Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Moldova respiră aer european. Maia Sandu, aproape de o victorie istorică pentru președinția Republicii Moldova
Pe acest fond de teamă, de la începutul războiului, 13% dintre români s-au gândit chiar să părăsească țara, iar aproape 30% iau în considerare să plece din țară dacă războiul se va extinde și în România.
Totuși, încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea României este foarte ridicată, atingând cea mai înaltă cotă (80%) de la debutul invaziei.
Sondajul IRES arată cum au evoluat, în ultimele 12 luni, sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
6 din 10 români urmăresc evoluția evenimentelor din Ucraina la șase luni după începerea războiului
6 din 10 români manifestă teamă cu privire la posibila invazie a României, iar 25% cred că acest lucru este posibil să se și întâmple
5 din 10 români s-au simțit sau se simt în pericol în țara noastră, de la începutul războiului
13% dintre români s-au gândit să plece din țară de la începutul războiului, iar 29% iau în considerare să părăsească țara dacă războiul se va extinde și în România
8 din 10 români au încredere în capacitatea NATO de a apăra țările din regiune
16% dintre români cred că războiul din Ucraina va dura cel puțin 5 ani, dar 37% sunt de părere că se va sfârși la finalul acestui an 62% dintre români își doresc ca țara noastră să sprijine Ucraina în războiul aflat în desfășurare.
Chiar și după un an de la declanșarea războiului din Ucraina, două treimi dintre români sunt interesați de modul în care evoluează evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este unul relativ constant, vârful de interes fiind atins în martie 2022.
Două treimi dintre românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează cel puțin zilnic (30% de câteva ori pe zi, iar 35% cel mult o dată pe zi), un sfert dintre ei de 2-3 ori pe săptămână, iar 11% o dată pe săptămână sau mai rar.
Locuitorii din Moldova, adulții peste 64 de ani și bărbații sunt cei care urmăresc, în mod constant evenimentele din Ucraina, în proporții mai ridicate decât alte categorii de respondenți.
Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de 87% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 12% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 24% dintre respondenți.
De la posturile de televiziune românești se informează în proporții mai ridicate respondenții peste 50 de ani, cei cu educație scăzută, dar și femeile; rețelele sociale sunt preferate de respondenții cu vârste între 18 și 50 de ani, dar și de cei cu studii superioare.
Evenimentele din Ucraina rămân subiect pentru discuțiile cu prietenii pentru 17% dintre participanții la studiu, dar și cu colegii de muncă pentru 9% dintre români.
Aproximativ o treime dintre români spun că nu urmăresc desfășurarea războiului din Ucraina. În rândul acestora îi regăsim în proporții mai ridicate pe tineri și pe adulții cu vârsta maximă de 50 de ani.
Sentimentele pe care românii le resimt cu privire la războiul din Ucraina au rămas neschimbate, în ultimele șase luni: teama este emoția dominantă, urmată fiind de îngrijorare și neliniște, dar și de compasiune.
Aproape unul din trei români (30%) declară că teama este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, resimțite.
Față de sondajul similar realizat în august 2022, la șase luni de la izbucnirea războiului, în rândul românilor crește ușor îngrijorarea cu privire la orizontul de finalizare a acestui conflict, dar și cea legată de posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear.
Îngrijorarea românilor cu privire la extinderea războiului din Ucraina în țara noastră este în continuare semnificativă; la un an de la debutul conflictului două treimi dintre participanții la acest sondaj spun că le este teamă că România este în pericol de a fi invadată, iar dintre aceștia un sfert cred că acest lucru se va și întâmpla. Procentele sunt în ușoară creștere față de luna august 2022, dar în scădere față de perioada de debut a conflictului.
Femeile, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural sunt cei în rândul cărora sentimentul de teamă privind pericolul invadării României este mai ridicat decât în rândul altor categorii de respondenți.
În același timp, femeile, respondenții cu vârste între 31 și 50 de ani, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural, dar și în Moldova sunt mai convinși de o posibilă invazie a României.
45% dintre respondenții care cred că România este în pericol de a fi invadată sunt de părere că acest lucru este posibil să se întâmple în acest an, 10% spun că anul viitor, iar 36% cred că mai târziu.
