Pe acest fond de teamă, de la începutul războiului, 13% dintre români s-au gândit chiar să părăsească țara, iar aproape 30% iau în considerare să plece din țară dacă războiul se va extinde și în România.
Totuși, încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea României este foarte ridicată, atingând cea mai înaltă cotă (80%) de la debutul invaziei.
Sondajul IRES arată cum au evoluat, în ultimele 12 luni, sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
6 din 10 români urmăresc evoluția evenimentelor din Ucraina la șase luni după începerea războiului
6 din 10 români manifestă teamă cu privire la posibila invazie a României, iar 25% cred că acest lucru este posibil să se și întâmple
5 din 10 români s-au simțit sau se simt în pericol în țara noastră, de la începutul războiului
13% dintre români s-au gândit să plece din țară de la începutul războiului, iar 29% iau în considerare să părăsească țara dacă războiul se va extinde și în România
8 din 10 români au încredere în capacitatea NATO de a apăra țările din regiune
16% dintre români cred că războiul din Ucraina va dura cel puțin 5 ani, dar 37% sunt de părere că se va sfârși la finalul acestui an 62% dintre români își doresc ca țara noastră să sprijine Ucraina în războiul aflat în desfășurare.
Chiar și după un an de la declanșarea războiului din Ucraina, două treimi dintre români sunt interesați de modul în care evoluează evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este unul relativ constant, vârful de interes fiind atins în martie 2022.
Două treimi dintre românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează cel puțin zilnic (30% de câteva ori pe zi, iar 35% cel mult o dată pe zi), un sfert dintre ei de 2-3 ori pe săptămână, iar 11% o dată pe săptămână sau mai rar.
Locuitorii din Moldova, adulții peste 64 de ani și bărbații sunt cei care urmăresc, în mod constant evenimentele din Ucraina, în proporții mai ridicate decât alte categorii de respondenți.
Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de 87% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 12% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 24% dintre respondenți.
De la posturile de televiziune românești se informează în proporții mai ridicate respondenții peste 50 de ani, cei cu educație scăzută, dar și femeile; rețelele sociale sunt preferate de respondenții cu vârste între 18 și 50 de ani, dar și de cei cu studii superioare.
Evenimentele din Ucraina rămân subiect pentru discuțiile cu prietenii pentru 17% dintre participanții la studiu, dar și cu colegii de muncă pentru 9% dintre români.
Aproximativ o treime dintre români spun că nu urmăresc desfășurarea războiului din Ucraina. În rândul acestora îi regăsim în proporții mai ridicate pe tineri și pe adulții cu vârsta maximă de 50 de ani.
Sentimentele pe care românii le resimt cu privire la războiul din Ucraina au rămas neschimbate, în ultimele șase luni: teama este emoția dominantă, urmată fiind de îngrijorare și neliniște, dar și de compasiune.
Aproape unul din trei români (30%) declară că teama este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, resimțite.
Față de sondajul similar realizat în august 2022, la șase luni de la izbucnirea războiului, în rândul românilor crește ușor îngrijorarea cu privire la orizontul de finalizare a acestui conflict, dar și cea legată de posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear.
Îngrijorarea românilor cu privire la extinderea războiului din Ucraina în țara noastră este în continuare semnificativă; la un an de la debutul conflictului două treimi dintre participanții la acest sondaj spun că le este teamă că România este în pericol de a fi invadată, iar dintre aceștia un sfert cred că acest lucru se va și întâmpla. Procentele sunt în ușoară creștere față de luna august 2022, dar în scădere față de perioada de debut a conflictului.
Femeile, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural sunt cei în rândul cărora sentimentul de teamă privind pericolul invadării României este mai ridicat decât în rândul altor categorii de respondenți.
În același timp, femeile, respondenții cu vârste între 31 și 50 de ani, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural, dar și în Moldova sunt mai convinși de o posibilă invazie a României.
45% dintre respondenții care cred că România este în pericol de a fi invadată sunt de părere că acest lucru este posibil să se întâmple în acest an, 10% spun că anul viitor, iar 36% cred că mai târziu.
