Cu toate acestea, respectivele evoluții diplomatice nu au reușit să producă o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de securitate pe mare. Interacțiunile nesigure dintre marinele americane și iraniene și confiscările de nave comerciale de către forțele iraniene au crescut în și în jurul strâmtorii Hormuz, crescând îngrijorările cu privire la siguranța rutelor energetice critice.
Statele Unite și partenerii săi tradiționali din Golful Persic au urmărit răspunsuri politice divergente pentru a face față acestor tensiuni în creștere. Pe de o parte, Washingtonul a optat pentru o abordare convențională de securitate bazată pe desfășurarea de resurse aeriene și navale suplimentare pentru a-și consolida capacitățile regionale de descurajare. Se pare că forțele armate armata americană iau în considerare, de asemenea, să pună personal înarmat pe nave comerciale din Golf pentru a descuraja Iranul să pună mâna pe mai multe nave civile.
Pe de altă parte, statele arabe din Golf au adoptat o poziție mai blândă, mai puțin amenințătoare, care urmărește să reducă riscul de escaladare neintenționată și să mențină pe drumul cel bun dialogul fragil de detensionare în regiune, cerând în același timp Statelor Unite să ia măsuri mai puternice pentru a descuraja capturile iraniene de nave comerciale.
Rivalitatea nesănătoasă și suspiciunea reciprocă adânc înrădăcinate au determinat de mult timp statele riverane din Golf să vadă domeniul maritim ca un câmp de luptă pentru a rezolva vechile conturile, dar și noi fricțiuni, mai degrabă decât un spațiu pentru cooperare pașnică. Cu toate acestea, ele au demonstrat, recent, o hotărâre tot mai mare de a evita calculele cu sumă zero și de a adopta o postură mai conciliantă în gestionarea afacerilor de securitate maritimă. Recentul val de interacțiuni diplomatice evidențiază această schimbare de politică.
Pe 31 mai, Emiratele Arabe Unite și-au anunțat retragerea din Forțele Maritime Combinate, un parteneriat naval de 38 de țări condus de SUA, care desfășoară activități de securitate maritimă în largul coastelor Peninsulei Arabe. Câteva zile mai târziu, comandantul marinei iraniene, contraamiralul Shahram Irani, a anunțat intenția Iranului de a lansa o alianță navală cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Irak, Pakistan și India, menită să securizeze rutele maritime vitale în nord-vestul Oceanului Indian.
Pe 17 iunie, în timpul primei vizite în Iran, din 2016, a unui înalt oficial saudit, ministrul saudit de externe, prințul Faisal bin Farhan, i-a comunicat omologului său iranian, Hossein Amir-Abdollahian, disponibilitatea Arabiei Saudite de a coopera cu Iranul pentru a transforma Golful Persic într-un mediu maritim sigur pentru navigatori și nave comerciale. Două zile mai târziu, Agenția de Securitate Maritimă a Pakistanului și Poliția de Frontieră iraniană au semnat un acord de consolidare a coordonării maritime bilaterale, subliniind importanța combaterii terorismului și a salvgardării rutelor comerciale regionale.
Cu toate acestea, calea către o alianță navală regională cu drepturi depline este puțin probabil să fie lină. Peisajul de securitate extrem de volatil al regiunii, deficitul semnificativ de încredere reciprocă și percepțiile divergente ale amenințărilor rămân obstacole în calea unui mecanism eficient de apărare colectivă în Golf. Deși perspectivele unei alianțe navale la nivel regional par slabe în circumstanțele actuale, statele riverane Golfului Persic par să fi dezvoltat o conștientizare tot mai mare a beneficiilor reciproce ale remodelării arhitecturii de securitate în regiune și ale obținerii garanțiilor minime de siguranță pe mare.
Președintele iranian, Ebrahim Raisi, a încercat să ușureze presiunile interne și externe prin ”repararea gardurilor” cu concurenții regionali ai Iranului și urmărind legături mai strânse cu țările care împărtășesc unele dintre sentimentele anti-occidentale ale Teheranului, și anume Rusia și China.
Politica regională a ramurilor de măslin a guvernului Raisi are mai multe direcții. În primul rând, Iranul urmărește să-și atenueze izolarea arătându-le principalilor săi adversari – Statele Unite și Israelul – că nu este un stat paria în vecinătatea sa imediată. În al doilea rând, Iranul speră să-și reconecteze economia bolnavă la comunitatea comercială regională pentru a atenua impactul sancțiunilor americane.
