Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Spulberarea mitului Armatei Roșii: 80% dintre români cred că Rusia nu ar face față NATO. Cea mai înaltă cotă de la invadarea Ucrainei
News
Data publicării:
La un an de la debutul războiului din Ucraina, trei sferturi dintre români au în continuare teama că România este în pericol să fie invadată, la rândul ei, iar mai bine de unul din zece români spun că se simt, în continuare, în pericol, în țara noastră, conform unui sondaj IRES.
Piloți americani și aeronave F/A-18 Super Hornet, dislocate în România. Sursă foto: MApN
Piloți americani și aeronave F/A-18 Super Hornet, dislocate în România. Sursă foto: MApN

Pe acest fond de teamă, de la începutul războiului, 13% dintre români s-au gândit chiar să părăsească țara, iar aproape 30% iau în considerare să plece din țară dacă războiul se va extinde și în România.

Totuși, încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea României este foarte ridicată, atingând cea mai înaltă cotă (80%) de la debutul invaziei.

Sondajul IRES arată cum au evoluat, în ultimele 12 luni, sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. 

6 din 10 români urmăresc evoluția evenimentelor din Ucraina la șase luni după începerea războiului 

6 din 10 români manifestă teamă cu privire la posibila invazie a României, iar 25% cred că acest lucru este posibil să se și întâmple 

5 din 10 români s-au simțit sau se simt în pericol în țara noastră, de la începutul războiului 

13% dintre români s-au gândit să plece din țară de la începutul războiului, iar 29% iau în considerare să părăsească țara dacă războiul se va extinde și în România 

8 din 10 români au încredere în capacitatea NATO de a  apăra țările din regiune 

16% dintre români cred că războiul din Ucraina va dura cel puțin 5 ani, dar 37% sunt de părere că se va sfârși la finalul acestui an 62% dintre români își doresc ca țara noastră să sprijine Ucraina în războiul aflat în desfășurare. 

 

INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU RĂZBOIUL DIN UCRAINA RĂMÂNE UNUL  CRESCUT ȘI CONSTANT

 

Chiar și după un an de la declanșarea războiului din Ucraina, două treimi dintre români sunt interesați de modul în care evoluează evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este unul relativ constant, vârful de interes fiind atins în martie 2022.


Două treimi dintre românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează cel puțin zilnic (30% de câteva ori pe zi, iar 35% cel mult o dată pe zi), un sfert dintre ei de 2-3 ori pe săptămână, iar 11% o dată pe săptămână sau mai rar.


Locuitorii din Moldova, adulții peste 64 de ani și bărbații sunt cei care urmăresc, în mod constant evenimentele din Ucraina, în proporții mai ridicate decât alte categorii de respondenți.
 
Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de 87% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 12% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 24% dintre respondenți.

De la posturile de televiziune românești se informează în proporții mai ridicate respondenții peste 50 de ani, cei cu educație scăzută, dar și femeile; rețelele sociale sunt preferate de respondenții cu vârste între 18 și 50 de ani, dar și de cei cu studii superioare.
 
Evenimentele din Ucraina rămân subiect pentru discuțiile cu prietenii pentru 17% dintre participanții la studiu, dar și cu colegii de muncă pentru 9% dintre români.

Aproximativ o treime dintre români spun că nu urmăresc desfășurarea războiului din Ucraina. În rândul acestora îi regăsim în proporții mai ridicate pe tineri și pe adulții cu vârsta maximă de 50 de ani.

 

SENTIMENTELE ROMÂNILOR ASOCIATE RĂZBOIULUI

 

Sentimentele pe care românii le resimt cu privire la războiul din Ucraina au rămas neschimbate, în ultimele șase luni: teama este emoția dominantă, urmată fiind de îngrijorare și neliniște, dar și de compasiune.


Aproape unul din trei români (30%) declară că teama este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, resimțite.
 
Față de sondajul similar realizat în august 2022, la șase luni de la izbucnirea războiului, în rândul românilor crește ușor îngrijorarea cu privire la orizontul de finalizare a acestui conflict, dar și cea legată de posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear.

 

EXTINDEREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA ȘI PERICOLUL RESIMȚIT DE ROMÂNI

 

Îngrijorarea românilor cu privire la extinderea războiului din Ucraina în țara noastră este în continuare semnificativă; la un an de la debutul conflictului două treimi dintre participanții la acest sondaj spun că le este teamă că România este în pericol de a fi invadată, iar dintre aceștia un sfert cred că acest lucru se va și întâmpla. Procentele sunt în ușoară creștere față de luna august 2022, dar în scădere față de perioada de debut a conflictului.


