Cu toate acestea, respectivele evoluții diplomatice nu au reușit să producă o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de securitate pe mare. Interacțiunile nesigure dintre marinele americane și iraniene și confiscările de nave comerciale de către forțele iraniene au crescut în și în jurul strâmtorii Hormuz, crescând îngrijorările cu privire la siguranța rutelor energetice critice.
Statele Unite și partenerii săi tradiționali din Golful Persic au urmărit răspunsuri politice divergente pentru a face față acestor tensiuni în creștere. Pe de o parte, Washingtonul a optat pentru o abordare convențională de securitate bazată pe desfășurarea de resurse aeriene și navale suplimentare pentru a-și consolida capacitățile regionale de descurajare. Se pare că forțele armate armata americană iau în considerare, de asemenea, să pună personal înarmat pe nave comerciale din Golf pentru a descuraja Iranul să pună mâna pe mai multe nave civile.
Pe de altă parte, statele arabe din Golf au adoptat o poziție mai blândă, mai puțin amenințătoare, care urmărește să reducă riscul de escaladare neintenționată și să mențină pe drumul cel bun dialogul fragil de detensionare în regiune, cerând în același timp Statelor Unite să ia măsuri mai puternice pentru a descuraja capturile iraniene de nave comerciale.
Rivalitatea nesănătoasă și suspiciunea reciprocă adânc înrădăcinate au determinat de mult timp statele riverane din Golf să vadă domeniul maritim ca un câmp de luptă pentru a rezolva vechile conturile, dar și noi fricțiuni, mai degrabă decât un spațiu pentru cooperare pașnică. Cu toate acestea, ele au demonstrat, recent, o hotărâre tot mai mare de a evita calculele cu sumă zero și de a adopta o postură mai conciliantă în gestionarea afacerilor de securitate maritimă. Recentul val de interacțiuni diplomatice evidențiază această schimbare de politică.
Pe 31 mai, Emiratele Arabe Unite și-au anunțat retragerea din Forțele Maritime Combinate, un parteneriat naval de 38 de țări condus de SUA, care desfășoară activități de securitate maritimă în largul coastelor Peninsulei Arabe. Câteva zile mai târziu, comandantul marinei iraniene, contraamiralul Shahram Irani, a anunțat intenția Iranului de a lansa o alianță navală cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Irak, Pakistan și India, menită să securizeze rutele maritime vitale în nord-vestul Oceanului Indian.
Pe 17 iunie, în timpul primei vizite în Iran, din 2016, a unui înalt oficial saudit, ministrul saudit de externe, prințul Faisal bin Farhan, i-a comunicat omologului său iranian, Hossein Amir-Abdollahian, disponibilitatea Arabiei Saudite de a coopera cu Iranul pentru a transforma Golful Persic într-un mediu maritim sigur pentru navigatori și nave comerciale. Două zile mai târziu, Agenția de Securitate Maritimă a Pakistanului și Poliția de Frontieră iraniană au semnat un acord de consolidare a coordonării maritime bilaterale, subliniind importanța combaterii terorismului și a salvgardării rutelor comerciale regionale.
Cu toate acestea, calea către o alianță navală regională cu drepturi depline este puțin probabil să fie lină. Peisajul de securitate extrem de volatil al regiunii, deficitul semnificativ de încredere reciprocă și percepțiile divergente ale amenințărilor rămân obstacole în calea unui mecanism eficient de apărare colectivă în Golf. Deși perspectivele unei alianțe navale la nivel regional par slabe în circumstanțele actuale, statele riverane Golfului Persic par să fi dezvoltat o conștientizare tot mai mare a beneficiilor reciproce ale remodelării arhitecturii de securitate în regiune și ale obținerii garanțiilor minime de siguranță pe mare.
Președintele iranian, Ebrahim Raisi, a încercat să ușureze presiunile interne și externe prin ”repararea gardurilor” cu concurenții regionali ai Iranului și urmărind legături mai strânse cu țările care împărtășesc unele dintre sentimentele anti-occidentale ale Teheranului, și anume Rusia și China.