Pe de altă parte, iranienii s-au înrolat, la sfârșitul lunii aprilie, într-un efort sporit de a sechestra și hărțui navele comerciale din Golf, posibil pentru a crește presiunea asupra statelor arabe din Golf pentru a acționa mai rapid în cooperarea în domeniul securității maritime sau ca răspuns la acțiunea de aplicare a sancțiunilor SUA în Golful Persic.
Ofensiva de farmec a Teheranului a dat unele rezultate semnificative, precum reluarea legăturilor bilaterale formale cu statele arabe cheie din Golf și turul diplomatic al lui Amir-Abdollahian în patru capitale arabe din Golf. Cu toate acestea, vecinii Iranului rămân sceptici cu privire la sinceritatea impulsului iranian pentru stabilitatea regională.
În timp ce factorii ideologici, cum ar fi fervoarea revoluționară, zelul religios și sentimentele naționaliste, au dominat adesea narațiunea Iranului despre Golf, percepția despre amenințare a conducerii iraniene asupra peisajului geopolitic al regiunii a determinat schimbări în strategia navală iraniană. Iranul s-a dovedit a fi o putere regională agilă, capabilă să joace alternativ rolul de garant al securității sau de frână în apele Golfului, în funcție de percepțiile în schimbare ale conducerii sale asupra amenințărilor regionale.
Printr-o acumulare masivă de active navale sofisticate și sisteme de arme avansate, sprijin tehnic și militar pentru proxy-uri din Orientul Mijlociu și hărțuind sau confiscând nave comerciale în zeci de ocazii de la jumătatea anului 2019, Iranul a armat apele Golfului pentru a construi o pârghie strategică folosind tactici hibride de război care au impus costuri mari antagoniștilor săi, asigurând în același timp un grad de negare. Prin urmare, chiar dacă guvernul Raisi încearcă acum să înfățișeze Iranul ca un constructor regional de pace, imaginea țării ca forță destabilizatoare încă pătrunde profund în gândirea strategică a statelor arabe din Golf, scăzând atractivitatea și credibilitatea apelurilor Iranului pentru detensionare regională.
Cu toate acestea, efortul Teheranului de a deconecta perspectiva sa strategică privind statele arabe din Golf, de condițiile relațiilor sale cu Washingtonul pare a fi o nouă caracteristică a posturii sale navale. În ultimele decenii, perioadele de tensiuni crescute dintre SUA și Iran au fost adesea însoțite de o deteriorare a legăturilor în Golf.
În timp ce statele arabe din Golf rămân vulnerabile la consecințele oricărei escaladări dintre SUA și Iran, Teheranul a arătat o schimbare măsurată în logica care a determinat măsurile sale de represalii. Cele mai recente incidente de hărțuire iraniană pe mare au vizat petrolierele și vrachierele sub pavilionul unor țări terțe – inclusiv navele care transportau mărfuri către porturile americane – mai degrabă decât instalațiile energetice ale statelor arabe din Golf. Rămâne de văzut dacă această ajustare va atenua preocupările de securitate din Golful Arabiei, emiratezii fiind deosebit de supărați de confiscarea recentă a unui petrolier care tranzita de la Dubai la Fujai.
Deocamdată, Iranul nu a anunțat public pași concreți pentru a transforma apelul șefului marinei sale pentru o alianță navală transregională într-o propunere oficială. Presupunând că Iranul este cu adevărat interesat de deschiderea negocierilor pe această temă, un nivel ridicat de discreție în primele etape nu ar fi surprinzător, mai ales având în vedere statutul fragil al legăturilor din Golf. O altă posibilitate, totuși, este ca Iranul să fi înaintat propunerea coaliției navale pentru a testa reacțiile vecinilor săi și apoi a crea opțiuni de politică în consecință. În timp ce intențiile pe termen lung ale Teheranului rămân opace, examinarea uneia dintre cele mai recente inițiative ale sale pentru o platformă de dialog regional poate ajuta la identificarea elementelor care ar putea facilita sau strica procesul.
În septembrie 2019, președintele iranian de atunci, Hassan Rouhani, a prezentat Efortul de pace Hormuz la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Ancorată la un set de principii de bază, inclusiv inviolabilitatea frontierelor internaționale, respectul suveranității și integrității teritoriale și soluționarea pașnică a disputelor, propunerea a conturat un plan de acțiune pentru a construi consens și încredere reciprocă peste Strâmtoarea Ormuz. Printre altele, Ormuz Peace Endeavour și-a propus să articuleze o abordare colectivă a gestionării libertății de navigație în Golf.