Femeile, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural sunt cei în rândul cărora sentimentul de teamă privind pericolul invadării României este mai ridicat decât în rândul altor categorii de respondenți.


În același timp, femeile, respondenții cu vârste între 31 și 50 de ani, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural, dar și în Moldova sunt mai convinși de o posibilă invazie a României.
 
45% dintre respondenții care cred că România este în pericol de a fi invadată sunt de părere că acest lucru este posibil să se întâmple în acest an, 10% spun că anul viitor, iar 36% cred că mai târziu.
 
În timp ce jumătate dintre participanții la studiu spun că de la începutul izbucnirii războiului din Ucraina nu s-au simțit în pericol în România, 12% susțin că se simt în pericol și acum, 15% au declarat că s-au simtit în pericol doar la începutul războiului, iar 23% se simt în pericol uneori, în funcție de evoluția evenimentelor din țara vecină.


Femeile, persoanele cu educație scăzută și persoanele care locuiesc în mediul rural și în Moldova se regăsesc în proporții mai crescute printre respondenții care se simt în pericol și în prezent.
 
13% dintre participanții la sondaj recunosc că s-au gândit de când a început războiul să părăsească România.


Pe de altă parte, peste un sfert dintre români spun că cazul în care războiul din Ucraina se va extinde și în România, iau în considerare să plece în altă țară. Sunt mai înclinați să facă acest lucru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, dar și cei între 36 și 50 de ani, respondenții cu studii superioare, femeile, cei care locuiesc în orașe și în județele din Moldova.

 

CÂT VA DURA RĂZBOIUL DIN UCRAINA?

 

Peste jumătate dintre români (55%) cred că războiul din Ucrana va mai dura: 39% cred că va dura și anul viitor, iar 16% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani.


În schimb peste o treime dintre cei intervievați (37%) cred că războiul se va termina în acest an.

 

ÎNCREDERE ROMÂNILOR ÎN CAPACITATEA NATO DE A FACE FAȚĂ UNUI POSIBIL ATAC AL RUSIEI

 

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră a atins cea mai ridicată cotă de la începutul declanțării războiului: 8 din  10 români își cred că NATO este capabilă să facă față unui atac al Rusiei  împotriva unor țări din regiune, membre ale Alianței. 

 

ESTE PREGĂTITĂ ROMÂNIA SĂ FACĂ FAȚĂ UNEI CONFRUNTĂRI ARMATE?

 

Cei mai mulți dintre români cred că, în prezent sau în viitorul apropiat, România nu este foarte pregătită pentru a face față unei confruntări armate; dacă peste un sfert (27%) apreciază că țara noastră nu este deloc pregătită, 38% sunt de părere că este mai degrabă nepregătită.  O treime dintre participanții la studiu sunt mai optimiști, 12% susțin că țara noastră este foarte pregătită, iar 21% că este mai degrabă pregătită pentru o astfel de situație.

 

SPRIJINUL ROMÂNIEI PENTRU UCRAINA

 

Sprijinul acordat de România Ucrainei  - atât cel privitor la refugiații din țara vecină, dar și cel legat de trimiterea de ajutoare umanitare – este de notorietate în rândul românilor. Deși autoritățile române nu au confirmat, până în prezent, că România ar fi livrat Ucrainei arme sau muniție, 47% dintre cei chestionați spun că, din câte cunosc ei,  România a trimis armament în Ucraina.
 
Aproape două trimi dintre români (62%) declară că își doresc ca România să sprijine Ucraina în războiul aflat în plină desfășurare, în timp ce 36% susțin că nu doresc acest lucru. Dacă în favoarea sprijinirii Ucrainei îi regăsim în proporții mai crescute pe tineri și pe respondenții cu studii superioare, persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani se poziționează în proporții mai ridicate decât alte categorii împotriva acestui sprijin.


Întrebați cum anume ar trebui România să sprijine Ucraina în perioada următoare, cei mai mulți dintre participanții la sondaj cred că ajutorul trebuie să se materializeze prin oferirea de ajutoare umanitare (92%), 91% cred că țara noastră ar trebui să ajute refugiații din țara vecină (91%), 72% cred că ar trebui să ofere ajutor de specialitate, prin experți în diferite domenii (72%), iar 42% spun că România ar trebui să trimită armament în Ucraina.