În timp ce jumătate dintre participanții la studiu spun că de la începutul izbucnirii războiului din Ucraina nu s-au simțit în pericol în România, 12% susțin că se simt în pericol și acum, 15% au declarat că s-au simtit în pericol doar la începutul războiului, iar 23% se simt în pericol uneori, în funcție de evoluția evenimentelor din țara vecină.
Femeile, persoanele cu educație scăzută și persoanele care locuiesc în mediul rural și în Moldova se regăsesc în proporții mai crescute printre respondenții care se simt în pericol și în prezent.
13% dintre participanții la sondaj recunosc că s-au gândit de când a început războiul să părăsească România.
Pe de altă parte, peste un sfert dintre români spun că cazul în care războiul din Ucraina se va extinde și în România, iau în considerare să plece în altă țară. Sunt mai înclinați să facă acest lucru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, dar și cei între 36 și 50 de ani, respondenții cu studii superioare, femeile, cei care locuiesc în orașe și în județele din Moldova.
Peste jumătate dintre români (55%) cred că războiul din Ucrana va mai dura: 39% cred că va dura și anul viitor, iar 16% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani.
În schimb peste o treime dintre cei intervievați (37%) cred că războiul se va termina în acest an.
Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră a atins cea mai ridicată cotă de la începutul declanțării războiului: 8 din 10 români își cred că NATO este capabilă să facă față unui atac al Rusiei împotriva unor țări din regiune, membre ale Alianței.
Cei mai mulți dintre români cred că, în prezent sau în viitorul apropiat, România nu este foarte pregătită pentru a face față unei confruntări armate; dacă peste un sfert (27%) apreciază că țara noastră nu este deloc pregătită, 38% sunt de părere că este mai degrabă nepregătită. O treime dintre participanții la studiu sunt mai optimiști, 12% susțin că țara noastră este foarte pregătită, iar 21% că este mai degrabă pregătită pentru o astfel de situație.
Sprijinul acordat de România Ucrainei - atât cel privitor la refugiații din țara vecină, dar și cel legat de trimiterea de ajutoare umanitare – este de notorietate în rândul românilor. Deși autoritățile române nu au confirmat, până în prezent, că România ar fi livrat Ucrainei arme sau muniție, 47% dintre cei chestionați spun că, din câte cunosc ei, România a trimis armament în Ucraina.
Aproape două trimi dintre români (62%) declară că își doresc ca România să sprijine Ucraina în războiul aflat în plină desfășurare, în timp ce 36% susțin că nu doresc acest lucru. Dacă în favoarea sprijinirii Ucrainei îi regăsim în proporții mai crescute pe tineri și pe respondenții cu studii superioare, persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani se poziționează în proporții mai ridicate decât alte categorii împotriva acestui sprijin.
Întrebați cum anume ar trebui România să sprijine Ucraina în perioada următoare, cei mai mulți dintre participanții la sondaj cred că ajutorul trebuie să se materializeze prin oferirea de ajutoare umanitare (92%), 91% cred că țara noastră ar trebui să ajute refugiații din țara vecină (91%), 72% cred că ar trebui să ofere ajutor de specialitate, prin experți în diferite domenii (72%), iar 42% spun că România ar trebui să trimită armament în Ucraina.
Românii sunt favorabili extinderii NATO și a UE. 88% dintre participanții la sondaj sunt, într-o oarecare sau în foarte mare măsură, de acord ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene, iar 72% sunt de acord ca același lucru să se întâmple cu Ucraina.
De asemenea, 83% dintre români se declară favorabili primirii Finlandei și Suediei în NATO.
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.353 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Perioada realizării anchetei: 30 ianuarie - 3 februarie 2023
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Beneficiarul studiului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Compania belgiană THALES Belgium a semnat un Memorandum de Cooperare cu o întreprindere de apărare ucraineană.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Uniunea Europeană ar putea avea propria agenție de spionaj, pentru a putea răspunde coordonat la amenințările cu care se confruntă blocul european.
Coreea de Nord a efectuat lansarea de probă a unei rachete balistice intercontinentale.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat marți că Uniunea Europeană încearcă să-i submineze guvernul și să-l înlocuiască cu o administrație mai conformistă la Budapesta.
Autoritățile ruse sunt scandalizate de acțiunile Washingtonului, acuzat de încălcarea libertății presei.
