Pe 12 septembrie, trei site-uri internet au publicat, aparent independent unul de celălalt, câte un articol în limba engleză despre întrebuințarea avioanelor stealth rusești Su-57 în atacuri asupra Ucrainei.
Deși nu intră în categoria celor mai citite puublicații, site-urile respective (individualizate în continuare A, B și C, în funcție de ordinea în care au fost publicate articolele), datorită faptului că sunt specializate pe probleme militare, dau o anumită aură de autenticitate informațiilor prezentate. Desigur și limbajul folosit, precum și unele afirmații reale, dar foarte generale, contribuie la confecționarea credibilității mesajului.
Avioane Su-57 rusești. Foto: Ministerul Apărării din Rusia, via Defence24
Narațiunile din cele trei articole nu sunt identice dar au câteva puncte comune.
Unul dintre ele este că surse din Forțele Aeriene ucrainene au precizat că aeronave Su-57 rusești au desfășurat peste 40 de lovituri împotriva Ucrainei. Sursele din Forțele Aeriene ucrainene nu sunt menționate dar nu ar fi o problemă pentru că și marile agenții de presă fac acest lucru.
Pentru a face povestea cât mai autentică, în fiecare articol este inserată o remarcă din 9 ianuarie 2023, făcută de Ministerul britanic al Apărării (pe rețeaua X), în care se precizează că, ”cel puțin din iunie 2022, forțele aerospațiale ruse au folosit aproape sigur Su-57 FELON pentru a desfășura misiuni împotriva Ucrainei.”
(1/6) Since at least June 2022, Russian Aerospace Forces have almost certainly used Su-57 FELON to conduct missions against Ukraine. FELON is Russia's most advanced fifth-generation supersonic combat jet, employing stealth technologies and highly advanced avionics.
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) January 9, 2023
Mai departe, toate articolele sugerează că Su-57 ar fi fost folosite la distrugerea centralei termice Trypillia, de lângă Kiev, pe 11 aprilie 2024.
Sunt și puncte comune doar în câte două articole, cele mai multe identități fiind între site-urile A și C.
Potrivit site-urilor A și C, Su-57 lansează rachetele din spațiul aerian al regiunilor rusești Kursk și Briansk, precum și din regiunea ucraineană ocupată Lugansk, în timp ce site-ul B nu face referiri pe acest subiect.
Site-urile A și C precizează, cu unele mici diferențe, că activitatea avioanelor Su-57 s-a intensificat în ultimele șapte luni. Astfel, site-ul A precizează că au fost efectuate 30 de atacuri (din cele toate 40) în timp ce pe site-ul C se face referire la 40 de atacuri efectuate (adică toate) începând luna februarie.
Un alt punct comun între site-urile A și C este lansarea a 30 de rachete de croazieră în ultimele șapte luni.
Site-urile A și B precizează că la lovirea centralei Trypillia au fost folosite rachete Kh-69, în timp ce site-ul C nu face referiri la tipul de rachetă folosit în atac.
Există și o informație majoră care este postată doar pe un singur site. Ea pare un fel de contribuție personală la întreaga narațiune despre Su-57 și, probabil, are ca scop să creeze, în rândul cititorilor, convingerea de mare dezvăluire precum și de mare autenticitate.
Astfel, poate cea mai interesantă știre din această întreagă poveste despre folosirea Su-57 la atacarea Ucrainei este precizarea din articolul postat pe site-ul B, potrivit căreia avioanele Su-57 au fost folosite pe 4 septembrie 2024 în atacul asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei, când și-au pierdut viața șapte persoane.
Su-34 și Su-57
Alte referiri din articole sunt mai puțin legate de situația operativă din Ucraina. Sunt prezentate unele caracteristici avansate ale rachetelor folosite de avionul Su-57, printre care Kh-69, Kh-59MK2, Kh-58USHK, K-77M. Se fac referiri și la misiuni în Siria efectuate în trecut de avioane Su-57.
Ca o caracteristică generală, se observă că tonul fiecăruia dintre cele trei articole este laudativ față de aeronavele Su-57, o tendință pe care o observăm și față de alte arme rusești, prezentate în aceste publicații.