 

POZIȚIONAREA ROMÂNIEI FAȚĂ DE EXTINDEREA NATO ȘI A UE

 

Românii sunt favorabili extinderii NATO și a UE. 88% dintre participanții la sondaj sunt, într-o oarecare sau în foarte mare măsură, de acord ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene, iar 72% sunt de acord ca același lucru să se întâmple cu Ucraina.


De asemenea, 83% dintre români se declară favorabili primirii Finlandei și Suediei în NATO.

 

Fișa tehnică a studiului:


Volumul eșantionului: 1.353 indivizi de 18 ani și peste


Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România


Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%


Perioada realizării anchetei: 30 ianuarie - 3 februarie 2023


Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Beneficiarul studiului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

F-35 americane la Mihail Kogălniceanu? Europenii îi cer lui Trump să trimită în România avioane F-35
Taxa pe securitate. SUA pune un adaos la vânzarea de armament către Europa pentru Ucraina. ”Cei 10% vor acoperi costul securizării spațiului aerian al Ucrainei”
Rusia setează termenii pentru pace: Atac cu sute de drone și zeci rachete asupra Ucrainei
O dronă rusească a căzut în estul Poloniei: Autoritățile de la Varșovia spun că este vorba despre o provocare din partea Rusiei
România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
Zece țări vor să trimită trupe pentru menținerea păcii în Ucraina, după încheierea unui acord
Rutte și Erdogan, discuții despre potențialele garanții de securitate oferite Ucrainei
Letonia cere accelerarea construirii gardurilor de protecţie la frontierele cu Rusia şi Belarus
Bombardiere americane B1 Lancer, demonstrație de forță în apropiere de frontiera cu Rusia
Nicuşor Dan participă la reuniunea Coaliţiei de Voinţă și la reuniunea membrilor Consiliului European, prin videoconferinţă
Armata rusă. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
EXCLUSIV
A avut vreodată dreptate Moscova privind pretențiile ei față de Ucraina? Cum încearcă Rusia să pună istoria în locul Acordurilor internaționale
Cu aproape 50 de focoase nucleare, Phenianul se simte amenințat și anunță extinderea accelerată a arsenalului strategic
Volgogradul, lovit din nou de drone ucrainene, o rafinărie a ars / Rușii au atacat instalațiile energetice din regiunea Poltava
Achiziția de arme americane, prețul pentru garanțiile de securitate ale SUA? Ucraina și europenii pregătesc un acord de 90 de miliarde de dolari
A fost convenită o întâlnire între Putin și Zelenski. Cancelarul Merz: Așteptările mele au fost depășite / Update
”Atac scandalos la adresa conductei de petrol”. Ministrul de externe ungar critică acțiunile de război ale...Ucrainei
Solidaritate cu Ucraina la București: Ziua Drapelului și Ziua Independenței Ucrainei, celebrate printr-un eveniment special, pe 21 august
Discuțiile Trump-Putin s-au încheiat. Declarații de presă. Putin: Acordul cu Trump va deschide calea pentru pace în Ucraina
Putin, primit în Alaska cu ”fanfara” de avioane invizibile F-22 Raptor. Bonus: Un bombardier B-2 a survolat pe deasupra capului dictatorului rus
Bulgaria va construi o bază militară capabilă să găzduiască chiar și 20 de mii de militari
Kremlinul simte că pierde un aliat-cheie? Operațiunea rusă împotriva Ungariei abia a început, avertizează liderul opoziției
Rusia pregătește o versiune "mini" a rachetei cu rază medie Oreshnik. Racheta Svirel ar putea fi testată tot pe Ucraina
Putin promite acorduri de dezarmare dacă summitul din Alaska va avea succes / Între timp, Trump trăiește pe rit vechi și vorbește despre Leningrad
Vehicule blindate la Washington. Trump vrea să extindă lupta împotriva criminalității și a persoanelor fără adăpost
Rusia pregătește un test cu o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară. ”Burevestnik”, lăudată de Putin ca fiind arma invincibilă
„Sprijin deplin.” Putin a discutat cu Kim Jong Un
"Vrem să instruim 15.000 de adulți și 7.000 de copii". Lituania va preda construirea și operarea dronelor chiar și copiilor de 8 ani
Liderii occidentali și Zelenski, apel video cu Trump. „Mingea este acum în terenul lui Putin”
Trump și-a setat așteptările de la întâlnirea pe care o va avea cu Putin în Alaska