Cu discursul lui Rouhani la 11 zile după atacurile devastatoare cu rachete și drone asupra instalațiilor petroliere saudite atribuite Iranului, statele arabe din Golf au acceptat propunerea cu mare scepticism. Apelurile la dialog ale Teheranului au fost primite mai degrabă ca o batjocură decât o inițiativă diplomatică serioasă și nu au făcut nimic pentru a modifica climatul politic exacerbat de un șir de luni de zile de atacuri clandestine efectuate de Iran și de împuterniciții săi împotriva vecinilor săi arabi din Golf și pătruns de un profund înrădăcinat sentiment de neîncredere și ostilitate.
La acea vreme, comportamentul malign concomitent cu apelurile la dialog ale Iranului au înrădăcinat și mai mult viziunea asupra Teheranului ca un actor nesigur. Percepând duplicitatea Iranului ca o cauză majoră a insecurității regionale și îngrijorate de dezechilibrul semnificativ al puterii militare convenționale față de Iran, statele din Golf au dublat strategia de presiune maximă a președintelui Donald J. Trump. În cele din urmă, această serie de neînțelegeri și calcule greșite a contribuit la o spirală de ostilitate care a deteriorat legăturile dintre Iran și statele arabe din Golf și a dus la militarizarea în continuare a apelor regiunii, subminând posibilitatea unei de-escalade durabile.
Spiralele escaladării, care au adus regiunea în pragul unei confruntări armate totale, au evidențiat importanța unei comunități maritime de securitate colectivă pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a statelor din jurul strâmtorii Hormuz.
Spre deosebire de un mecanism de apărare colectivă, care este conceput în mod fundamental pentru a contracara o amenințare comună, scopul principal al unei comunități de securitate colectivă este de a ține cont, în mod egal, de preocupările de securitate ale tuturor participanților, considerând implicit posibilitatea ca membrii să își exprime dileme de securitate.
Deși este mai flexibilă decât o alianță, o comunitate de securitate colectivă încă solicită membrilor săi să dezvolte un nivel minim de scop comun, să inițieze discuții cu bună-credință și să respecte principiile bunei vecinătăți.
Un pas practic pentru a stimula încrederea reciprocă și o cultură a cooperării ar fi inaugurarea unor forumuri la nivel regional în care comandanții superiori și părțile interesate din industria de transport maritim să își poată exprima preocupările și nemulțumirile de securitate. Consultările regulate ar facilita eforturile ofițerilor de marină și ale navigatorilor de a minimiza incidentele maritime neintenționate și de a aduce o oarecare claritate operațională într-un mediu de securitate strâns, adesea dominat de suspiciune și incertitudine. În cel mai bun caz, acești pași de consolidare a încrederii ar putea cataliza, de asemenea, forme mai instituționalizate de angajament maritim și ar putea pune o bază solidă pentru cooperare dincolo de domeniul maritim.
Eforturile de a înființa o comunitate de securitate colectivă la nivel regional într-un teatru predispus la escaladare și extrem de volatil vor fi inevitabil vulnerabile la eșecuri și neajunsuri. Pentru a-și asigura succesul, statele din Golf ar trebui să împiedice erupțiile ocazionale de fricțiune și să preia impulsul mai larg de de-escaladare.
Recenta izbucnire a disputelor de demarcare a frontierei maritime, vechi de zeci de ani – disputa Iranului cu Kuweitul și Arabia Saudită asupra zăcământului de gaze Al Durra și ruptura EAU-Iran asupra insulelor Greater și Lesser Tunbs și Abu Musa – exemplifică fricțiunile care ar putea torpila eforturile de de-escaladare dacă nu sunt gestionate cu pricepere. În urma unei declarații comune Rusia – Consiliul de Cooperare al Golfului care susține pretențiile teritoriale ale Abu Dhabi-ului, Iranul a lansat, pe 2 august, un exercițiu naval masiv în încercarea de a-și semnala disponibilitatea militară și hotărârea politică de a apăra insulele contestate.
Disputele la frontieră aduc riscul de escaladare, dar aceste puncte de aprindere localizate nu ar trebui să împiedice puterile de pe țărmurile opuse ale Golfului să recunoască că împărtășesc și unele preocupări fundamentale și interese maritime care transcend percepțiile lor diferite de amenințare. În timp ce mișcarea de apropiere de-a lungul Golfului a creat un climat propice pentru dialog și cooperare, valoarea practică a destinderii de astăzi va fi măsurată prin contribuțiile sale concrete la securitatea și stabilitatea maritimă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Aflat între două avioane de Moscova, ministrul ungar de externe spune că Ungaria susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina.
Preşedintele american Donald Trump l-a sfătuit pe premierul japonez Sanae Takaichi să nu provoace China pe tema suveranităţii Taiwanului, a relatat joi Wall Street Journal, în urma unei dispute diplomatice dintre Tokyo şi Beijing, conform Agerpres și AFP.
