Președintele Donald Trump ia în considerare ridicarea sancțiunilor și reluarea vânzării de avioane de luptă F-35 către Turcia după o conversație cu președintele Recep Tayyip Erdogan.
Pe 12 septembrie, trei site-uri internet au publicat, aparent independent unul de celălalt, câte un articol în limba engleză despre întrebuințarea avioanelor stealth rusești Su-57 în atacuri asupra Ucrainei.
Deși nu intră în categoria celor mai citite puublicații, site-urile respective (individualizate în continuare A, B și C, în funcție de ordinea în care au fost publicate articolele), datorită faptului că sunt specializate pe probleme militare, dau o anumită aură de autenticitate informațiilor prezentate. Desigur și limbajul folosit, precum și unele afirmații reale, dar foarte generale, contribuie la confecționarea credibilității mesajului.
Avioane Su-57 rusești. Foto: Ministerul Apărării din Rusia, via Defence24
Narațiunile din cele trei articole nu sunt identice dar au câteva puncte comune.
Unul dintre ele este că surse din Forțele Aeriene ucrainene au precizat că aeronave Su-57 rusești au desfășurat peste 40 de lovituri împotriva Ucrainei. Sursele din Forțele Aeriene ucrainene nu sunt menționate dar nu ar fi o problemă pentru că și marile agenții de presă fac acest lucru.
Pentru a face povestea cât mai autentică, în fiecare articol este inserată o remarcă din 9 ianuarie 2023, făcută de Ministerul britanic al Apărării (pe rețeaua X), în care se precizează că, ”cel puțin din iunie 2022, forțele aerospațiale ruse au folosit aproape sigur Su-57 FELON pentru a desfășura misiuni împotriva Ucrainei.”
(1/6) Since at least June 2022, Russian Aerospace Forces have almost certainly used Su-57 FELON to conduct missions against Ukraine. FELON is Russia's most advanced fifth-generation supersonic combat jet, employing stealth technologies and highly advanced avionics.
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) January 9, 2023
Mai departe, toate articolele sugerează că Su-57 ar fi fost folosite la distrugerea centralei termice Trypillia, de lângă Kiev, pe 11 aprilie 2024.
Sunt și puncte comune doar în câte două articole, cele mai multe identități fiind între site-urile A și C.
Potrivit site-urilor A și C, Su-57 lansează rachetele din spațiul aerian al regiunilor rusești Kursk și Briansk, precum și din regiunea ucraineană ocupată Lugansk, în timp ce site-ul B nu face referiri pe acest subiect.
Site-urile A și C precizează, cu unele mici diferențe, că activitatea avioanelor Su-57 s-a intensificat în ultimele șapte luni. Astfel, site-ul A precizează că au fost efectuate 30 de atacuri (din cele toate 40) în timp ce pe site-ul C se face referire la 40 de atacuri efectuate (adică toate) începând luna februarie.
Un alt punct comun între site-urile A și C este lansarea a 30 de rachete de croazieră în ultimele șapte luni.
Site-urile A și B precizează că la lovirea centralei Trypillia au fost folosite rachete Kh-69, în timp ce site-ul C nu face referiri la tipul de rachetă folosit în atac.
Există și o informație majoră care este postată doar pe un singur site. Ea pare un fel de contribuție personală la întreaga narațiune despre Su-57 și, probabil, are ca scop să creeze, în rândul cititorilor, convingerea de mare dezvăluire precum și de mare autenticitate.
Astfel, poate cea mai interesantă știre din această întreagă poveste despre folosirea Su-57 la atacarea Ucrainei este precizarea din articolul postat pe site-ul B, potrivit căreia avioanele Su-57 au fost folosite pe 4 septembrie 2024 în atacul asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei, când și-au pierdut viața șapte persoane.
Su-34 și Su-57
Alte referiri din articole sunt mai puțin legate de situația operativă din Ucraina. Sunt prezentate unele caracteristici avansate ale rachetelor folosite de avionul Su-57, printre care Kh-69, Kh-59MK2, Kh-58USHK, K-77M. Se fac referiri și la misiuni în Siria efectuate în trecut de avioane Su-57.