Se pune întrebarea legitimă cât de veridică este afirmația, prezentă în materiale, potrivit căreia ”surse din Forțele Aeriene ucrainene au informat …”. Chiar există acele surse din Forțele Aeriene ucrainene care să fi declarat așa ceva pentru cele trei publicații? Sau - ca să se credibilizeze informația - este prezentată sursă inventată?
Dacă există, atunci putem presupune că acele surse ucrainene sunt trădători și armata ucraineană are unele probleme interne de rezolvat. Varianta doi este că acele surse au încercat să avertizeze comunitatea internațională despre ceva important dar, când au văzut ce a ieșit, au încheiat, probabil, orice colaborare cu site-urile respective. În ambele cazuri, urmarea cea mai probabilă pentru cele trei site-uri ar fi pierderea unei surse cu acces la un nivel foarte înalt din punct de vedere militar. Apare astfel o nouă întrebare. Merită să fie sacrificată sursa respectivă? Este posibilă o sacrificare mortală în actualele condiții pentru că serviciile de contraspionaj ucrainene nu vor da înapoi.
Desigur, există și varianta banală ca aceste articole să fie o invenție pură. În limba ucraineană nu apare absolut nimic pe acest subiect, precum și nici în franceză sau germană. Nici măcar în rusă nu există nimic. Această absență remarcabilă din media în alte limbi, precum și asemănările evidente dar nu perfecte dintre cele trei articole, poate duce și la concluzia că articolele au fost generate cu inteligența artificială. Generatorul de texte, probabil unul foarte avansat existent doar pentru limba engleză, ar avea ca intrări anumite informații cheie pe care le respectă întocmai. Fiecare articol ar fi primit un set unic informații care trebuia să fie neapărat în articol, cum ar fi cele peste ”40 de atacuri” și ”surse din Forțele Aeriene ucrainene” dar și o anumită individualizare la fiecare articol.
În economia întregului război informațional aceste trei articole cântăresc cât o picătură, dar fără reacție din partea Occidentului aceste picături vor forma un ocean, nu peste mult timp. Poate ar fi timpul ca acele faimoase echipe și instrumente de luptă împotriva dezinformării să reacționeze mai rapid, decât la bilanțurile care apar peste luni de zile după ce a avut loc o operație informațională și răul a fost făcut. Oamenii simpli, pervertiți unul câte unul de aceste narațiuni pro-ruse scrise sub masca profesionalismului, vor forma în viitor o masă critică care vor schimba rezultatele alegerilor.
Ce s-a urmărit precis prin aceste trei articole este greu de spus. Cu siguranță fac parte din războiul informațional la scară mare dintre Rusia și Occident. Cu siguranță fac parte dintr-o operație informațională care este parte a acestui război. Un scop al operației ar putea fi testarea eficienței unui anumit mod de expunere a unei narațiuni favorabile Rusiei. Un altul ar putea fi consolidarea audienței celor trei site-uri cu ceva excepțional. În plus, mai intră în plasa narațiunilor rusești și câțiva avizi de senzațional, care nu au timpul și nici determinarea să acceseze informațiile din mai multe surse.
F-22 Raptor, photo source: Lockheed Martin
Într-o altă ordine de idei, articolele despre avioane de luptă stealth, spionaj, forțe speciale și alte elemente militare îngropate în secrete adânci sunt ca mersul pe gheața subțire, adică total nesigure mai ales când nu sunt bazate pe surse oficiale. Despre Su-57 se pot spune pure invenții, deoarece nimic nu se poate verifica din surse de încredere. De exemplu avionul s-ar putea să nu fie unul stealth avansat, la fel cu racheta hipersonică Khinzhal care nu este atât de grozavă precum o lăudau rușii.
Spre deosebire de Su-57, din SUA avem informații confirmate despre avioanele stealth americane și eficacitatea lor. În 1999, un F-117A american a fost doborât deasupra Belgradului în Serbia. Este un fapt confirmat. La prima vedere, pare să afecteze imaginea despre tehnologia stealth a avioanelor americane. Dar analizând mai profund lucrurile, se observă cu totul altceva. Piloții americani de pe F-117A au avut curajul să zboare chiar deasupra capitalei Belgrad, extrem de bine apărată antiaerian, ferm convinși că nu vor fi descoperiți. Zbori așa doar când ești foarte sigur pe ceea ce ai, deși era o tehnologie stealth din anii 70 ai secolului trecut. De-atunci, americanii au mai făcut B-2, F-22, F-35 și mai nou B-21, bazându-se pe multe, multe lecții învățate.