În timp ce jumătate dintre participanții la studiu spun că de la începutul izbucnirii războiului din Ucraina nu s-au simțit în pericol în România, 12% susțin că se simt în pericol și acum, 15% au declarat că s-au simtit în pericol doar la începutul războiului, iar 23% se simt în pericol uneori, în funcție de evoluția evenimentelor din țara vecină.
Femeile, persoanele cu educație scăzută și persoanele care locuiesc în mediul rural și în Moldova se regăsesc în proporții mai crescute printre respondenții care se simt în pericol și în prezent.
13% dintre participanții la sondaj recunosc că s-au gândit de când a început războiul să părăsească România.
Pe de altă parte, peste un sfert dintre români spun că cazul în care războiul din Ucraina se va extinde și în România, iau în considerare să plece în altă țară. Sunt mai înclinați să facă acest lucru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, dar și cei între 36 și 50 de ani, respondenții cu studii superioare, femeile, cei care locuiesc în orașe și în județele din Moldova.
Peste jumătate dintre români (55%) cred că războiul din Ucrana va mai dura: 39% cred că va dura și anul viitor, iar 16% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani.
În schimb peste o treime dintre cei intervievați (37%) cred că războiul se va termina în acest an.
Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră a atins cea mai ridicată cotă de la începutul declanțării războiului: 8 din 10 români își cred că NATO este capabilă să facă față unui atac al Rusiei împotriva unor țări din regiune, membre ale Alianței.
Cei mai mulți dintre români cred că, în prezent sau în viitorul apropiat, România nu este foarte pregătită pentru a face față unei confruntări armate; dacă peste un sfert (27%) apreciază că țara noastră nu este deloc pregătită, 38% sunt de părere că este mai degrabă nepregătită. O treime dintre participanții la studiu sunt mai optimiști, 12% susțin că țara noastră este foarte pregătită, iar 21% că este mai degrabă pregătită pentru o astfel de situație.
Sprijinul acordat de România Ucrainei - atât cel privitor la refugiații din țara vecină, dar și cel legat de trimiterea de ajutoare umanitare – este de notorietate în rândul românilor. Deși autoritățile române nu au confirmat, până în prezent, că România ar fi livrat Ucrainei arme sau muniție, 47% dintre cei chestionați spun că, din câte cunosc ei, România a trimis armament în Ucraina.
Aproape două trimi dintre români (62%) declară că își doresc ca România să sprijine Ucraina în războiul aflat în plină desfășurare, în timp ce 36% susțin că nu doresc acest lucru. Dacă în favoarea sprijinirii Ucrainei îi regăsim în proporții mai crescute pe tineri și pe respondenții cu studii superioare, persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani se poziționează în proporții mai ridicate decât alte categorii împotriva acestui sprijin.
Întrebați cum anume ar trebui România să sprijine Ucraina în perioada următoare, cei mai mulți dintre participanții la sondaj cred că ajutorul trebuie să se materializeze prin oferirea de ajutoare umanitare (92%), 91% cred că țara noastră ar trebui să ajute refugiații din țara vecină (91%), 72% cred că ar trebui să ofere ajutor de specialitate, prin experți în diferite domenii (72%), iar 42% spun că România ar trebui să trimită armament în Ucraina.
Românii sunt favorabili extinderii NATO și a UE. 88% dintre participanții la sondaj sunt, într-o oarecare sau în foarte mare măsură, de acord ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene, iar 72% sunt de acord ca același lucru să se întâmple cu Ucraina.
De asemenea, 83% dintre români se declară favorabili primirii Finlandei și Suediei în NATO.
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.353 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Perioada realizării anchetei: 30 ianuarie - 3 februarie 2023
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Beneficiarul studiului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Polonia sprijină cererea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, transmit Agerpres și DPA, citând o declaraţie a ministrului apărării de la Varşovia.
Cheltuielile pentru apărare ale țărilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu sunt guvernate de dorințele niciunuia dintre liderii alianței, ci trebuie să se bazeze pe riscurile iminente care decurg din analizele relevante.
Social-democrații germani (SPD) l-au confirmat sâmbătă pe cancelarul Olaf Scholz ca principal candidat al partidului în alegerile parlamentare din februarie, relatează DPA și Agerpres.
