atacuri clandestine efectuate de Iran și de împuterniciții săi împotriva vecinilor săi arabi din Golf și pătruns de un profund înrădăcinat sentiment de neîncredere și ostilitate.
La acea vreme, comportamentul malign concomitent cu apelurile la dialog ale Iranului au înrădăcinat și mai mult viziunea asupra Teheranului ca un actor nesigur. Percepând duplicitatea Iranului ca o cauză majoră a insecurității regionale și îngrijorate de dezechilibrul semnificativ al puterii militare convenționale față de Iran, statele din Golf au dublat strategia de presiune maximă a președintelui Donald J. Trump. În cele din urmă, această serie de neînțelegeri și calcule greșite a contribuit la o spirală de ostilitate care a deteriorat legăturile dintre Iran și statele arabe din Golf și a dus la militarizarea în continuare a apelor regiunii, subminând posibilitatea unei de-escalade durabile.
Spiralele escaladării, care au adus regiunea în pragul unei confruntări armate totale, au evidențiat importanța unei comunități maritime de securitate colectivă pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a statelor din jurul strâmtorii Hormuz.
Spre deosebire de un mecanism de apărare colectivă, care este conceput în mod fundamental pentru a contracara o amenințare comună, scopul principal al unei comunități de securitate colectivă este de a ține cont, în mod egal, de preocupările de securitate ale tuturor participanților, considerând implicit posibilitatea ca membrii să își exprime dileme de securitate.
Deși este mai flexibilă decât o alianță, o comunitate de securitate colectivă încă solicită membrilor săi să dezvolte un nivel minim de scop comun, să inițieze discuții cu bună-credință și să respecte principiile bunei vecinătăți.
Un pas practic pentru a stimula încrederea reciprocă și o cultură a cooperării ar fi inaugurarea unor forumuri la nivel regional în care comandanții superiori și părțile interesate din industria de transport maritim să își poată exprima preocupările și nemulțumirile de securitate. Consultările regulate ar facilita eforturile ofițerilor de marină și ale navigatorilor de a minimiza incidentele maritime neintenționate și de a aduce o oarecare claritate operațională într-un mediu de securitate strâns, adesea dominat de suspiciune și incertitudine. În cel mai bun caz, acești pași de consolidare a încrederii ar putea cataliza, de asemenea, forme mai instituționalizate de angajament maritim și ar putea pune o bază solidă pentru cooperare dincolo de domeniul maritim.
Eforturile de a înființa o comunitate de securitate colectivă la nivel regional într-un teatru predispus la escaladare și extrem de volatil vor fi inevitabil vulnerabile la eșecuri și neajunsuri. Pentru a-și asigura succesul, statele din Golf ar trebui să împiedice erupțiile ocazionale de fricțiune și să preia impulsul mai larg de de-escaladare.
Recenta izbucnire a disputelor de demarcare a frontierei maritime, vechi de zeci de ani – disputa Iranului cu Kuweitul și Arabia Saudită asupra zăcământului de gaze Al Durra și ruptura EAU-Iran asupra insulelor Greater și Lesser Tunbs și Abu Musa – exemplifică fricțiunile care ar putea torpila eforturile de de-escaladare dacă nu sunt gestionate cu pricepere. În urma unei declarații comune Rusia – Consiliul de Cooperare al Golfului care susține pretențiile teritoriale ale Abu Dhabi-ului, Iranul a lansat, pe 2 august, un exercițiu naval masiv în încercarea de a-și semnala disponibilitatea militară și hotărârea politică de a apăra insulele contestate.
Disputele la frontieră aduc riscul de escaladare, dar aceste puncte de aprindere localizate nu ar trebui să împiedice puterile de pe țărmurile opuse ale Golfului să recunoască că împărtășesc și unele preocupări fundamentale și interese maritime care transcend percepțiile lor diferite de amenințare. În timp ce mișcarea de apropiere de-a lungul Golfului a creat un climat propice pentru dialog și cooperare, valoarea practică a destinderii de astăzi va fi măsurată prin contribuțiile sale concrete la securitatea și stabilitatea maritimă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pregătirile pentru un transport militar în masă sunt în desfășurare în Belarus. Din 3 februarie, în cadrul unui test de pregătire pentru luptă, forțele armate folosesc calea ferată pentru a transporta trupe, echipamente și muniție, transmite Belsat.
A fost emis mandat de aducere pe numele lui Călin Georgescu. El a fost săltat de Poliție din trafic și dus la Parchetul General, unde se află în prezent.