Doi membri ai Gărzii Naţionale au fost împuşcaţi miercuri la Washington, D.C., într-o zonă aglomerată din apropierea Casei Albe, ceea ce a dus la izolarea reşedinţei prezidenţiale, în timp ce preşedintele Donald Trump se află în Florida, şi a provocat un răspuns masiv al forţelor de ordine în zonă, informează Agerpres care citează Reuters.
Președintele american Donald Trump a avut o discuție telefonică duminică cu omologul său rus, Vladimir Putin, a declarat șeful de cabinet al Casei Albe, fără a oferi alte detalii, cu puțin timp înainte de o întâlnire planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Florida.
Forțele aeriene chineze și ale Emiratelor Arabe Unite au încheiat exercițiul comun "Falcon Shield 2025", care a avut loc în Emiratele Arabe Unite (EAU) între 9 și 22 decembrie 2025, într-o mișcare ce reflectă aprofundarea parteneriatului de apărare dintre cele două țări. Prezența Chinei în EAU cu un așa dispozitiv e o premieră, iar în timpul exercițiului avioanele chineze J-10 au zburat alături de Mirage 2000 de producție franceză are Emiratelor, nu însă și cu F-16 pentru care americanii au impus „restricții”.
Un nou atac de proporții al dronelor ucrainene face 120 de victime chiar din rândul serviciului rus de informații militare GRU.
Regatul Unit a anunțat duminica aceasta că a semnat un contract comun de achiziții publice cu Germania, în valoare de 52 de milioane de lire sterline (70 de milioane de dolari). E vorba despre achiziția sistemelor RCH 155 de "artilerie avansată montată pe vehicule blindate", care pot trage în timp ce se află în mișcare și lovi ținte aflate la o distanță mai mare de 70 km.
Schimbă Putin albul în negru privind apărarea antibalistică? Îi refuză Ucrainei un potențial statut occidental? Descrie deja NATO ca pe o amenințare și o prezintă rușilor drept sperietoare? Prefigurează deja ruperea Ucrainei?
Ar fi prima dată când trei țări balcanice produc împreună un vehicul blindat militar.
Tensiuni în creștere între Turcia și Israel, pe fondul dislocării sistemelor radar turcești în Siria.
Președintele american Donald Trump a stârnit valuri înainte de Crăciun când a anunțat aprobarea unei noi clase de nave de luptă care îi vor purta numele, precizând că „nu a mai existat niciodată ceva asemănător” cu aceste nave. Prima navă din „clasa Trump” va fi USS Defiant, însă marea întrebare e dacă SUA chiar au nevoie în războiul modern de astfel de nave sau e mai degrabă un moft personal? Și, desigur, dacă proiectul chiar va fi realizat și la ce costuri.
Elveția nu ar putea să se apere împotriva unui atac major, a declarat sâmbătă șeful forțelor armate elvețiene, generalul-locotenent Thomas Süssli, pentru ziarul Neue Zürcher Zeitung.
Amenințarea din partea Rusiei face necesară creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru Elveția. El a avertizat că a te baza pe statutul neutru al țării ar putea să nu merite dacă aceasta nu este susținută de capacitatea de a se apăra.
Somalia a cerut Israelului să revoce recunoașterea regiunii autoproclamate Somaliland, numind acest act o „agresiune” și o încălcare a suveranității teritoriale a Somaliei. Într-un interviu acordat Al Jazeera sâmbătă, Ali Omar, ministrul de stat pentru afaceri externe al Somaliei, a subliniat că guvernul va folosi toate mijloacele diplomatice pentru a contesta ceea ce a numit o „interferență externă” în afacerile interne ale țării.
Prima parte parte a fortificațiilor antidrone ale Poloniei ar putea fi gata în șase luni sau chiar mai devreme, a declarat ministrul adjunct al Apărării Naționale, Cezary Tomczyk.
Rușii susțin că au capturat încă două orașe importante din estul Ucrainei - Mîrnohrad în regiunea Donețk și Huliaipole în regiunea sudică Zaporojie.
În urma pierderii orașului Siversk din regiunea Donețk, Ucraina îi demite pe comandanții a două brigăzi care apărau orașul, a relatat sâmbătă Ukrainska Pravda, citând surse din armată.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Halifax, în Canada, pentru a se întâlni cu premierul Mark Carney, o escală înainte de întâlnirea sa prevăzută pentru duminică, în Florida, cu omologul său american Donald Trump.