Tranzacția prin care compania E.ON ar urma să fie preluată de MVM ar putea fi blocată din motive de securitate națională, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Guvernul federal al Statelor Unite tocmai a anunțat oficial că România intră de astăzi în clubul select numit Visa Waiver. Începând cu 31 martie, anul acesta, românii pot călători în SUA fără vize. Acesta este evident un moment important şi fericit pentru toți românii, iar decizia Statelor Unite arată cât de puternică a devenit în timp legătura dintre România și SUA, a precizat ambasadorului României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook a Embassy of România to the United States of America.
Pe 10 ianuarie, întreruperile de energie electrică din regiunea transnistreană vor avea loc o dată pe zi timp de 5 ore. Electricitatea va fi întreruptă între orele 18:00 și 23:00.
Intrarea României în programul american de scutire de vize - Visa Waiver - va fi celebrată vineri atât la Washington, cât şi la Bucureşti.
Informațiile recente potrivit cărora Qatarul are în vedere să exporte gaze naturale în Europa prin Siria și Turcia sunt “simple zvonuri”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, Majed bin Mohammed al-Ansari.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr a declarat că îşi doreşte să crească efectivul Armatei României, care s-a redus în timp şi doreşte să ajungă la 100.000 de cadre, de la 85.000 cât sunt acum împreună cu civilii.
Preşedintele ales american Donald Trump a declarat marţi că înţelege poziţia Rusiei conform căreia Ucraina nu ar trebui să facă parte din NATO, exprimându-şi totodată regretul că nu se va putea întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin înainte de învestirea sa, potrivit Agerpres și Reuters.
Turcia intră în sângerosul conflict din Sudan cu o inițiativă de soluționare a crizei, beneficiind de relația sa strânsă cu comandantul armatei Abdel Fattah al-Burhan, care consideră Ankara unul dintre cei mai importanți aliați ai săi după ce a primit de la aceasta armele ofensive cu care și-a câștigat o poziție importantă în actualul raportul de putere din țară.
Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a criticat marţi o propunere de creştere a cheltuielilor de apărare de la 2% la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică peste cerinţele NATO, formulată de vicecancelarul ecologist Robert Habeck în vederea alegerilor legislative din februarie, relatează Agerpres și AFP.
A murit Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen, un personaj controversat considerat de francezi cel care a pus bazele extremei drepte, azi divizată în două partide.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a afirmat luni, într-un mesaj pe reţeaua sa socială după anunţul demisiei prim-ministrului canadian Justin Trudeau, că este în interesul Canadei să devină 'al 51-lea stat' al Statelor Unite, transmit Agerpres și AFP.
Mai mult de 51.000 de gospodării au rămas fără gaz şi 1.500 de apartamente nu au încălzire în regiunea separatistă Transnistria a Republicii Moldova, au anunţat luni regimul de la Tiraspol, în timp ce Republica Moldova şi Rusia se acuză reciproc de escaladarea crizei energetice în urma încetării transportului de gaz rusesc prin Ucraina, transmit Agerpres și Reuters.
Elbit Systems Ltd. a obținut un contract în valoare de aproximativ 60 de milioane de dolari pentru furnizarea către o țară europeană NATO a sistemelor sale multistrat (multi-layered) de luptă împotriva avioanelor fără pilot (Counter Unmanned Aerial Systems - C-UAS). Contractul va fi implementat pe o perioadă de 3 ani, potrivit celor de la Elbit.
Cetăţenii sirieni care au comis ilegalități în Germania sau sunt recunoscuţi drept islamiști extremiști vor fi deportaţi în ţara lor de origine „de îndată ce situaţia o va permite”, după cum a afirmat ministrului german de Interne Nancy Faeser într-un interviu acordat duminică, 5 ianuarie.
Coreea de Nord a lansat luni în direcţia Mării Japoniei ceea ce se crede a fi o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), în ceea ce reprezintă primul său test de acest tip în două luni, consemnează Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă.
Ministrul energiei Sebastian Burduja a trecut în revistă principalele proiecte care ar putea fi date în folosință în acest an.
Etiopia a anunțat vineri, a doua zi după ce a trimis o delegație oficială la Mogadiscio, că dorește să sprijine noua forță a Uniunii Africane, care va fi desfășurată luna aceasta în Somalia pentru a combate rebelii Al-Shabaab, ceea ce reflectă o îmbunătățire a relațiilor între cele două țări după tensiunile severe și o ruptură a relațiilor bilaterale de luni de zile.