Cele două legi care vizează inclusiv reglementări privind angajarea dronelor care violează teritoriul național românesc au trecut la Senat. Potrivit surselor DefenseRomania, AUR a ieșit din sală în momentul votului.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că s-au înregistrat 'progrese substanțiale' în urma consultărilor pe care le-a avut luni cu președintele american, Donald Trump, cu privire la războiul din Ucraina, relatează agențiile de presă Agerpres, AP și DPA.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a fost nevoit să aștepte două ore înainte de a fi primit timp de doar 11 minute de către președintele american Donald Trump, în ciuda faptului că ambii împărtășesc viziuni ideologice similare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Astăzi, 23 februarie 2025, au loc alegeri parlamentare anticipate în Germania, organizate în urma colapsului coaliției de guvernare conduse de cancelarul Olaf Scholz. Principalele teme de campanie au fost economia, imigrația și creșterea influenței partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD).
Sâmbătă, președintele american Donald Trump a fost îndemnat la Washington de către omologul său polonez Andrzej Duda să consolideze prezența americană în Polonia și Europa Centrală. Trump „a reafirmat alianța strânsă” dintre Statele Unite și Polonia și a lăudat, de asemenea, Polonia pentru angajamentul său de a crește cheltuielile pentru apărare, potrivit unui anunț de la Casa Albă despre scurta întâlnire dintre cei doi șefi de stat din culisele conferinței conservatoare CPAC.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul briefing desfășurat joi (20.02.2015) la Minsk, consilierul ministrului apărării din Republica Belarus pentru cooperare militară internațională, Valery Revenko, a anunțat că Rusia și Belarus vor organiza exercițiul militar comun denumit Vest-2025 în luna septembrie, cu participarea a peste 13.000 de soldați. Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) vor fi invitați să monitorizeze manevrele.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat discuțiile ruso-americane de la Riad. Americanii au acționat fără prejudecăți, iar rezolvarea războiului împotriva Ucrainei este prioritatea Rusiei, a spus el.
Este 'pur și simplu fals și periculos să se nege legitimitatea democratică a președintelui Zelenski', a reacționat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după declarațiile președintelui american Donald Trump care l-a acuzat pe omologul său ucrainean că este un 'dictator fără alegeri', relatează Agerpres și AFP.
Ucraina ar fi „încălcat” un acord privind accesul la metalele rare, a declarat președintele SUA, Donald Trump, în timpul unui discurs la Miami, la conferința FII Priorities organizată de Arabia Saudită.
După ce a apărut informația că șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că Rusia a cerut SUA ca România să revină în sfera ei de influență, fostul ministru de Externe a lămurit problema.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat armatei să pregătească planuri pentru a implementa reduceri drastice ale bugetului în următorii cinci ani.
Potrivit unui comunicat, MAE confirmă că a auzit mesajele publice ale unor membri din Administrația Trump, dar nu au existat intervenții din partea SUA în discuțiile bilaterale.
Uniunea Europeană se pregătește să trimită cel puțin șase miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei, a informat Politico , citând trei diplomați UE.
Pe 19 februarie 2025, la Institutul Cultural Italian din București, are loc conferința „Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei: Războiul prin ochii martorilor”, un eveniment de două ore care reunește oficiali români și ucraineni, jurnaliști, analiști, experți și martori direcți ai războiului din Ucraina.
Înainte de participarea la reuniunea informală de astăzi, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan va discuta cu președintele francez.
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Președintele conservator polonez Andrzej Duda a anunțat vineri că a propus un amendament constituțional care să prevadă alocarea obligatorie pentru Apărare a cel puțin 4% din PIB, dublu față de procentul asumat în cadrul NATO, în timp ce premierul liberal Donald Tusk a cerut un procent chiar și mai mare, de 5%, precum și pregătire militară pentru toți bărbații polonezi și retragerea Poloniei din convențiile internaționale de interzicere a minelor antipersonal și a munițiilor cu dispersie, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O forță aeriană europeană de 120 de avioane de luptă ar putea fi desfășurată în cadrul proiectului Sky Shield pentru a proteja cerul ucrainean de atacurile rusești, fără a provoca un conflict mai mare cu Kremlinul.
Președinții și prim-miniștrii celor 27 de țări ale Uniunii Europene au convenit, joi, la Bruxelles, că UE ar trebui să găsească rapid bani pentru a-și consolida propria apărare și securitate.