Premierul Slovaciei, Robert Fico (Fițo), a acordat un interviu propagandistei Skabeyeva și a declarat că „ar fi onorat” să vină la Moscova în 2025 pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei Ruse.
Grupul de țări din Europa Centrală prietenoase cu Rusia s-ar putea extinde pentru a include Republica Cehă odată cu revenirea lui Andrej Babiš la conducerea guvernului. Potrivit serverului Politico, extinderea în continuare a blocului, care include acum Ungaria și Slovacia, va reprezenta o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.
Un atac cu dronă care a distrus Universitatea Forțelor Speciale Ruse a din orașul cecen Gudermes pe 29 octombrie ar fi putut fi lansat din republicile limitrofe ale Rusiei din Caucazul de Nord, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Comisia Electorală Centrală din Georgia va renumăra voturile în aproximativ 14% din secțiile de votare, după alegerile parlamentare contestate de opoziție.
Recent, Departamentul de Stat al SUA a impus noi sancțiuni împotriva unui șef al Forțelor Armate sudaneze, Mirghani Idris Suleiman, responsabil cu achiziționarea de arme.
Proiectul de lege care reglementează doborârea dronelor care trec ilegal frontiera României a fost pus azi în transparență decizională. Avem practic cale liberă după adoptare pentru a doborî dronele rusești care violează spațiul aerian al României.
Premierul ungar Viktor Orban merge în Georgia în perioada 28-29 octombrie.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Sunday Times, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat, pe 27.10.2024, că sistemul de fortificații defensive “Scutul de Est” construit la granița cu Rusia și Belarus ar putea fi considerat o nouă versiune a “Cortinei de Fier”.
Partidul bulgar de centru-dreapta GERB a câștigat alegerile parlamentare, în timp ce social-democrații de opoziție sunt aproape de victoria electorală în Lituania. Georgia se apropie tot mai mult de Moscova, după ce ”Visul Georgian” a câștigat alegerile cu 53%.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a făcut duminică un apel către cetățeni să participe luni seara la un protest față de rezultatele controversate ale alegerilor parlamentare de sâmbătă, după ce Comisia Electorală a anunțat victoria partidului aflat la guvernare, Visul Georgian, informează Agerpres și Reuters.
”Triunghiul de la Weimar” a fost revitalizat după agresiunea rusă din Ucraina și joacă un rol important în actualul context de securitate - cu Rusia care încearcă să destabilizeze Europa prin orice mijloace.
După ce, pe 6 august, forțele ucrainene i-au luat pe ruși prin surprindere, Moscova a angajat peste 50.000 de soldați să apere regiunea Kursk, au declarat oficialii ucraineni.
Un oficial american a declarat pentru Reuters că integrarea la bordul navelor a interceptorilor PAC-3 MSE, folosiți de sistemul terestru Patriot, anticipează progresele tehnologice ale rachetelor chinezești.
Forțele de Apărare Israelului (IDF) au raportat joi că l-au eliminat pe unul dintre liderii Hamas, Mohammad Abu Itiwi, care era acuzat că a participat la un atac mortal asupra Israelului pe 7 octombrie 2023.
La începutul acestui an, Rusia le-a oferit rebelilor Houthi din Yemen informații, pe care le-au folosit pentru a ataca navele din Marea Roșie cu rachete și drone, a raportat în exclusivitate The Wall Street Journal.
Miliardarul Elon Musk, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a avut discuții regulate cu președintele rus Vladimir Putin și cu alți oficiali ai Kremlinului, încă de la sfârșitul anului 2022. Cel puțin așa susține ziarul american The Wall Street Journal (WSJ), care a publicat vineri această informație cu referire la actuali și foști oficiali nenumiți din diferite țări.
Tranziția către energia verde rămâne unul dintre obiectivele cruciale ale Europei. Problematica a fost abordată și în cadrul Aspen – GMF Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, ajuns la a 13-a ediție.
În cadrul celei de-a doua zi a conferinței „Aspen - GMF Bucharest Forum 2024”, unde DefeneRomania a fost partener media, a avut loc panelul „Ensuring Energy Security in a Turbulent Geopolitical Context”. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, și Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), au luat parte la discuția moderata de Corina Murafa, senior energy specialist si membru al Aspen.