Chiar dacă Lukașenko pozează în mediator, Belarusul e un adevărat "portavion" al Rusiei: participă activ atât la agresiunea Ucrainei, cât și la intimidarea statelor Europei.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul american Arhivele de Securitate Națională (ASN) au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președințelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Într-un anunț oficial din 23 decembrie, Rusia a confirmat dezvoltarea unui submarin nuclear strategic de generație a cincea, o mișcare care subliniază angajamentul Moscovei de a-și menține credibilă descurajarea sa nucleară pe mare, în ciuda sancțiunilor, presiunii industriale și accelerării modernizării navale a NATO.
Informațiile au fost prezentate de Nikolai Patrușev, președintele Consiliului Naval al Rusiei și consilier prezidențial, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 125 de ani de la înființarea Biroului Central de Proiectare ”Rubin”, unul dintre cele mai importante centre de cercetare și dezvoltare navală din Rusia.
În noiembrie 2022 România semnase un contract pentru 32 de avioane F-16 Fighting Falcon achiziționate din Norvegia, echivalente Block 15 și modernizate în programul MLU (Mid-Life Upgrade). Livrările acestor avioane au început din 2024.
Departamentul de Război al Statelor Unite (Pentagonul) a lansat recent GenAI.mil, o platformă de inteligență artificială destinată personalului armatei americane.
Trăim în două realități paralele: Pe de o parte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei care a declanșat cea mai mare criză de securitate de după 1945 în Europa și care îngrozește statele europene cu privire la ambițiile militare pe care rușii le au și le pregătesc pe bătrânul continent și pe de altă parte (i)realitatea rusă care trăiește în paradigma cetății asediate cu o Europă ce pregătește agresiunea împotriva ei.
Un grup de senatori americani din partidele Republican și Democrat a emis o declarație pe 25 decembrie prin care condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei în timpul Crăciunului.
China a criticat din nou vehement joi cel mai recent acord de vânzare de arme americane către Taiwan, o mișcare despre care China spune că aduce conflictul mai aproape.
Înaintea unei noi întâlniri între președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, rușii au lovit violent capitala Ucrainei.
Înainte de a se întâlni duminică cu Volodimir Zelenski, care va fi înarmat cu noi propuneri pentru a pune capăt războiului cu Rusia, preşedintele american Donald Trump l-a avertizat vineri pe omologul său ucrainean că nimic nu este garantat până când nu îşi va da "acordul", notează Agerpres și AFP.
Guvernul japonez a aprobat vineri un buget record pentru următorul an fiscal, care prevede alocări-record pentru apărare, în contextul în care tensiunile cu China continuă să crească, Beijingul acuzând săptămâna aceasta Tokyo că „alimentează o cursă a înarmării spațiale”.
Spania își reevaluează în mod vizibil postura de apărare pe flancul sudic, în contextul schimbărilor rapide ale mediului de securitate din Africa de Nord și al modernizării accelerate a Forțelor Armate Regale ale Marocului.
Madridul consideră că vechile concepte de descurajare nu mai sunt suficiente și că este necesară o adaptare la un spectru de amenințări complex, specific așa-numitei „zone gri”.
Zelenski s-ar putea întâlni cu Trump la 28 decembrie, la Mar-a-Lago, în ceea ce este, probabil, încă o încercare a administrației americane de a forța încetarea conflictului din Ucraina.
Rusia și-a reafirmat, zilele acestea, una dintre condițiile pentru a opri atacurile: cedarea completă a Donbasului și reafirmă în presa internă că ar putea exista chiar și un "schimb de teritorii". De fapt, schimbul se referă tot la teritorii ucrainene, din care Moscova ar putea accepta să se retragă.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul Arhivele de Securitate Națională (ASN) ale SUA au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președintelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Documentele au fost cerute la publicare în noiembrie 2023. Biblioteca George W. Bush a răspuns în iunie 2024 că estimează că acestea ar putea declasificate pentru publicare în aproximativ 12 ani. Cu toate acestea, Arhivele cu ajutorul firmei de avocatură Goodwin Procter au convins instanța federală să aprobe publicarea mult mai devreme decât se estima.
Netanyahu lansează cel mai mare proiect de apărare din istoria țării pentru a reduce dependența de furnizorii străini.
Rusia atacat din nou Ucraina cu drone, dar și cu rachete de croazieră Kalibr lansate de pe submarinele din Marea Neagră.
Noi atacuri cu drone au fost înregistrate asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în cursul nopţii de joi spre vineri, fiind transmis şi un mesaj RO-ALERT pentru populaţiei, informează Ministerul Apărării Naţionale.
În noaptea de 24 decembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit un loc rusesc de depozitare și întreținere pentru nave fără echipaj în zona Myrne a Peninsulei Crimeea ocupată temporar.