Într-o demonstrație puternică a angajamentului său față de NATO, Regatul Unit trimite cel mai mare număr de militari la exercițiul ”Steadfast Dart 25”, un exercițiu la scară largă care va avea loc în România și Bulgaria în ianuarie și februarie 2025.
Poliția daneză a declarat sâmbătă că investighează un raport privind aproximativ 20 de drone peste portul Koege, la sud-vest de Copenhaga.
Președintele Joe Biden urmează să interzică noi dezvoltări de petrol și gaze offshore pe 625 de milioane de acri (250 de milioane de hectare) din teritoriul de coastă al SUA.
Cancelarul austriac în exerciţiu, conservatorul Karl Nehammer, a anunţat sâmbătă că va demisiona în zilele următoare atât din acest post cât şi din cel de preşedinte al Partidului Popular austriac (OeVP), după ce această formaţiune a abandonat negocierile cu Partidul Social-Democrat (SPOe) pentru formarea unei coaliţii în urma alegerilor legislative câştigate în septembrie de formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), relatează agenţiile AFP şi DPA, citate de Agerpres.
De câteva zile, populația Transnistriei a rămas fără încălzire și apă caldă din cauza opririi furnizării gazelor rusești, dar autoritățile de la Tiraspol spun nu au nevoie de ajutorul Occidentului.
Preocupările Serbiei pentru înarmare sunt tot mai mari, țara vecină și prietenă trecând deja la acțiuni concrete și diversificate.
Polonia a decis să nu-l invite pe ambasadorul Ungariei la ceremonia de deschidere de vineri a președinției poloneze a Uniunii Europene la Varșovia. Motivul este o dispută diplomatică între țări.
Ucraina a încetat să mai trimită petrol și gaze rusești către Uniunea Europeană prin conductele sale la sfârșitul anului 2024, deoarece contractul a expirat și nu a mai fost reînnoit.
Anchetatorii sud-coreeni au încercat în zadar vineri să-l aresteze pe preşedintele destituit Yoon Suk Yeol la reşedinţa lui din Seul, pentru tentativa sa ratată de a impune legea marţială pe 3 decembrie, fiind împiedicaţi de gărzile de corp prezidenţiale, informează sâmbătă agenţiile de presă internaţionale.
În ziua de Crăciun, Finlanda a reușit să scape dintr-o situație limită. Petrolierul ”Eagle S” ar fi putut deteriora cablul electric Estlink 1 și gazoductul Balticconnector.
Ministrul Apărării al Suediei, Paul Jonson, a anunțat acordarea unui pachet record de ajutor militar către Ucraina. Cu această ocazie, scandinavii au anunțat și o donație de echipamente militare pentru Chișinău.
Joi, 30 ianuarie, o aeronavă F-16 Fighting Falcon, achiziționată de România de la Regatul Norvegiei, a aterizat în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, completând astfel Escadrila 48 Vânătoare cu toate cele 16 aeronave.
Moscova consolidează apărarea la baza aeriană cheie Millerovo, lângă Ucraina. Armata a desfășurat acolo noi sisteme de apărare antiaeriană S-300/400 și modifică hangarele în care sunt ținute aeronavele. Schimbări similare au avut loc sau au loc, de exemplu, la baza aeriană rusă Belbek din Crimeea ocupată sau la baza Primorsko-Achtarsk din regiunea Krasnodar.
Ministrul Apărării al Suediei, Paul Jonson, a anunțat acordarea unui pachet record de ajutor militar către Ucraina.
Rușii vor să crească producția de avioane de vânătoare Su-57. Anunțul vine pe fondul faptului că după 15 ani de la primul zbor al unei aeronave de acest tip, considerată de ruși de generația a 5-a, nu au găsit încă piețe pentru exportul acestora.
Agenția Franceză pentru Achiziții în Domeniul Apărării (DGA) a acordat contracte în valoare de 600 de milioane de euro companiilor franceze Thales, MBDA France și KNDS France pentru noi sisteme de apărare sol-aer (DSA) și anti-dronă (LAD). Aceste acorduri, semnate în decembrie 2024, sprijină Legea privind Programarea Militară (LPM) 2024-2030, care vizează modernizarea și consolidarea capacităților de apărare aeriană ale Forțelor Armate Franceze.