Ca o caracteristică generală, se observă că tonul fiecăruia dintre cele trei articole este laudativ față de aeronavele Su-57, o tendință pe care o observăm și față de alte arme rusești, prezentate în aceste publicații.
Se pune întrebarea legitimă cât de veridică este afirmația, prezentă în materiale, potrivit căreia ”surse din Forțele Aeriene ucrainene au informat …”. Chiar există acele surse din Forțele Aeriene ucrainene care să fi declarat așa ceva pentru cele trei publicații? Sau - ca să se credibilizeze informația - este prezentată sursă inventată?
Dacă există, atunci putem presupune că acele surse ucrainene sunt trădători și armata ucraineană are unele probleme interne de rezolvat. Varianta doi este că acele surse au încercat să avertizeze comunitatea internațională despre ceva important dar, când au văzut ce a ieșit, au încheiat, probabil, orice colaborare cu site-urile respective. În ambele cazuri, urmarea cea mai probabilă pentru cele trei site-uri ar fi pierderea unei surse cu acces la un nivel foarte înalt din punct de vedere militar. Apare astfel o nouă întrebare. Merită să fie sacrificată sursa respectivă? Este posibilă o sacrificare mortală în actualele condiții pentru că serviciile de contraspionaj ucrainene nu vor da înapoi.
Desigur, există și varianta banală ca aceste articole să fie o invenție pură. În limba ucraineană nu apare absolut nimic pe acest subiect, precum și nici în franceză sau germană. Nici măcar în rusă nu există nimic. Această absență remarcabilă din media în alte limbi, precum și asemănările evidente dar nu perfecte dintre cele trei articole, poate duce și la concluzia că articolele au fost generate cu inteligența artificială. Generatorul de texte, probabil unul foarte avansat existent doar pentru limba engleză, ar avea ca intrări anumite informații cheie pe care le respectă întocmai. Fiecare articol ar fi primit un set unic informații care trebuia să fie neapărat în articol, cum ar fi cele peste ”40 de atacuri” și ”surse din Forțele Aeriene ucrainene” dar și o anumită individualizare la fiecare articol.
În economia întregului război informațional aceste trei articole cântăresc cât o picătură, dar fără reacție din partea Occidentului aceste picături vor forma un ocean, nu peste mult timp. Poate ar fi timpul ca acele faimoase echipe și instrumente de luptă împotriva dezinformării să reacționeze mai rapid, decât la bilanțurile care apar peste luni de zile după ce a avut loc o operație informațională și răul a fost făcut. Oamenii simpli, pervertiți unul câte unul de aceste narațiuni pro-ruse scrise sub masca profesionalismului, vor forma în viitor o masă critică care vor schimba rezultatele alegerilor.
Ce s-a urmărit precis prin aceste trei articole este greu de spus. Cu siguranță fac parte din războiul informațional la scară mare dintre Rusia și Occident. Cu siguranță fac parte dintr-o operație informațională care este parte a acestui război. Un scop al operației ar putea fi testarea eficienței unui anumit mod de expunere a unei narațiuni favorabile Rusiei. Un altul ar putea fi consolidarea audienței celor trei site-uri cu ceva excepțional. În plus, mai intră în plasa narațiunilor rusești și câțiva avizi de senzațional, care nu au timpul și nici determinarea să acceseze informațiile din mai multe surse.
F-22 Raptor, photo source: Lockheed Martin
Într-o altă ordine de idei, articolele despre avioane de luptă stealth, spionaj, forțe speciale și alte elemente militare îngropate în secrete adânci sunt ca mersul pe gheața subțire, adică total nesigure mai ales când nu sunt bazate pe surse oficiale. Despre Su-57 se pot spune pure invenții, deoarece nimic nu se poate verifica din surse de încredere. De exemplu avionul s-ar putea să nu fie unul stealth avansat, la fel cu racheta hipersonică Khinzhal care nu este atât de grozavă precum o lăudau rușii.
