Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Spulberarea mitului Armatei Roșii: 80% dintre români cred că Rusia nu ar face față NATO. Cea mai înaltă cotă de la invadarea Ucrainei
News
Data publicării:
La un an de la debutul războiului din Ucraina, trei sferturi dintre români au în continuare teama că România este în pericol să fie invadată, la rândul ei, iar mai bine de unul din zece români spun că se simt, în continuare, în pericol, în țara noastră, conform unui sondaj IRES.
Piloți americani și aeronave F/A-18 Super Hornet, dislocate în România. Sursă foto: MApN
Piloți americani și aeronave F/A-18 Super Hornet, dislocate în România. Sursă foto: MApN

Pe acest fond de teamă, de la începutul războiului, 13% dintre români s-au gândit chiar să părăsească țara, iar aproape 30% iau în considerare să plece din țară dacă războiul se va extinde și în România.

Totuși, încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea României este foarte ridicată, atingând cea mai înaltă cotă (80%) de la debutul invaziei.

Sondajul IRES arată cum au evoluat, în ultimele 12 luni, sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. 

6 din 10 români urmăresc evoluția evenimentelor din Ucraina la șase luni după începerea războiului 

6 din 10 români manifestă teamă cu privire la posibila invazie a României, iar 25% cred că acest lucru este posibil să se și întâmple 

5 din 10 români s-au simțit sau se simt în pericol în țara noastră, de la începutul războiului 

13% dintre români s-au gândit să plece din țară de la începutul războiului, iar 29% iau în considerare să părăsească țara dacă războiul se va extinde și în România 

8 din 10 români au încredere în capacitatea NATO de a  apăra țările din regiune 

16% dintre români cred că războiul din Ucraina va dura cel puțin 5 ani, dar 37% sunt de părere că se va sfârși la finalul acestui an 62% dintre români își doresc ca țara noastră să sprijine Ucraina în războiul aflat în desfășurare. 

 

INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU RĂZBOIUL DIN UCRAINA RĂMÂNE UNUL  CRESCUT ȘI CONSTANT

 

Chiar și după un an de la declanșarea războiului din Ucraina, două treimi dintre români sunt interesați de modul în care evoluează evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este unul relativ constant, vârful de interes fiind atins în martie 2022.


Două treimi dintre românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează cel puțin zilnic (30% de câteva ori pe zi, iar 35% cel mult o dată pe zi), un sfert dintre ei de 2-3 ori pe săptămână, iar 11% o dată pe săptămână sau mai rar.


Locuitorii din Moldova, adulții peste 64 de ani și bărbații sunt cei care urmăresc, în mod constant evenimentele din Ucraina, în proporții mai ridicate decât alte categorii de respondenți.
 
Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de 87% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 12% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 24% dintre respondenți.

De la posturile de televiziune românești se informează în proporții mai ridicate respondenții peste 50 de ani, cei cu educație scăzută, dar și femeile; rețelele sociale sunt preferate de respondenții cu vârste între 18 și 50 de ani, dar și de cei cu studii superioare.
 
Evenimentele din Ucraina rămân subiect pentru discuțiile cu prietenii pentru 17% dintre participanții la studiu, dar și cu colegii de muncă pentru 9% dintre români.

Aproximativ o treime dintre români spun că nu urmăresc desfășurarea războiului din Ucraina. În rândul acestora îi regăsim în proporții mai ridicate pe tineri și pe adulții cu vârsta maximă de 50 de ani.

 

SENTIMENTELE ROMÂNILOR ASOCIATE RĂZBOIULUI

 

Sentimentele pe care românii le resimt cu privire la războiul din Ucraina au rămas neschimbate, în ultimele șase luni: teama este emoția dominantă, urmată fiind de îngrijorare și neliniște, dar și de compasiune.


Aproape unul din trei români (30%) declară că teama este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, resimțite.
 
Față de sondajul similar realizat în august 2022, la șase luni de la izbucnirea războiului, în rândul românilor crește ușor îngrijorarea cu privire la orizontul de finalizare a acestui conflict, dar și cea legată de posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear.

 

EXTINDEREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA ȘI PERICOLUL RESIMȚIT DE ROMÂNI

 

Îngrijorarea românilor cu privire la extinderea războiului din Ucraina în țara noastră este în continuare semnificativă; la un an de la debutul conflictului două treimi dintre participanții la acest sondaj spun că le este teamă că România este în pericol de a fi invadată, iar dintre aceștia un sfert cred că acest lucru se va și întâmpla. Procentele sunt în ușoară creștere față de luna august 2022, dar în scădere față de perioada de debut a conflictului.


Femeile, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural sunt cei în rândul cărora sentimentul de teamă privind pericolul invadării României este mai ridicat decât în rândul altor categorii de respondenți.