Pe 30 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei l-a convocat pe ambasadorul Slovaciei, Pavel Vizdal, căruia i-a exprimat „dezaprobarea puternică” față de declarația oficialului Bratislava despre presupusa imixtiune a Ucrainei în treburile sale interne.
Linia frontului a ajuns lângă Pokrovsk, regiunea Donețk. Aproape toată infrastructura critică din oraș a fost distrusă, dar ucrainenii nu vor să renunțe atât de ușor la pozițiile fortificate din zonă.
MAE ucrainean a avut o reacție virulentă la adresa candidatului pro-rus Călin Georgescu, care a negat integritatea și suveranitatea Ucrainei și a vorbit despre „dezmembrarea ireversibilă” a țării noastre vecine și preluarea de către România a unor teritorii ce aparțin azi, potrivit tuturor normelor de drept internațional, statului Ucraina. Pe de altă parte Kievul și-a reiterat prietenia pentru „poporul român” și a subliniat importanța relației de normalitatea dintre Ucraina și România.
Comisia Europeană a adoptat cel de al cincilea program anual de lucru din cadrul Fondului european de apărare (FEA), alocând peste 1 miliard EUR proiectelor de cercetare și dezvoltare în colaborare în domeniul apărării. Banii sunt alocați dezvoltării tehnologiilor și capabilităților critice de apărare, cum ar fi combaterea terestră, spațială, aeriană și navală, precum și reziliența energetică și tranziția ecologică.
Şeful Pentagonului, Pete Hegseth, a raportat joi că elicopterul avariat efectua un zbor de antrenament atunci când s-a ciocnit la Washington cu un avion comercial ce transporta 64 de persoane şi a dat asigurări că echipajul de la bord era unul "destul de experimentat", informează Agerpres și EFE.
Ucraina are o nouă armă pe care o aruncă în luptă pe front împotriva forţelor ruse: o aşa-zisă ,,armată fantomă'' de tancuri Leopard. De la începutul agresiunii militare ruse, forţele armate ucrainene au utilizat o gamă largă de imitații şi machete ale mai multor sisteme de arme, inclusiv obuziere, sisteme de artilerie HIMARS, avioane şi mai nou tancuri Leopard, în încercarea de a forţa trupele ruse să utilizeze inutil cât mai multă muniţie.
Oficialii europeni analizează posibilitatea ca reluarea aprovizionării UE cu gaze rusești prin conducte să reprezinte o parte a unei posibile soluții de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Susținătorii ideii de a se reveni la achizițiile de gaze rusești consideră că acest lucru ar reduce prețurile ridicate la energie în Europa, ar încuraja Moscova să vină la masa negocierilor și ar oferi ambelor părți un motiv pentru a stabili și a menține încetarea focului.
Departamentul Apărării al SUA va „întrerupe temporar” asistența financiară pentru a determina ce programe, proiecte și activități sunt vizate de rafala de ordine executive a președintelui Donald Trump lansată imediat după intrarea la Casa Albă.
Serviciul britanic de informații din domeniul apărării a analizat atacurile efectuate de Forțele Armate Ucrainene asupra depozitului de petrol al bazei aeriene ruse Engels-2 din regiunea Saratov, din perioada 8 și 14 ianuarie. Analiștii britanici afirmă că atacul din 8 ianuarie a provocat incendii de amploare la un depozit de combustibil și lubrifianți, care ar fi necesitat mai multe zile pentru a fi lichidate.
Excelența Sa Ovidiu Raețchi, ambasadorul României la Tokio a avut o întrevedere cu viceministrul Afacerilor Externe japonez, Matsumoto Hisashi. Cei doi diplomați au discutat despre parcurgerea unor pași concreți în implementarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.
Drone ucrainene operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei și de Forțele pentru Operații Speciale au vizat și au bombardat cel de-al 23-lea arsenal de rachete al Ministerului rus al Apărării din regiunea Tver, provocând aproximativ 20 de explozii. Dronele au atacat direct instalația de depozitare și trei clădiri ale bazei militare. Localnicii au apelat la rețelele de socializare pentru a raporta cel puțin douăzeci de explozii și a solicita evacuarea civililor.