Avioanele stealth sunt făcute să vină în ascuns deasupra adversarului, astfel încât acesta să nu dispună de timp de ripostă. Lansarea de rachete de la sute de km, cum o fac rușii cu Su-57 din regiunile Kursk, Briansk și Lugansk, conform a două din cele trei articole, se poate face și cu alte avioane care nu sunt neapărat stealth.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O analiză cuprinzătoare a Pentagonului privind testele efectuate pe avionului de luptă F-35 produs de Lockheed Martin arată că în cei șase ani de teste au fost înregistrate probleme de fiabilitate și întârzieri în întreținere, nereguli la sistemele de armament și situații încă nerezolvate, privind capacitatea de apărare cibernetică.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători din industria de apărare din Franța, lucrează prin intermediul joint-venture-ului EUROSAM pentru a convinge Grecia să adopte sistemul de rachete de apărare antiaeriană SAMP/T.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, armata rusă a lansat un atac combinat cu rachete asupra facilităților militare ale regimului de la Kiev din diferite regiuni ale Ucrainei. Au fost implicate cel puțin cinci bombardiere strategice Tu-95MS, care au lansat rachete Kh-101 asupra țintelor, precum și avioane de vânătoare MiG-31I cu rachete hipersonice Kinjal. În plus, până la cinci nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr au fost semnalate în Marea Neagră.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Regale Olandeze, ultimele care intră în dotarea Centrului European de Instruire F-16, au aterizat miercuri, 20 noiembrie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești.
Avioanele daneze F-16 au început să ajungă în Ucraina, Royal Danish Air Force livrând primul lot de șase avioane de luptă avansate. Acest lucru a fost confirmat de prim-ministrul danez Mette Frederiksen în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Frederiksen a dezvăluit, de asemenea, că alte 13 F-16 urmează să fie livrate în viitorul apropiat, subliniind angajamentul continuu al Danemarcei de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei în contextul conflictului în curs.
La expoziția aeriană Zhuhai din China, două avioane rusești Su-57 Felon au atras atenția, un eveniment cu o mare încărcătură simbolică. Cu zece ani în urmă, la același spectacol, Rusia a prezentat Su-35 Flanker-E, sperând la vânzări importante. În 2024, însă, situația este mult mai puțin promițătoare.
În 2019, Bulgaria a comandat primele opt noi avioane F-16V Block 70 din Statele Unite, care au costat 1,2 miliarde de dolari, inclusiv armamentul. Toate acestea urmează să fie livrate în 2025, iar primele două în martie-aprilie 2025. Dar, în ciuda celor cinci ani care au trecut, infrastructura terestră, piloții și tehnicienii nu sunt încă pregătiți să primească noile aeronave. Ministrul interimar al apărării din Bulgaria, Atanas Zapryanov, a mărturisit acest lucru într-un interviu acordat Euractiv.
India a realizat un pas tehnologic semnificativ prin testarea primei sale rachete hipersonice cu rază lungă de acțiune, alăturându-se grupului restrâns de țări care posedă această tehnologie militară avansată.
Iranul a declarat că nu are nevoie de sistemele antiaeriene rusești S-400, promovate de Moscova ca fiind cele mai bune din lume. Argumentul Teheranului este că sistemele iraniene sunt mai bune.
Polonezii au fost printre principalii donatori europeni ai Ucrainei în materie de tehnică militară, inclusiv în ceea ce privește aviația militară. Ca un amănunt, din discuțiile purtate anul acesta de publicația noastră la Varșovia cu oficiali polonezi, reiese faptul că 80% din tehnica sovietică pe care Polonia o deținea a fost donată sub o formă sau alta Ucrainei.