În același timp, femeile, respondenții cu vârste între 31 și 50 de ani, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural, dar și în Moldova sunt mai convinși de o posibilă invazie a României.
 
45% dintre respondenții care cred că România este în pericol de a fi invadată sunt de părere că acest lucru este posibil să se întâmple în acest an, 10% spun că anul viitor, iar 36% cred că mai târziu.
 
În timp ce jumătate dintre participanții la studiu spun că de la începutul izbucnirii războiului din Ucraina nu s-au simțit în pericol în România, 12% susțin că se simt în pericol și acum, 15% au declarat că s-au simtit în pericol doar la începutul războiului, iar 23% se simt în pericol uneori, în funcție de evoluția evenimentelor din țara vecină.


Femeile, persoanele cu educație scăzută și persoanele care locuiesc în mediul rural și în Moldova se regăsesc în proporții mai crescute printre respondenții care se simt în pericol și în prezent.
 
13% dintre participanții la sondaj recunosc că s-au gândit de când a început războiul să părăsească România.


Pe de altă parte, peste un sfert dintre români spun că cazul în care războiul din Ucraina se va extinde și în România, iau în considerare să plece în altă țară. Sunt mai înclinați să facă acest lucru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, dar și cei între 36 și 50 de ani, respondenții cu studii superioare, femeile, cei care locuiesc în orașe și în județele din Moldova.

 

CÂT VA DURA RĂZBOIUL DIN UCRAINA?

 

Peste jumătate dintre români (55%) cred că războiul din Ucrana va mai dura: 39% cred că va dura și anul viitor, iar 16% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani.


În schimb peste o treime dintre cei intervievați (37%) cred că războiul se va termina în acest an.

 

ÎNCREDERE ROMÂNILOR ÎN CAPACITATEA NATO DE A FACE FAȚĂ UNUI POSIBIL ATAC AL RUSIEI

 

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră a atins cea mai ridicată cotă de la începutul declanțării războiului: 8 din  10 români își cred că NATO este capabilă să facă față unui atac al Rusiei  împotriva unor țări din regiune, membre ale Alianței. 

 

ESTE PREGĂTITĂ ROMÂNIA SĂ FACĂ FAȚĂ UNEI CONFRUNTĂRI ARMATE?

 

Cei mai mulți dintre români cred că, în prezent sau în viitorul apropiat, România nu este foarte pregătită pentru a face față unei confruntări armate; dacă peste un sfert (27%) apreciază că țara noastră nu este deloc pregătită, 38% sunt de părere că este mai degrabă nepregătită.  O treime dintre participanții la studiu sunt mai optimiști, 12% susțin că țara noastră este foarte pregătită, iar 21% că este mai degrabă pregătită pentru o astfel de situație.

 

SPRIJINUL ROMÂNIEI PENTRU UCRAINA

 

Sprijinul acordat de România Ucrainei  - atât cel privitor la refugiații din țara vecină, dar și cel legat de trimiterea de ajutoare umanitare – este de notorietate în rândul românilor. Deși autoritățile române nu au confirmat, până în prezent, că România ar fi livrat Ucrainei arme sau muniție, 47% dintre cei chestionați spun că, din câte cunosc ei,  România a trimis armament în Ucraina.
 
Aproape două trimi dintre români (62%) declară că își doresc ca România să sprijine Ucraina în războiul aflat în plină desfășurare, în timp ce 36% susțin că nu doresc acest lucru. Dacă în favoarea sprijinirii Ucrainei îi regăsim în proporții mai crescute pe tineri și pe respondenții cu studii superioare, persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani se poziționează în proporții mai ridicate decât alte categorii împotriva acestui sprijin.


Întrebați cum anume ar trebui România să sprijine Ucraina în perioada următoare, cei mai mulți dintre participanții la sondaj cred că ajutorul trebuie să se materializeze prin oferirea de ajutoare umanitare (92%), 91% cred că țara noastră ar trebui să ajute refugiații din țara vecină (91%), 72% cred că ar trebui să ofere ajutor de specialitate, prin experți în diferite domenii (72%), iar 42% spun că România ar trebui să trimită armament în Ucraina.

 

POZIȚIONAREA ROMÂNIEI FAȚĂ DE EXTINDEREA NATO ȘI A UE

 

Românii sunt favorabili extinderii NATO și a UE. 88% dintre participanții la sondaj sunt, într-o oarecare sau în foarte mare măsură, de acord ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene, iar 72% sunt de acord ca același lucru să se întâmple cu Ucraina.


De asemenea, 83% dintre români se declară favorabili primirii Finlandei și Suediei în NATO.