Ştiri Recomandate

Parlamentul dă undă verde pentru achiziția corvetei ușoare din Turcia. Termenul de livrare pentru nava din clasa ”Hisar” este extrem de scurt
Petrolierul rus Pegas, sursă foto: ShipTechnology.com
EXCLUSIV
„Flota din umbră” continuă să crească, spune unul din marii comercianți de țiței ai lumii
Administrația Trump a lansat „Midway Blitz” la Chicago. Operațiunea vizează „imigranți ilegali criminali periculoși”
Orban visează iar la împărțirea Ucrainei: „Rusia, Occidentul și zonele tampon”
Gherasimov a primit ”Oscarul” pentru întreaga carieră: Putin îi acordă ”Ordinul Curajului”, pentru vitejia arătată în îndeplinirea datoriei militare
Armata cehă face primele verificări ale sistemului antiaerian ”Spyder” fără a lansa vreo rachetă. Ar putea România să procedeze la fel?
Guvernul Bayrou a căzut. Macron, obligat să caute al patrulea prim-ministru în 12 luni
”Beneficiile” graniței comune cu Rusia: Un elicopter MI-8 rusesc încalcă spațiul aerian estonian
Fostul director adjunct al SIS Moldova, acuzat de trădare, a fost prins pe aeroportul Timișoara
Cum ajunge Rusia să dețină doar etnici ruși în teritoriile ocupate ale Ucrainei: Epurare etnică mascată prin pașaportizare cu forța
Merz provoacă frisoane la Kremlin, care și-a pus în mișcare mașinăria de propagandă: „Inuiții în vârstă își exprimă dezgustul"
Resturi de dronă cu inscripții chirilice, găsite în Polonia
De ce Aviația Strategică a Rusiei dă rateuri: Mai multe bombardiere Tu-160 au avut mari probleme tehnice în timpul unui atac asupra Ucrainei
Orban spune că Ucraina va fi împărțită în trei și anunță „haos în Ungaria” dacă opoziția va reuși să-l învingă în 2026
Generalul Sîrskîi, șeful Armatei Ucrainei: Rusia are o superioritate de 3 la 1 în oameni și arme pe front. În zonele ofensivei se ajunge și la 6 la 1. Ucraina însă rezistă
Un ofițer de intelligence prezintă indicii că Rusia pregătește un război major. Dacă va fi luată decizia nebună de a „intra” în Europa, rușii nu o vor face prin România
Misterul unor MiG-29 ale unui aliat al Rusiei, văzute azi luptând sub comanda Ucrainei. Cum au pus mâna ucrainenii pe cel puțin 3 avioane MiG-29
Trump spune că e pregătit să treacă la o nouă etapă de sancțiuni împotriva Rusiei, după bombardamentele intense împotriva Kievului
Lovitură strategică la inima industriei petroliere rusești (FOTO/VIDEO): Forțele ucrainene pentru Operații Speciale au scos din funcțiune rafinăria petrolieră Ilsk
În noaptea celui mai mare atac efectuat de Rusia asupra Ucrainei, cel puțin o dronă rusească a intrat în spaţiul aerian al Poloniei
F-35, un proiect „cu aripile frânte”? Un recent raport dezvăluie întârzieri, costuri nejustificate și un program de modernizare blocat
Sursă foto: US Army
EXCLUSIV
Noua politică externă a SUA, un viraj brusc care influenţează relaţia cu Europa: Elbridge Colby, arhitectul noii strategii care abandonează „îngrădirea” Chinei
Prețul cinic al războiului din Ucraina: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare, ignorând nemulțumirea internă
Noii „ochelari de super-soldat” ai Armatei SUA: Rivet și Anduril, pariurile Pentagonului pe inteligența artificială de pe front
Parteneriat strategic: F-15EX și drona „fantomă” MQ-28, noua ofertă primită de Polonia de la compania Boeing
Atacurile nocturne ale rușilor au provocat cel puțin doi morți și 17 răniți în capitala Ucrainei
Statele Unite, avertizate de un fost comandant al NORAD: „Trebuie să putem primi un pumn în nas și să ne ridicăm”
Compania Romaero: Miracol sau rezultate financiare promovate cu surle și trâmbițe? Cifrele dau speranțe, dar politica își bagă coada
Mândria turcă pe șenile: Producția în serie a tancului Altay a început, un vis de „100 de ani” devenit realitate
Planul Poloniei de a deveni o forță regională: Achiziții de bombe GBU-39B pentru avioanele F-35 și F-16, dar și investiții record în industria de apărare
Tehnologie la schimb pentru sisteme de rachete: O nouă abordare a Statelor Unite pentru a continua sprijinul militar acordat Ucrainei
Resetarea pieței de armament: De ce cred Statele Unite că decizia de a clasifica dronele drept „avioane” va schimba balanța puterii militare la nivel global
pixel