Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Spulberarea mitului Armatei Roșii: 80% dintre români cred că Rusia nu ar face față NATO. Cea mai înaltă cotă de la invadarea Ucrainei
News
Data publicării:
La un an de la debutul războiului din Ucraina, trei sferturi dintre români au în continuare teama că România este în pericol să fie invadată, la rândul ei, iar mai bine de unul din zece români spun că se simt, în continuare, în pericol, în țara noastră, conform unui sondaj IRES.
Piloți americani și aeronave F/A-18 Super Hornet, dislocate în România. Sursă foto: MApN
Piloți americani și aeronave F/A-18 Super Hornet, dislocate în România. Sursă foto: MApN

Pe acest fond de teamă, de la începutul războiului, 13% dintre români s-au gândit chiar să părăsească țara, iar aproape 30% iau în considerare să plece din țară dacă războiul se va extinde și în România.

Totuși, încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea României este foarte ridicată, atingând cea mai înaltă cotă (80%) de la debutul invaziei.

Sondajul IRES arată cum au evoluat, în ultimele 12 luni, sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. 

6 din 10 români urmăresc evoluția evenimentelor din Ucraina la șase luni după începerea războiului 

6 din 10 români manifestă teamă cu privire la posibila invazie a României, iar 25% cred că acest lucru este posibil să se și întâmple 

5 din 10 români s-au simțit sau se simt în pericol în țara noastră, de la începutul războiului 

13% dintre români s-au gândit să plece din țară de la începutul războiului, iar 29% iau în considerare să părăsească țara dacă războiul se va extinde și în România 

8 din 10 români au încredere în capacitatea NATO de a  apăra țările din regiune 

16% dintre români cred că războiul din Ucraina va dura cel puțin 5 ani, dar 37% sunt de părere că se va sfârși la finalul acestui an 62% dintre români își doresc ca țara noastră să sprijine Ucraina în războiul aflat în desfășurare. 

 

INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU RĂZBOIUL DIN UCRAINA RĂMÂNE UNUL  CRESCUT ȘI CONSTANT

 

Chiar și după un an de la declanșarea războiului din Ucraina, două treimi dintre români sunt interesați de modul în care evoluează evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este unul relativ constant, vârful de interes fiind atins în martie 2022.


Două treimi dintre românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează cel puțin zilnic (30% de câteva ori pe zi, iar 35% cel mult o dată pe zi), un sfert dintre ei de 2-3 ori pe săptămână, iar 11% o dată pe săptămână sau mai rar.


Locuitorii din Moldova, adulții peste 64 de ani și bărbații sunt cei care urmăresc, în mod constant evenimentele din Ucraina, în proporții mai ridicate decât alte categorii de respondenți.
 
Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de 87% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 12% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 24% dintre respondenți.

De la posturile de televiziune românești se informează în proporții mai ridicate respondenții peste 50 de ani, cei cu educație scăzută, dar și femeile; rețelele sociale sunt preferate de respondenții cu vârste între 18 și 50 de ani, dar și de cei cu studii superioare.
 
Evenimentele din Ucraina rămân subiect pentru discuțiile cu prietenii pentru 17% dintre participanții la studiu, dar și cu colegii de muncă pentru 9% dintre români.

Aproximativ o treime dintre români spun că nu urmăresc desfășurarea războiului din Ucraina. În rândul acestora îi regăsim în proporții mai ridicate pe tineri și pe adulții cu vârsta maximă de 50 de ani.

 

SENTIMENTELE ROMÂNILOR ASOCIATE RĂZBOIULUI

 

Sentimentele pe care românii le resimt cu privire la războiul din Ucraina au rămas neschimbate, în ultimele șase luni: teama este emoția dominantă, urmată fiind de îngrijorare și neliniște, dar și de compasiune.


Aproape unul din trei români (30%) declară că teama este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, resimțite.
 
Față de sondajul similar realizat în august 2022, la șase luni de la izbucnirea războiului, în rândul românilor crește ușor îngrijorarea cu privire la orizontul de finalizare a acestui conflict, dar și cea legată de posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear.

 

EXTINDEREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA ȘI PERICOLUL RESIMȚIT DE ROMÂNI

 

Îngrijorarea românilor cu privire la extinderea războiului din Ucraina în țara noastră este în continuare semnificativă; la un an de la debutul conflictului două treimi dintre participanții la acest sondaj spun că le este teamă că România este în pericol de a fi invadată, iar dintre aceștia un sfert cred că acest lucru se va și întâmpla. Procentele sunt în ușoară creștere față de luna august 2022, dar în scădere față de perioada de debut a conflictului.