 

Fișa tehnică a studiului:


Volumul eșantionului: 1.353 indivizi de 18 ani și peste


Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România


Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%


Perioada realizării anchetei: 30 ianuarie - 3 februarie 2023


Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Beneficiarul studiului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Militarii francezi au urcat pe unul dintre petrolierele Flotei Fantomă a Rusiei (Video). Boracay, suspectat că era folosit pe post de portavion pentru dronele rusești
Viktor Orban spune că Ungaria nu e pregătită să renunțe la petrolul rusesc, lucru cerut de SUA
Proiectul de lege privind serviciul militar VOLUNTAR, discutat azi în Guvern. Patru luni de pregătire militară, în condiții similare cu cele ale militarilor profesioniști
Premiul Nobel: Miza personală a lui Donald Trump în geopolitică
Liderii UE se întâlnesc la Copenhaga pentru a discuta despre apărare şi Ucraina
Paradoxul GNL: Patru state UE au plătit Rusiei cu 13 miliarde de euro mai mult pentru gaz decât au ajutat Ucraina, dezvăluie Greenpeace
Polonia reține un ucrainean suspectat de sabotajul Nord Stream
Utilizarea activelor rusești înghețate nu e confiscare. Kievul va rambursa împrumutul după ce Rusia va compensa daunele, spune șefa Comisiei
”400 de F-35 mătură cerul”. Gen. Kellogg, mesaj către europeni: Sunteți mai buni decât credeți; raportul față de Rusia e de 4 la 1
Armata rusă începe să piardă teren în direcția Dobropilia, la 30 de km nord de Pokrovsk
Zaharova neagă orice implicare a Rusiei în alegerile din R. Moldova. Practic amenințarea rusă e doar în capul nostru, anunță Rusia în plin război de agresiune asupra Ucrainei
Cancelarul german spune că Europa se află acum într-o zonă gri: „Nu este în război... dar nu mai este în pace” cu Rusia
Planul de pace al lui Trump pentru Gaza: Eliberarea ostaticilor, amnistie și guvern palestinian de tranziție; se renunță la relocarea palestinienilor din Gaza
Rusia minează Balcanii: Preocupat de frații ortodocși, Lavrov cere ”reevaluarea” Acordurilor de pace de la Dayton
”Ajustăm producția fabricilor din rusia”: Uzina militară „Electrodetal B”, lovită de rachete de croazieră Neptune
Moscova nu renunță ușor la R. Moldova: "Diurnă" de 150 de euro pentru participanții la proteste
NATO discută un nou plan de doborâre a avioanelor rusești. Flota fantomă, folosită ca ”portavion” pentru dronele care hărțuiesc Europa
Ucraina creează o nouă structură în cadrul Forțelor Aeriene: Sisteme de apărare aeriană fără pilot
Moscova ajută militar China să pregătească invazia Taiwanului
Bătălia pentru Moldova. Rezultatele alegerilor parlamentare 2025 din R. Moldova: 99% din voturi numărate și game over: PAS majoritate absolută, partida pro-rusă, numărată la podea
A320, photo source: British Airways
EXCLUSIV
Dronă pe una din pistele Aeroportului Otopeni. Un avion de linie, nevoit să facă o manevră „go around” în timpul aterizării
Propaganda rusă / Foto: DefenseRomania
EXCLUSIV
Atacuri cibernetice, alarme cu bombă, tensiuni sociale. Kremlinul atacă cu toate armele alegerile din Moldova. Angela Grămadă: Miza este uriașă
Generalul (r.) Florin Coldea transmite un mesaj oficial după decesul generalului (r.) Dumitru Dumbravă, cu activitate în cadrul SRI
Război diplomatic declanșat: Iranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Marea Britanie pe muchia sancțiunilor ONU
Interferența clerului subordonat Moscovei în alegerile parlamentare din Republica Moldova pe înțelesul tuturor
Rusia isterizează Europa cu ”operațiunea drona”: Germania și Danemarca spun că au suspiciuni de sabotaj și spionaj
România confirmă că vrea să construiască o fabrică de drone cu fonduri SAFE, în parteneriat cu Ucraina
Partidul „Inima Moldovei”, membru al blocului „Patriotic”, a fost exclus din cursa electorală
În Estonia se poate: Parc industrial, dedicat sectorului apărării. România are minim un an de întârziere la Fabrica de pulberi de la Victoria
Lukașenko, chemat de urgență la Moscova, în timp ce Varșovia își avertizează cetățenii: Părăsiți imediat Belarusul