Spre deosebire de Su-57, din SUA avem informații confirmate despre avioanele stealth americane și eficacitatea lor. În 1999, un F-117A american a fost doborât deasupra Belgradului în Serbia. Este un fapt confirmat. La prima vedere, pare să afecteze imaginea despre tehnologia stealth a avioanelor americane. Dar analizând mai profund lucrurile, se observă cu totul altceva. Piloții americani de pe F-117A au avut curajul să zboare chiar deasupra capitalei Belgrad, extrem de bine apărată antiaerian, ferm convinși că nu vor fi descoperiți. Zbori așa doar când ești foarte sigur pe ceea ce ai, deși era o tehnologie stealth din anii 70 ai secolului trecut. De-atunci, americanii au mai făcut B-2, F-22, F-35 și mai nou B-21, bazându-se pe multe, multe lecții învățate.
Avioanele stealth sunt făcute să vină în ascuns deasupra adversarului, astfel încât acesta să nu dispună de timp de ripostă. Lansarea de rachete de la sute de km, cum o fac rușii cu Su-57 din regiunile Kursk, Briansk și Lugansk, conform a două din cele trei articole, se poate face și cu alte avioane care nu sunt neapărat stealth.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Donald Trump ia în considerare ridicarea sancțiunilor și reluarea vânzării de avioane de luptă F-35 către Turcia după o conversație cu președintele Recep Tayyip Erdogan.
Compania suedeză de apărare Saab oferă țărilor nordice aeronave de detecție GlobalEye, ca variantă la aeronavele Boeing E-3 Sentry AWACS.
În cursul zilei de sâmbătă, 22.03.2025, pe Internet a fost publicat un material video în care este prezentată aterizarea unui bombardier rusesc de tip Su-34 în condiții extreme. În pofida unor probleme tehnice, echipajul avionului de generația a patra a reușit să aterizeze aeronava “pe burtă”.
Forțele Aeriene Ucrainene au îndemnat cetățenii ucraineni să nu posteze pe rețelele de socializare videoclipuri care prezintă zboruri ale unor aeronave militare - inclusiv avioane F-16. Avertismentul a fost transmis la 21 martie prin intermediul biroului de presă al Forțelor Aeriene Ucrainene. În comunicat se menționează că difuzarea în mediul online a unor astfel de înregistrări video ar putea furniza informații importante armatei ruse. Chiar și câteva secunde de filmare disponibile în spațiul public ar putea oferi date cruciale inamicului.
Boeing a obținut contractul pentru a avansa dezvoltarea proiectului său F-47 pentru programul NGAD. În continuare vă prezentăm un rezumat al principalelor detalii publicate până în prezent despre acest program militar american. După luni de incertitudine, compania Boeing a obținut în cele din urmă contractul pentru dezvoltarea avionului de vânătoare cu echipaj uman Next-Generation Air Dominance al Forțelor Aeriene ale SUA. Președintele SUA, Donald Trump, împreună cu secretarul apărării, Pete Hegseth, și șeful Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au făcut anunțul vineri din Biroul Oval, descriind noul F-47 drept primul avion de vânătoare din lume de generația a VI-a.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, în ultima săptămână (în nopțile de 17 și 21 martie), au fost efectuate două misiuni de cercetare ale unui avion italian de tip CAEW (Conformal Airborne Early Warning), respectiv un Gulfstream E.550, în zona Mării Negre. Acestea se adaugă unei misiuni anterioare desfășurate pe 04 martie, aducând numărul total de astfel de zboruri la trei în ultimele trei săptămâni, după o lungă perioadă fără o activitate de acest gen în regiune.
Turcia se află într-un moment critic în elaborarea strategiei sale privind aviația militară, industria de apărare a țării evaluând cu atenție o propunere alternativă pentru achiziționarea avioanelor de luptă Eurofighter Typhoon. Consorțiul, compus din Airbus, BAE Systems și Leonardo, poartă discuții cu Turcia după ce aceasta a rămas fără acces la avioanele de luptă americane F-35 din cauza tensiunilor politice. În timp ce Turcia pregătește o contraofertă, viitorul capacității forțelor sale aeriene este în joc, Eurofighter oferind o opțiune extrem de avantajoasă.