Femeile, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural sunt cei în rândul cărora sentimentul de teamă privind pericolul invadării României este mai ridicat decât în rândul altor categorii de respondenți.


În același timp, femeile, respondenții cu vârste între 31 și 50 de ani, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural, dar și în Moldova sunt mai convinși de o posibilă invazie a României.
 
45% dintre respondenții care cred că România este în pericol de a fi invadată sunt de părere că acest lucru este posibil să se întâmple în acest an, 10% spun că anul viitor, iar 36% cred că mai târziu.
 
În timp ce jumătate dintre participanții la studiu spun că de la începutul izbucnirii războiului din Ucraina nu s-au simțit în pericol în România, 12% susțin că se simt în pericol și acum, 15% au declarat că s-au simtit în pericol doar la începutul războiului, iar 23% se simt în pericol uneori, în funcție de evoluția evenimentelor din țara vecină.


Femeile, persoanele cu educație scăzută și persoanele care locuiesc în mediul rural și în Moldova se regăsesc în proporții mai crescute printre respondenții care se simt în pericol și în prezent.
 
13% dintre participanții la sondaj recunosc că s-au gândit de când a început războiul să părăsească România.


Pe de altă parte, peste un sfert dintre români spun că cazul în care războiul din Ucraina se va extinde și în România, iau în considerare să plece în altă țară. Sunt mai înclinați să facă acest lucru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, dar și cei între 36 și 50 de ani, respondenții cu studii superioare, femeile, cei care locuiesc în orașe și în județele din Moldova.

 

CÂT VA DURA RĂZBOIUL DIN UCRAINA?

 

Peste jumătate dintre români (55%) cred că războiul din Ucrana va mai dura: 39% cred că va dura și anul viitor, iar 16% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani.


În schimb peste o treime dintre cei intervievați (37%) cred că războiul se va termina în acest an.

 

ÎNCREDERE ROMÂNILOR ÎN CAPACITATEA NATO DE A FACE FAȚĂ UNUI POSIBIL ATAC AL RUSIEI

 

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră a atins cea mai ridicată cotă de la începutul declanțării războiului: 8 din  10 români își cred că NATO este capabilă să facă față unui atac al Rusiei  împotriva unor țări din regiune, membre ale Alianței. 

 

ESTE PREGĂTITĂ ROMÂNIA SĂ FACĂ FAȚĂ UNEI CONFRUNTĂRI ARMATE?

 

Cei mai mulți dintre români cred că, în prezent sau în viitorul apropiat, România nu este foarte pregătită pentru a face față unei confruntări armate; dacă peste un sfert (27%) apreciază că țara noastră nu este deloc pregătită, 38% sunt de părere că este mai degrabă nepregătită.  O treime dintre participanții la studiu sunt mai optimiști, 12% susțin că țara noastră este foarte pregătită, iar 21% că este mai degrabă pregătită pentru o astfel de situație.

 

SPRIJINUL ROMÂNIEI PENTRU UCRAINA

 

Sprijinul acordat de România Ucrainei  - atât cel privitor la refugiații din țara vecină, dar și cel legat de trimiterea de ajutoare umanitare – este de notorietate în rândul românilor. Deși autoritățile române nu au confirmat, până în prezent, că România ar fi livrat Ucrainei arme sau muniție, 47% dintre cei chestionați spun că, din câte cunosc ei,  România a trimis armament în Ucraina.
 
Aproape două trimi dintre români (62%) declară că își doresc ca România să sprijine Ucraina în războiul aflat în plină desfășurare, în timp ce 36% susțin că nu doresc acest lucru. Dacă în favoarea sprijinirii Ucrainei îi regăsim în proporții mai crescute pe tineri și pe respondenții cu studii superioare, persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani se poziționează în proporții mai ridicate decât alte categorii împotriva acestui sprijin.


Întrebați cum anume ar trebui România să sprijine Ucraina în perioada următoare, cei mai mulți dintre participanții la sondaj cred că ajutorul trebuie să se materializeze prin oferirea de ajutoare umanitare (92%), 91% cred că țara noastră ar trebui să ajute refugiații din țara vecină (91%), 72% cred că ar trebui să ofere ajutor de specialitate, prin experți în diferite domenii (72%), iar 42% spun că România ar trebui să trimită armament în Ucraina.

 

POZIȚIONAREA ROMÂNIEI FAȚĂ DE EXTINDEREA NATO ȘI A UE

 

Românii sunt favorabili extinderii NATO și a UE. 88% dintre participanții la sondaj sunt, într-o oarecare sau în foarte mare măsură, de acord ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene, iar 72% sunt de acord ca același lucru să se întâmple cu Ucraina.


De asemenea, 83% dintre români se declară favorabili primirii Finlandei și Suediei în NATO.