Politica regională a ramurilor de măslin a guvernului Raisi are mai multe direcții. În primul rând, Iranul urmărește să-și atenueze izolarea arătându-le principalilor săi adversari – Statele Unite și Israelul – că nu este un stat paria în vecinătatea sa imediată. În al doilea rând, Iranul speră să-și reconecteze economia bolnavă la comunitatea comercială regională pentru a atenua impactul sancțiunilor americane.
Pe de altă parte, iranienii s-au înrolat, la sfârșitul lunii aprilie, într-un efort sporit de a sechestra și hărțui navele comerciale din Golf, posibil pentru a crește presiunea asupra statelor arabe din Golf pentru a acționa mai rapid în cooperarea în domeniul securității maritime sau ca răspuns la acțiunea de aplicare a sancțiunilor SUA în Golful Persic.
Ofensiva de farmec a Teheranului a dat unele rezultate semnificative, precum reluarea legăturilor bilaterale formale cu statele arabe cheie din Golf și turul diplomatic al lui Amir-Abdollahian în patru capitale arabe din Golf. Cu toate acestea, vecinii Iranului rămân sceptici cu privire la sinceritatea impulsului iranian pentru stabilitatea regională.
În timp ce factorii ideologici, cum ar fi fervoarea revoluționară, zelul religios și sentimentele naționaliste, au dominat adesea narațiunea Iranului despre Golf, percepția despre amenințare a conducerii iraniene asupra peisajului geopolitic al regiunii a determinat schimbări în strategia navală iraniană. Iranul s-a dovedit a fi o putere regională agilă, capabilă să joace alternativ rolul de garant al securității sau de frână în apele Golfului, în funcție de percepțiile în schimbare ale conducerii sale asupra amenințărilor regionale.
Printr-o acumulare masivă de active navale sofisticate și sisteme de arme avansate, sprijin tehnic și militar pentru proxy-uri din Orientul Mijlociu și hărțuind sau confiscând nave comerciale în zeci de ocazii de la jumătatea anului 2019, Iranul a armat apele Golfului pentru a construi o pârghie strategică folosind tactici hibride de război care au impus costuri mari antagoniștilor săi, asigurând în același timp un grad de negare. Prin urmare, chiar dacă guvernul Raisi încearcă acum să înfățișeze Iranul ca un constructor regional de pace, imaginea țării ca forță destabilizatoare încă pătrunde profund în gândirea strategică a statelor arabe din Golf, scăzând atractivitatea și credibilitatea apelurilor Iranului pentru detensionare regională.
Cu toate acestea, efortul Teheranului de a deconecta perspectiva sa strategică privind statele arabe din Golf, de condițiile relațiilor sale cu Washingtonul pare a fi o nouă caracteristică a posturii sale navale. În ultimele decenii, perioadele de tensiuni crescute dintre SUA și Iran au fost adesea însoțite de o deteriorare a legăturilor în Golf.
În timp ce statele arabe din Golf rămân vulnerabile la consecințele oricărei escaladări dintre SUA și Iran, Teheranul a arătat o schimbare măsurată în logica care a determinat măsurile sale de represalii. Cele mai recente incidente de hărțuire iraniană pe mare au vizat petrolierele și vrachierele sub pavilionul unor țări terțe – inclusiv navele care transportau mărfuri către porturile americane – mai degrabă decât instalațiile energetice ale statelor arabe din Golf. Rămâne de văzut dacă această ajustare va atenua preocupările de securitate din Golful Arabiei, emiratezii fiind deosebit de supărați de confiscarea recentă a unui petrolier care tranzita de la Dubai la Fujai.