Pentru a doua oară în ultimele luni, un avion de patrulare antisubmarin de tip Atlantique 2 aparținând Forțelor Navale ale Franței a fost iluminat de un radar de conducere a focului de pe o navă de luptă rusească, în timp ce zbura în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice. Incidentul s-a produs 19 martie, când aeronava franceză a îndeplinit misiuni în cadrul operațiunii Baltic Watch.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat redeschiderea Bazei Aeriene Luxeuil, care va găzdui 40 de avioane de luptă Rafale F5 nou construite, echipate cu rachete hipersonice cu încărcătură nucleară. Anunțul a fost făcut pe 18 martie 2025 iar Franța va investi 1,5 miliarde de euro în baza aeriană Luxeuil pentru a o dota cu cea mai nouă variantă a modelului Rafale din generația 4,5 a Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, care va opera cu rol de descurajare nucleară folosind racheta de croazieră hipersonică ASN4G.
Doi oficiali ai Forțelor Spațiale din SUA au dezvăluit recent că sateliții chinezi au fost descoperiți practicând așa-zisele „dogfight” în spațiu, simulând manevre de mare intensitate pentru a îmbunătăți capacitățile în potențiale conflicte orbitale.
Rusia a fost dintotdeauna o putere predominant terestră iar acest lucru nu se va schimba prea curând. Singurul domeniu naval în care Rusia excelează este cel al submarinelor, deși rușii visează la portavioane într-o ligă selectă dominată copios de americani. Azi Rusia deține un singur portavion, e vorba de bătrânul Amiral Kuznețov, care se află de ani de zile la cheu și care e foarte puțin probabil să mai joace un rol strategic major, nava fiind mistuită de incendii, rugină iar procesul de mentenanță și costurile mari sunt prelungite la nesfârșit. Și totuși rușii au două planuri mari pentru construcția unei noi generații de portavioane.
În timpul recentelor exerciții militare în care 59 de aeronave chinezeşti au înconjurat Taiwanul, un UAV Wing Loong-2 și un UAV Wing Loong-10 au fost identificate în mod clar și fotografiate pentru prima dată de către armata taiwaneză. Forțele Aeriene Taiwaneze (RoCAF) au prezentat pentru prima dată imagini ale UAV-urilor chineze Wing Loong-2 și Wing Loong-10 (sau WZ-10) realizate cu ajutorul sistemelor electro-optice de la bordul avioanelor lor de luptă F-16V Viper și, respectiv, al avioanelor de supraveghere maritimă PC-3 Orion. Interceptarea a avut loc în timp ce RPC (Republica Populară Chineză) efectua exerciții navale și aeriene în jurul Taiwanului, Ministerul Apărării Naționale din Taipei declarând că a urmărit 59 de aeronave ale PLA și nouă nave ale Marinei PLA între 17 și 18 martie.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Ucraina a primit "mai multe" avioane de luptă F-16 suplimentare, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără a preciza numărul exact al acestora, relatează Agerpres și AFP.
China a investește enorm în tehnică militară de ultimă generație și, deși mai are mult de recuperat pentru a ajunge SUA, azi e cât se poate de clar că nu Rusia, ci China este statul care va contesta supremația americană la nivel mondial. În unele tehnologii emergente precum inteligența artificială chinezii au depășit deja SUA unde investesc mai mult.
În 2012 România a ales achiziția de avioane F-16 Fighting Falcon în uz, pentru a înlocui avioanele MiG-21 LanceR, a căror resursă fusese deja prelungită mult prea mult. Contractul pentru F-16 a fost semnat în 2013 iar azi avem două escadrile complete, urmând ca anul acesta să o avem și pe a treia. Dar, așa cum se știe, „pe masă” erau și avioane noi, atât F-16 cât și, mai ales Gripen. Alegerea a fost între F-16 și Gripen iar decizia o știm cu toții.