Piloţii Escadrilei 494 de Luptă a U.S. Air Force, supranumită ''Panterele'', au fost premiați pentru doborârea mai multor drone iraniene în timpul atacului asupra Israelului din luna aprilie a acestui an. Primul şi cel mai important aspect care trebuie menţionat este medalierea căpitanului Lacie Hester din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA, operator de sisteme de armament F-15E al Escadrilei 494 de Luptă. Lacie Hester este prima femeie pilot care primește Steaua de Argint pentru curajul şi măiestria de care a dat dovadă în timpul misiunii care a dus la doborârea unor drone iraniene.
Prezent în China, Serghei Șoigu, fostul ministru rus al Apărării, în prezent Secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a făcut câteva referiri despre avionul Su-57, considerat de ruși ca fiind de generația a 5-a.
Statele Unite se pregătesc să inaugureze noua bază de apărare aeriană Aegis Ashore la Redzikowo, nordul Poloniei.
Exclusă din programul F-35 Lightning II după achiziția de sisteme antiaeriene rusești de tip S-400, Turcia a suferit mulți ani în ceea ce privește aviația militară, fiindu-i închise mai toate ușile în nas. Norocul turcilor s-a schimbat însă cu 180 de grade.
Candidatul CDU la funcția de cancelar german Friedrich Merz promite o politică mult mai dură față de Rusia.
F-16 Fighting Falcon e fără îndoială cea mai de succes poveste a unui avion de generația a 4-a. Chiar și azi, la decenii de la momentul în care primul F-16 a decolat avioanele sunt la mare căutare fiind în continuă dezvoltare. Cea mai recentă versiune, F-16 Block 70 Viper încorporează inclusiv elemente ale generației a 5-a. Dar la puțin timp după dezvoltarea F-16, americanii au cochetat și cu o versiune interesantă: F-16XL, cu aripă delta!
Parlamentul României a adoptat ieri în procedură de urgență Legea care va sta la baza F-35, avionul multirol de generaţia a V-a pe care România urmează să îl achiziționeze. E vorba despre 32 de avioane, dar legea a ajuns în Parlament total neașteptat ieri 12 noiembrie, deși pe 6 noiembrie Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a dat aviz favorabil iar pe 7 noiembrie Guvernul a aprobat proiectul.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.11.2024, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Deși au fost dezvoltate acum mai bine de 60 de ani, bătrânele sisteme antiaeriene Hawk (aflate și în dotarea Armatei României) reprezintă baza apărării Ucrainene împotriva dronelor și rachetelor de croazieră.
Centrul de relații publice al Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă a informat, pe 11.11.2024, că a fost zădărnicită o încercare a servicilor speciale ucrainene de deturnare a unuia dintre elicopterele Forțelor Aerocosmice rusești.
Serviciul de presă al companiei de stat Rostec din Federația Rusă a informat că, pe 11.11.2024, Corporația întrunită constructoare de avioane (OAK) a predat Forțelor Aerocosmice loturi noi de avioane de vânătoare Su-57 și Su-35S. “Aeronavele, care au fost preluate de personalul tehnic, au fost supuse unui ciclu complet de teste în fabrică. Acestea au fost testate în diferite moduri de operare de către piloții Ministerului Apărării”, se arată într-un comunicat de presă al companiei, preluat de agenția Interfax.
Serbia și Croația au semnat contracte pentru avioane Rafale în configurații și la prețuri considerabil diferite. Deși Belgradul spune că va primi cele mai noi avioane disponibile pentru export, un general croat spune care sunt limitările platformelor care vor ajunge în dotarea Forțelor Aeriene ale Serbiei.
Alianța nord-atlantică a exersat respingerea ”incursiunii unei forțe aeriene adverse” pe cerul României. F-16 românești și sistemul sol-aer Mamba francez au fost puse la încercare de avioanele NATO.
Portalul iranian Telegram Mezuzah a informat că există date despre achiziția de către Iran a unor instalații industriale pentru producția sub licență a avioanelor de luptă rusești Suhoi Su-30SM și Su-35.