 

Fișa tehnică a studiului:


Volumul eșantionului: 1.353 indivizi de 18 ani și peste


Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România


Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%


Perioada realizării anchetei: 30 ianuarie - 3 februarie 2023


Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Beneficiarul studiului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Avionul care o ducea pe Ursula von der Leyen în Bulgaria a rămas fără semnal GPS după un bruiaj rus. Piloții au aterizat folosind hărți manuale
China așteaptă cu brațele deschise Azerbaidjanul și Armenia în Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS)
Acțiunile militare ale Rusiei la Dunăre și în Baltica trebuie să ne pună pe gânduri. Chifu: Da, ne putem aștepta ca Rusia să testeze Articolul 5 la un moment dat
Ce se întâmplă cu activele ruse înghețate de Europa? Kaja Kallas spune că toate opțiunile sunt pe masă
Așa ceva nu s-a mai văzut de la blocada Cubei: SUA au dislocat în jurul Venezuelei nave de război, inclusiv de desant. Maduro spune că e pregătit inclusiv de invazie
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost președinte al Radei Supreme, împușcat mortal la Lviv
Ionuț Moșteanu anunță obiectivul de a construi noi fabrici. România susține adoptarea unui cadru legislativ pentru dezvoltarea industriei de apărare
MAE l-a convocat pe ambasadorul rus Vladimir Lipaev, după atacurile ocupantului pe Dunăre, în imediata apropiere a granițelor României
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via conducta Power of Siberia 1, în timp ce construcția Power of Siberia 2 stagnează
Dronele rusești spionează rutele de aprovizionare cu arme americane din Germania
Vizită la Baza Mihail Kogălniceanu? Șefa Comisiei Europene merge în statele din Flancul Estic, inclusiv România
NATO anunță că, anul acesta, toate statele membre vor aloca minim 2% din PIB pentru apărare. Doar trei state vor atinge noul prag de 3,5%
Giorgia Meloni avertizează că UE e condamnată la irelevanță geopolitică și că Europa rămâne în urma SUA și Chinei
Locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior Constantin Dobre, a fost trecut în rezervă
SUA ar urma să sprijine strategic trupele statelor care vor menține pacea în Ucraina
Triunghiul de la Weimar, la Chișinău: Germania, Franța și Polonia merg pentru a-i convinge pe moldoveni să nu aleagă ”ruskîi mir”
După o nouă eșecuri consecutive, SpaceX a reușit primul zbor complet de testare al rachetei Starship
Armata rusă / Foro: Ministerul rus al Apărării
EXCLUSIV
De la bănci la educație: Cum sacrifică Rusia viitorul pentru a finanța războiul din Ucraina
În timp ce Trump amenință Rusia cu un război economic, negociatorul său rămâne optimist: „Vorbim cu rușii în fiecare zi”
Două Eurofighter, ridicate din nou: Un avion de spionaj Il-20 s-a apropiat de frontierele Germaniei și Danemarcei
Casa Albă vrea să preia părți din marile companii americane din apărare, inclusiv Lockheed Martin
Are Rusia motive să se teamă de NATO? Din contră: Polonia, Finlanda și Lituania apelează la tactica ”pământului pârjolit” de frica tancurilor rusești
Alegeri cruciale în R. Moldova. Mihai Popşoi: Rusia are portavoce în multe state europene, dar tabăra susținătorilor e incomparabil mai mare decât cea a agenților Moscovei
Ungaria acuză Ucraina de politici anti-maghiare și arată cu degetul către Europa care „se împușcă în picior” prin lipsa de reacție la atacul împotriva conductei Drujba
Kievul anunță că România îi va transfera cel de-al 23-lea pachet de ajutor militar. Moșteanu: Vom colabora la dezvoltarea de produse militare
SUA accelerează lansarea AIM-260. Noua generație de rachete schimbă regulile jocului aerian în competiția SUA–China
Noi tensiuni în Peninsula Coreeană. Focuri de armă trase la graniță, în timp ce Kim asistă la trageri cu rachete de apărare aeriană
Foto: Ministerul Apărării din R. Moldova via Vitalie Iovu
EXCLUSIV
Poate mușca Rusia din R. Moldova cu ajutorul unor marionete de la București? Premierul Bolojan, vizită de reasigurare, la Chișinău
Vorbe cu tâlc rusesc: Aflat la centrul pentru arme nucleare, Putin amenință cu submarinele strategice și discută despre Rusia suverană
Sprijin pentru Flancul Estic: Olandezii transferă două sisteme PATRIOT și un NASAMS în Polonia