Deocamdată, Iranul nu a anunțat public pași concreți pentru a transforma apelul șefului marinei sale pentru o alianță navală transregională într-o propunere oficială. Presupunând că Iranul este cu adevărat interesat de deschiderea negocierilor pe această temă, un nivel ridicat de discreție în primele etape nu ar fi surprinzător, mai ales având în vedere statutul fragil al legăturilor din Golf. O altă posibilitate, totuși, este ca Iranul să fi înaintat propunerea coaliției navale pentru a testa reacțiile vecinilor săi și apoi a crea opțiuni de politică în consecință. În timp ce intențiile pe termen lung ale Teheranului rămân opace, examinarea uneia dintre cele mai recente inițiative ale sale pentru o platformă de dialog regional poate ajuta la identificarea elementelor care ar putea facilita sau strica procesul.
În septembrie 2019, președintele iranian de atunci, Hassan Rouhani, a prezentat Efortul de pace Hormuz la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Ancorată la un set de principii de bază, inclusiv inviolabilitatea frontierelor internaționale, respectul suveranității și integrității teritoriale și soluționarea pașnică a disputelor, propunerea a conturat un plan de acțiune pentru a construi consens și încredere reciprocă peste Strâmtoarea Ormuz. Printre altele, Ormuz Peace Endeavour și-a propus să articuleze o abordare colectivă a gestionării libertății de navigație în Golf.
Cu discursul lui Rouhani la 11 zile după atacurile devastatoare cu rachete și drone asupra instalațiilor petroliere saudite atribuite Iranului, statele arabe din Golf au acceptat propunerea cu mare scepticism. Apelurile la dialog ale Teheranului au fost primite mai degrabă ca o batjocură decât o inițiativă diplomatică serioasă și nu au făcut nimic pentru a modifica climatul politic exacerbat de un șir de luni de zile de atacuri clandestine efectuate de Iran și de împuterniciții săi împotriva vecinilor săi arabi din Golf și pătruns de un profund înrădăcinat sentiment de neîncredere și ostilitate.
La acea vreme, comportamentul malign concomitent cu apelurile la dialog ale Iranului au înrădăcinat și mai mult viziunea asupra Teheranului ca un actor nesigur. Percepând duplicitatea Iranului ca o cauză majoră a insecurității regionale și îngrijorate de dezechilibrul semnificativ al puterii militare convenționale față de Iran, statele din Golf au dublat strategia de presiune maximă a președintelui Donald J. Trump. În cele din urmă, această serie de neînțelegeri și calcule greșite a contribuit la o spirală de ostilitate care a deteriorat legăturile dintre Iran și statele arabe din Golf și a dus la militarizarea în continuare a apelor regiunii, subminând posibilitatea unei de-escalade durabile.
Spiralele escaladării, care au adus regiunea în pragul unei confruntări armate totale, au evidențiat importanța unei comunități maritime de securitate colectivă pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a statelor din jurul strâmtorii Hormuz.
Spre deosebire de un mecanism de apărare colectivă, care este conceput în mod fundamental pentru a contracara o amenințare comună, scopul principal al unei comunități de securitate colectivă este de a ține cont, în mod egal, de preocupările de securitate ale tuturor participanților, considerând implicit posibilitatea ca membrii să își exprime dileme de securitate.
Deși este mai flexibilă decât o alianță, o comunitate de securitate colectivă încă solicită membrilor săi să dezvolte un nivel minim de scop comun, să inițieze discuții cu bună-credință și să respecte principiile bunei vecinătăți.
Un pas practic pentru a stimula încrederea reciprocă și o cultură a cooperării ar fi inaugurarea unor forumuri la nivel regional în care comandanții superiori și părțile interesate din industria de transport maritim să își poată exprima preocupările și nemulțumirile de securitate. Consultările regulate ar facilita eforturile ofițerilor de marină și ale navigatorilor de a minimiza incidentele maritime neintenționate și de a aduce o oarecare claritate operațională într-un mediu de securitate strâns, adesea dominat de suspiciune și incertitudine. În cel mai bun caz, acești pași de consolidare a încrederii ar putea cataliza, de asemenea, forme mai instituționalizate de angajament maritim și ar putea pune o bază solidă pentru cooperare dincolo de domeniul maritim.