Un avion de pasageri american cu 64 de persoane la bord s-a ciocnit miercuri seară cu un elicopter, cu trei militari la bord, deasupra capitalei Washington, în apropierea aeroportului naţional Ronald Reagan unde traficul a fost oprit, au anunţat responsabili americani, scriu Agerpres, AFP, Reuters și alte agenții internaționale. Elicopterul implicat în incident era unul militar de tip UH-60 Black Hawk.
Viceamiralul Daniel Cheever și-a exprimat încrederea în capacitatea Marinei SUA de a integra, până în 2026, noul UAV de realimentare în aripa aeriană, deși zborul sistemelor fără pilot de pe portavioane ridică multe provocări.
Armata rusă a lovit cu drone ținte civile și de infrastructură portuară din Ucraina joi dimineață, 30 ianuarie, în apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au indicat creșterea numărului de drone în spațiul aerian ucrainean pe traiectorii de zbor din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Fundamental pentru modernizarea Black Hawk, noul motor GE Aerospace va crește performanțele și autonomia aeronavei.
Ambasadorul Turciei în Maroc, İlker Klıç, a declarat că delegația s-a întâlnit cu oficiali ai Administrației Naționale de Apărare și Comandamentului Suprem al Forțelor Armate Regale Marocane pentru a identifica oportunități de cooperare în domeniile producției de arme și tehnologiei de apărare.
Poliția română confirmă că trei suspecţi au fost arestați în legătură cu furtul tezaurului de la Coțofenești.
Ritmul progreselor rusești în Ucraina a scăzut la un nivel minim din șase luni, scăzând la niveluri nemaivăzute de înainte de incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk a Rusiei, la începutul lunii august a anului trecut.
Ucraina a primit avioane F-16 Fighting Falcon, deși nu într-un număr mare. Și într-o versiune mai veche, Block 15 trecute prin programul MLU (Mid-Life Update), versiune pe care o deține și România. Desigur, mult peste ceea ce zburau ucrainenii, F-16 e un pas mare înainte, chiar și în versiunea Block 15. Dar ar face față într-o confruntare aeriană cu Su-35, cel mai promovat avion de luptă al industriei ruse? Depinde.
Rebelii din miliția M23, susținuți de Rwanda, și-au consolidat controlul asupra celui mai mare oraș din estul Congo-ului, Goma, miercuri, în timp ce coloane de mercenari români angajați să lupte pentru Congo au intrat în Rwanda sub supravegherea strictă a forțelor de securitate ruandeze, scrie Reuters.
Experții a două organizații de analiză susțin că China pare să construiască, în orașul Mianyang din sud-vestul țării, un centru avansat de fuziune nucleară care integrează și tehnologie laser. Proiectul ar putea sprijini atât proiectarea armelor nucleare, cât și cercetarea în domeniul generării de energie, arată un material Reuters.
Prima delegație guvernamentală rusă de la căderea președintelui sirian Bashar Assad a sosit marți la Damasc pentru a discuta situația bazelor rusești din Siria.
Ucraina susține că militarii săi au atacat cu succes o rafinărie de petrol din orașul rusesc Kstovo, la aproximativ 800 de kilometri (500 de mile) de liniile de luptă din estul Ucrainei. Potrivit surselor mass-media ucrainene, patru drone au lovit un depozit al companiei Lukoil, provocând pagube substanțiale. Mai multe materiale video publicate pe rețelele de socializare au arătat un incendiu puternic deasupra unei clădiri industriale.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
Echipajul unui tanc ucrainean Leopard 2A4 a distrus cu succes o coloană blindată rusă formată din cinci vehicule blindate aflate în apropiere de Pokrovsk, regiunea Donețk, potrivit unei declarații a grupului operativ-strategic de trupe ucrainene (OSUV) Khortytsia.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză publicată recent subliniază că Vladimir Putin, președintele Rusiei, nu a fost niciodată ales corect de poporul rus, ci a fost impus de sistemul și elitele de la Kremlin. Poziționarea profesorului Naumescu vine după ce Putin refuză să se așeze la aceeași masă cu președintele Volodimir Zelenski, pe motiv că acesta din urmă ar fi .... ilegitim (!).