Ştiri Recomandate

Noi incidente de securitate în Polonia: Dronă neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale, doi cetățeni belaruși reținuți
Compania Lockheed Martin vrea să resusciteze F-35: Cum noile tehnologii de ,,generația a șasea'' ar transforma radical avionul de luptă
"Băiețelul" european se maturizează: Şeful Rheinmetall explică de ce investițiile în apărare sunt singura șansă a Germaniei de a deveni un partener de încredere pentru SUA
România permite cu bună știință folosirea spațiului ei național pentru atacarea Ucrainei
Amenințarea de la graniță: De ce vrea Uniunea Europeană să replice modelul de apărare al Ucrainei cu un „Zid de Drone”
Câte avioane de luptă a pierdut Ucraina de la începutul războiului? "Contabilii" rușilor numără de câteva ori același avion doborât
Tensiunile dintre Rusia și NATO cresc în mod periculos: Oficiali ruși de nivel înalt afirmă că alianța se află “de facto” în război cu Moscova
Franţa este gata să joace rolul de garant al securității Poloniei: Ce mesaj transmite Rusiei desfăşurarea avioanelor Rafale în sprijinul polonezilor?
Ucraina răspunde ironiilor Ambasadei Rusiei la București: Afirmațiile cu privire la „date nesatisfăcătoare”, o practică rusească bine-cunoscută
Iată de ce e mai ieftin să te înarmezi pentru descurajare: Ucraina cheltuie 172 de milioane de dolari pe zi, doar pentru a se apăra de invazia Rusiei
Zid anti-drone în stil asiatic: Japonia dezvoltă sistemul de apărare costieră SHIELD
Adio F-16 și rachete costisitoare pentru doborârea dronelor? Ucraina anunță că e una dintre puținele țări care dezvoltă arme electromagnetice
MApN: Spațiul aerian românesc, încălcat de drone de 11 ori de la începutul invadării Ucrainei / Echipele poloneze anti-drone vor fi instruite de operatori ucraineni
Rusia simulează un atac cu Iskander și noile rachete balistice Oreshnik asupra Europei. Cele șase state luate în vizor de rachetele „imposibil de interceptat”
Putin se pregătește de întoarcerea veteranilor, planul fiind de a-i implica inclusiv în politică
SUA și Marea Britanie vor semna un acord privind reactoare modulare mici în timpul vizitei lui Trump la Londra
Moşteanu: Procedura doborârii dronelor e aprobată din iulie / Piloţii aveau autorizarea, au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul
J-20S este o nouă generație de avioane de luptă stealth cu două locuri, dezvoltate de Aviation Industry Corporation of China. Sursa foto: X.
EXCLUSIV
”Chinezii i-au prins din urmă pe americani”; cât e propagandă, cât adevăr. De la noul portavion ”Fujian”, la F-35 care depinde de pământuri rare din China
MApN clarifică misterul dronei ”pierdute” de radarele avioanelor F-16: Drona a evoluat 50 de minute în spațiul României, dar ulterior a ieșit
Bulgaria primește gratuit 7 nave pentru modernizarea Marinei sale. Cu o condiție similară României în donația celor 18 avioane F-16 olandeze
Renunțarea la S-400, poarta către revenirea Turciei în programul F-35? Rusia ar vrea să răscumpere sistemele S-400 vândute Turciei
Două rafinării din Rusia au suferit avarii după atacuri cu drone ucrainene
Rușii au încercat să intre în Kupiansk prin conducte. Operația ucraineană de contrasabotaj a reușit
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române
EXCLUSIV
Cu o Polonie înarmată până în dinți, Rusia s-ar putea orienta către Axa sudică. De ce România nu e totuși o țintă ușoară, cu F-16, Patriot și HIMARS-uri
F-16 și Eurofighter au aprobarea să doboare drone. Vom primi echipamente suplimentare, anunță ministrul apărării
Franța și Germania au dezvoltat un nou concept al viitorului tanc de luptă principal, denumit EMBT Enhanced Main Battle Tank.
EXCLUSIV
Miliardele din SAFE, pe înțelesul tuturor: României i se deschide ușa spre tancul european sau drone MALE. Dar adio contractelor cu SUA, Israel sau Coreea?
“Vest-2025”: Bombardiere rusești Tu-22M3 au executat lansări de bombe de aviație “pentru distrugerea facilităților critice ale inamicului”
Trump spune că e gata să impună sancțiuni suplimentare Rusiei, dar cere statelor NATO să nu mai cumpere petrol rusesc
Exemplul de urmat al Varșoviei: O nouă tranșă de zeci de Abrams moderne mărește flota poloneză la 201 de tancuri americane
Rusia construiește o bază de rachete în Belarus, la doar 245 de kilometri de Polonia
Germania trebuie să-și dubleze numărul de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO, anunță șeful Bundeswehr
pixel