Eforturile de a înființa o comunitate de securitate colectivă la nivel regional într-un teatru predispus la escaladare și extrem de volatil vor fi inevitabil vulnerabile la eșecuri și neajunsuri. Pentru a-și asigura succesul, statele din Golf ar trebui să împiedice erupțiile ocazionale de fricțiune și să preia impulsul mai larg de de-escaladare.
Recenta izbucnire a disputelor de demarcare a frontierei maritime, vechi de zeci de ani – disputa Iranului cu Kuweitul și Arabia Saudită asupra zăcământului de gaze Al Durra și ruptura EAU-Iran asupra insulelor Greater și Lesser Tunbs și Abu Musa – exemplifică fricțiunile care ar putea torpila eforturile de de-escaladare dacă nu sunt gestionate cu pricepere. În urma unei declarații comune Rusia – Consiliul de Cooperare al Golfului care susține pretențiile teritoriale ale Abu Dhabi-ului, Iranul a lansat, pe 2 august, un exercițiu naval masiv în încercarea de a-și semnala disponibilitatea militară și hotărârea politică de a apăra insulele contestate.
Disputele la frontieră aduc riscul de escaladare, dar aceste puncte de aprindere localizate nu ar trebui să împiedice puterile de pe țărmurile opuse ale Golfului să recunoască că împărtășesc și unele preocupări fundamentale și interese maritime care transcend percepțiile lor diferite de amenințare. În timp ce mișcarea de apropiere de-a lungul Golfului a creat un climat propice pentru dialog și cooperare, valoarea practică a destinderii de astăzi va fi măsurată prin contribuțiile sale concrete la securitatea și stabilitatea maritimă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Aflat între două avioane de Moscova, ministrul ungar de externe spune că Ungaria susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina.
Într-un moment în care Marea Baltică a devenit o veritabilă linie de front invizibilă, traversată de cabluri de date critice și de tensiunile tot mai acute dintre Occident și Federația Rusă, Varșovia face o mutare decisivă care va reconfigura echilibrul de putere în regiune.
Opțiunile Egiptului și Emiratelor Arabe Unite pentru avioane de generația a cincea, după ce Algeria a achiziționat Su-57E.
Pentru armatele arabe, care se confruntă cu provocări precum tensiunile la frontieră, amenințările teroriste și concurența regională, avioanele de vânătoare de generația a cincea reprezintă un instrument aproape vital pentru menținerea echilibrului strategic și sporirea descurajării.
Doi membri ai Gărzii Naţionale au fost împuşcaţi miercuri la Washington, D.C., într-o zonă aglomerată din apropierea Casei Albe, ceea ce a dus la izolarea reşedinţei prezidenţiale, în timp ce preşedintele Donald Trump se află în Florida, şi a provocat un răspuns masiv al forţelor de ordine în zonă, informează Agerpres care citează Reuters.
Într-un conflict de uzură precum cel din Ucraina, muniția nu se măsoară de mult timp doar în obuze de calibrul 155 mm, ci și în date sau informații. Războiul modern a creat un paradox strategic: Ucraina generează cantități industriale de date tactice, obţinute cu drone, senzori și interceptări, dar Alianța Nord-Atlantică nu are încă o infrastructură omogenă pentru a procesa și integra acest flux vital în timp real. NATO pregătește însă o schimbare şi anume un „cloud clasificat” care va deveni operațional în ianuarie 2026.
Puterea aeriană a Europei evoluează, iar România contribuie la definirea viitorului acesteia. Cu escadroane de F-16 și un număr tot mai mare de piloți pregătiți, sprijiniți de expertiza de training a Lockheed Martin, România consolidează flancul estic al NATO și extinde cooperarea în zona Mării Negre.