Președintele sârb Alexandar Vucic nu a mers la Summitul BRICS de la Kazan, Rusia, dar și-a trimis vice-premierul să asiste la discuții.
Presa rusă a informat, pe 24.10.2024, că Ministerul Apărării din Arabia Saudită a confirmat achiziționarea de sisteme rusești de apărare antiaeriană Pantsir-S1M, ca parte a întăririi apărării antiaeriene a regatului. Astfel, mijloacele rusești, care au fost testate în condiții reale de luptă, vor fi integrate în sistemul unificat de apărare antiaeriană al țării.
Potrivit unui raport, Iranul va deturna mai mult de jumătate din veniturile din petrol și gaze către forțele militare, inclusiv Corpul Gardienilor Revoluției.
Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat în a treia lectură bugetul pentru anul viitor.
Ucraina mai controlează 800 de kilometri pătrați în regiunea rusă Kursk, cu 40% mai puțin decât cei 1.376 km cuceriți la începutul incursiunii din august, spune o sursă de la Statul Major ucrainean.
Grecia plănuiește modernizarea armatei sale, în primul rând prin achiziția de noi avioane F-35 americane și Rafale, de producție franceză, dar și prin dezvoltarea unui sistem antiaerian.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte , s-a întâlnit cu președintele proaspăt ales al SUA, Donald Trump. Întâlnirea a avut loc la Palm Beach, Florida, a declarat sâmbătă o purtătoare de cuvânt a NATO.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
Zilele trecute, două cabluri de fibră optică îngropate pe fundul Mării Baltice au fost avariate tocmai în timp ce deasupra lor se afla o navă chineză cu un căpitan rus.
Industria de apărare din Ucraina reușește ca în plin război împotriva unui adversar cu capacități economice, industriale, militare și demografice mult mai mari, să facă față și să producă în Ucraina tehnică, dar și muniție. Ucrainenii au nevoie de parteneriate pe termen lung cu state aliate, care să aibă și o componentă de finanțare, pentru ca producția să fie sustenabilă. Pentru că, cu alte cuvinte, industria are capacitatea de a produce mai mult decât poate Kievul cumpăra.
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat, pe 22.11.2024, că trupele ruse nu au întrebuințat în Ucraina o nouă rachetă balistică hipersonică de tip Oreshnik, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, cu o zi înainte, ci o rachetă balistică a complexului de rachete Kedr.
Evenimentele recente arată că există un risc real de izbucnire a unui conflict global, a declarat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, după ce Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu rază medie asupra unui oraş ucrainean, relatează Agerpres și Reuters.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Medierea asigurată de Sultanatul Oman și Arabia Saudită pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Iran și Maroc, confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Ismail Baghaei, a iritat Algeria care și-a activat diplomația pentru a bloca o reconciliere ce ar normaliza legăturile dintre cele două state islamice.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.
Austria a renunțat la blocajul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen. Acesta pare să fie mesajul care reiese din declarația președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Racheta balistică cu rază de acțiune intermediară cu care Rusia a atacat Ucraina a fost creată pe baza rachetei rusești RS-26 Rubizh.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Premieră neagră pentru Armata lui Kim din Ucraina - un ofițer superior din Armata nord-coreeană (posibil, chiar unul dintre cei trei generali trimiși de Kim în zona de război) a fost rănit în regiunea Kursk, în urma unui recent atac cu rachetă Storm Shadow, efectuat de Forțele de Apărare ale Ucrainei.
Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători din industria de apărare din Franța, lucrează prin intermediul joint-venture-ului EUROSAM pentru a convinge Grecia să adopte sistemul de rachete de apărare antiaeriană SAMP/T.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Potrivit informațiilor apărute în portalele de propagandă ruse, Federația Rusă a reușit în ultima perioadă să crească semnificativ producția pentru toate tipurile de rachete. Astfel, în prezent, partea rusă dispune de o rezervă de aproximativ 1.500 de rachete de diferite tipuri, pe care le poate întrebuința împotriva Ucrainei. Există și canale de Telegram ucrainene care arată că producția rusă a crescut.
"Statele Unite resping în mod categoric decizia Curţii (Penale Internaţionale, CPI) de a emite mandate de arestare împotriva unor înalţi responsabili israelieni", a reacţionat joi un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, citat de Agerpres și AFP.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