În dimineața zilei de 08.11.2024, un bombardier strategic de tip B-52H Stratofortress aparținând Forțelor Aeriene ale SUA a aterizat la baza aeriană Fairford a Royal Air Force din Anglia. Înainte de sosirea în Marea Britanie, aeronava a îndeplinit misiuni comune cu avioane F-18 Hornet și Jas-39 Gripen din Finlanda și Suedia.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Belgia și-a amânat planurile de a transfera avioane de luptă F-16 către Ucraina, invocând o lipsă de piloți instruiți și de piese de schimb esențiale. Primele două aeronave, programate inițial pentru livrare până la sfârșitul anului 2024, nu vor fi transferate în acest an, a confirmat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, la 19 decembrie 2024.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
La 18 decembrie 2024, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Royal Air Force (RAF) au aterizat la baza aeriană Murted de lângă Ankara, Turcia, pentru a fi evaluate de autoritățile turce. Acest lucru survine ca urmare a interesului exprimat de Turcia de a achiziționa 40 de avioane Eurofighter Typhoon pentru a-și moderniza forțele aeriene, ca soluție provizorie în așteptarea pregătirii operaționale a TAI KAAN, avionul de vânătoare de generația a V-a pe care îl construiește industria aeronautică turcă.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat, la 18 decembrie 2024, raportul său anual privind evoluțiile militare și de securitate referitoare la China. Raportul oferă o prezentare detaliată a progreselor militare ale Chinei, cu un accent deosebit pe Forța de Rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLARF), unitate care a fost înființată în 2015 pentru a gestiona arsenalul de rachete terestre deținut de aceasta. Potrivit raportului, China are în prezent sub comanda PLARF un total de 3 100 de rachete balistice.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
În regiunea Kursk, armata rusă a reușit să recucerească jumătate din teritoriul care a fost ocupat de Ucraina în timpul invaziei de la începutul lunii august, a recunoscut maiorul ucrainean și comandantul Brigăzii 82 de asalt aerian, Ivan Bakrev.
Un sistem Rheinmetall pentru combaterea dronelor la distanță foarte apropiată a fost testat într-un exercițiu comun cu reprezentanții Comandamentului Central al Armatei SUA și ai Forțelor Armate din Arabia Saudită.
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
În cadrul unui comunicat de presă remis pe 19.12.2024, Ministerul rus al Apărării a informat că Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac cu rachete de producție occidentală în adâncimea teritoriului rus.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
Un alt tren încărcat cu cantități mari de sisteme de artilerie autopropulsate nord-coreene M1989 Koksan a fost identificat în Rusia. Imaginile video și rapoartele sugerează că au fost transportate mai mult de o doizăsprezece unități, deși o estimare exactă este în continuare o sarcină dificilă din cauza faptului că imaginile sunt insuficiente. Acest lucru survine în urma primei semnalări a sistemelor de artilerie Koksan pe teritoriul Rusiei cu aproximativ o lună în urmă.
Lockheed Martin a evaluat cu succes primul său lansator de rachete autonom, permițând astfel lansarea de rachete fără intervenție umană. Această descoperire reduce necesarul de personal și sporește flexibilitatea operațională. În timp ce tehnologia promite o mai mare precizie și siguranță pentru trupe, preocupările cu privire la implicațiile etice și riscurile sistemelor autonome rămân predominante în discuțiile privind politica de apărare.
Un membru al aşa-zisei companii militare private ruse (PMC) Wagner Group a făcut remarci provocatoare, amenințând că va revendica Alaska, reluând retorica care a apărut în cercurile politice rusești în ultimii ani.
Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, care citează surse americane și libiene, Rusia transferă sisteme moderne de apărare antiaeriană și alte tipuri de arme din Siria în Libia. Acest lucru se datorează încercărilor Moscovei de a-și menține influența în Orientul Mijlociu, după ce a pierdut teren în Siria.
Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a precizat într-un interviu acordat Le Monde că operațiunea militara din regiunea rusa Kursk a fost un succes. Generalul ucrainean a explicat că nu a avut de ales decât să desfășoare operațiunea.
Nu există unanimitate în rândul aliaților NATO cu privire la problema aderării Ucrainei la alianță. În același timp, este imposibil să se ofere Ucrainei garanții de securitate pentru ca Ucraina să funcționeze ca o țară suverană fără garanția articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției Consiliului Atlantic privind consolidarea rezilienței în cadrul Alianței.