Ştiri Recomandate

Statele europene, îndemnate să-și schimbe ,,mentalitatea pașnică'': Trei obiective cheie ale noii agresiuni rusești contra NATO
Au făcut-o din nou: Rușii și-au doborât propriul avion Su-30, în timp ce antiaeriana trăgea după dronele Ucrainei
Succesul „răsunător” al Rusiei după Alaska: Noua strategie a Ucrainei de a lovi devastator rafinăriile ruse în adâncimea Federației are la bază informații furnizate de SUA
Portdrapelul României în Europa? Singura armă modernă pe care o producem și o putem oferi altor state. A treia oară poate e cu noroc
Uite F-35, nu e F-35. Canada a anunțat oficial decizia marii dileme: Renunță sau nu la achiziția avioanelor F-35?
Zelenski a sosit în SUA unde s-a declarat surprins de discuția telefonică dintre Trump și Putin și întrevederea ce va avea loc la Budapesta
Trump și Putin se vor vedea din nou. De data aceasta aproape de România, la Budapesta, capitala Ungariei
Rezerviștii se plâng de un fiasco la exercițiul de mobilizare. Ce spune Legea privind mobilizarea
„Ultima ofensivă a Rusiei” vs. „Ani de amenințare continuă”: Contradicțiile de la Kiev privind viitorul păcii in Ucraina
Militari ai armatei ruse dislocați să lupte în Ucraina. Foto: Ministerul Apărării din Federația Rusă
EXCLUSIV
Țara oamenilor obiecte, de la URSS la Federație. Cum a intrat Rusia în ultima fază a imperiului: Războiul total
SUA au efectuat un nou atac aerian asupra unei nave suspecte de trafic de droguri în Marea Caraibelor
Rachetele Tomahawk, dilema lui Donald Trump și pragul escaladarii: Ar putea ucrainenii să vizeze direct Moscova?
Eșecul instituțional și ecuația războiului hibrid rusesc care a vizat România. ,,Sistemul de avertizare timpurie'' nu a funcţionat
Proiectele fanion ,,Eastern Flank Watch,, și ,,Drone Defence'': Cerința României pentru o securitate europeană pragmatică
Inovația militară ,,născută din foc'': Drona americană Artemis, „vărul” Shahed, trecută în producția de serie. Sistemul care navighează și fără GPS
EXCLUSIV
Australia mulțumește României pentru reacția din prima fază a invaziei ruse. Valoarea pachetului militar livrat Ucrainei de Australia, mai mult decât Abrams sau blindate M113
De la „covorul roșu” la Strategia „Ariciul”: Ce trebuie să schimbe Statele Unite în relaţia cu Rusia pentru a opri războiul din Ucraina
Cine înlocuiește MLI-84 Jderul? Ciudatul caz al mașinilor de luptă: Cum ar putea România cumpăra Lynx, „made in” Ungaria
Guvernul anunță că ministrul Apărării urmează să facă mai multe precizări despre exercițiile de mobilizare a rezerviștilor după controversele din spațiul public
Atacurile rusești au închis instalațiile de producere a gazelor din regiunea Poltava. Zelenski confirmă că rușii au folosit peste 300 de drone și 37 de rachete
Artilerie rămâne regina, dar muniția de ultimă generație schimbă regulile jocului. SUA testează LRMP, noul proiectil de 155 mm integrat pe tot ce înseamnă artilerie americană
Trump a autorizat operațiuni secrete ale CIA împotriva Venezuelei și ia în considerare atacuri asupra teritoriului venezuelean
Atacurile rusești au închis instalațiile de producere a gazelor din regiunea Poltava. Zelenski confirmă că rușii au folosit peste 300 de drone și 37 de rachete
Australia, putere „Five Eyes”, o mare oportunitate pentru România. Interviu Milton Dick, Președintele Parlamentului din Australia
Încep SUA să pună cu adevărat presiune? Trump spune că Modi i-a promis că India nu va mai cumpăra petrol din Rusia
Prima vizită post-Assad: Liderul Sirian Ahmed al-Sharaa sosește la Moscova pentru a redefini relația cu Rusia
Întoarcerea lui Hegseth: Statele Unite și-au regăsit busola la NATO? Amenințarea cu „costuri” pentru Rusia semnalează o schimbare de abordare
„Ares” și lupta sa cu dronele iraniene: Legendarul A-10 Warthog, reinventat ca vânător de drone, revine în centrul atenţiei (FOTO)
Jocul prostesc de imagine al Rusiei: Intensificarea cooperării militare cu Belarus, sub pretextul acuzațiilor de "război hibrid" dinspre Occident
Avertismentul unui fost comandant al Armatei SUA: Kaliningradul și Sevastopolul, „distruse în primele ore” dacă Rusia încearcă atacarea Poloniei
Țară mică, dar implicată: De la începutul războiului, Republica Cehă a oferit Ucrainei un ajutor militar în valoare de peste 700 de milioane de euro
Submarin rusesc de clasă Kilo, urmărit de forțele suedeze în Marea Baltică: Tensiunile, la cote maxime în Strâmtoarea Kattegat
pixel