În timp ce lumea așteaptă să afle ce vor discuta președinții Trump și Putin cu privire la Ucraina, operațiunile militare la sol și în aer continuă neabătute. Astfel, astăzi, pe 18.03.2025, teatrul de operațiuni de la Marea Neagră a fost deosebit de interesant, deoarece două aeronave americane cu echipaj uman au operat în zonă. Este vorba despre un avion de cercetare radioelectronică Boeing RC-135V Rivet Joint și un avion de patrulare antisubmarin Boeing P-8A Poseidon.
După ce Rusia a lansat total neprovocat o operație de invadare a Ucrainei, punând în pericol securitatea în Europa dar și în întreaga lume, liderii politici și militari europeni împreună cu industria de apărare de pe bătrânul continent și-au intensificat eforturile de a realiza cât mai rapid posibil o rachetă de atac la sol/antinavă cu rază lungă de acțiune și cu grad mare de supraviețuire.
Pe fundalul retragerii trupelor ucrainene din regiunea Kursk, surse occidentale au informat despre apariția avioanelor rusești A-50U în direcția Sumy. Este posibil ca, în perioada următoare, aceste aeronave să fie folosite pentru a lansa lovituri precise împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat angajamentul Franței de a furniza Ucrainei avioane de luptă Mirage 2000, o promisiune care s-a concretizat prin livrarea către aceasta, la 6 februarie 2025, a primului lot de astfel de aparate, pilotate de ucraineni instruiți în Franța.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
Generalul de flotilă aeriană (r) Laurențiu Simionescu, fost comandant al Bazei 90 de Transport Aerian Otopeni, în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic a abordat și subiectul multelor prăbușiri ale MiG-21 LanceR, mult timp „coloana vertebrală” a aviației militare românești.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, i-a cerut ministrului Apărării, Bill Blair, să reanalizeze contractul de achiziție a avioanelor de luptă americane F-35 pentru a vedea dacă există alte opțiuni „având în vedere mediul în schimbare”, după cum a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al lui Blair. Anunțul vine la doar câteva zile după ce Portugalia s-a poziționat similar.
Turcia a fost exclusă din programul F-35 în urmă cu mai mulți ani, chiar în timpul primei administrații Trump, după ce Ankara a refuzat să renunțe la achiziția de sisteme rusești S-400. De atunci turcii s-au chinuit să cumpere avioane și să-și modernizeze la standardul Block 70 - Viper - cel mai modern, flota de F-16 aflată în fază foarte avansată de îmbătrânire.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.03.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Într-un interviu acordat publicației portugheze Público și publicat pe 13 martie 2025, ministrul portughez al Apărării, Nuno Melo, a exclus posibilitatea achiziționării avioanelor de luptă de generația a cincea F-35, aliniindu-se astfel cu alte state europene care își reconsideră strategiile de achiziții militare. El nu s-a sfiint să susțină că noua politică a SUA, sub administrația Trump, a condus Lisabona către o astfel de decizie.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
O serie de imagini din satelit au scos la iveală o staționare considerabilă de avioane militare rusești la baza aeriană Olenya, situată în peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației, în după-amiaza zilei de 12.03.2025, două avioane de vânătoare de tip Rafale B aparținând Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit misiuni de cercetare în partea centrală a Mării Negre.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că operațiunea desfășurată pe teritoriul regiunii ruse Kursk, care durează deja de aproape nouă luni, a atins majoritatea obiectivelor propuse, iar zonă tampon creată de forțele ucrainene rămâne relevantă. Generalul Sîrskîi a făcut aceste precizări într-un mesaj publicat pe contul Facebook, unde a subliniat importanța strategică a operațiunii.
India va achiziționa avione Rafale M care vor opera de pe portavioane. Ele vor înlocui MiG-29K/KUB sovietice. Rușii fac o analiză și identifică trei motive pentru care India nu a ales tehnică rusă, dar remarcă și faptul că nu a ales nici F-35.
Forțele Aeriene Ucrainene au făcut publică identitatea lui Dmytro, un fost programator civil care a devenit un simbol al ,,rezilienței tehnologice'' a Ucrainei. Ca urmare a unei realizări militare care o sa ramana in istorie, Dmitro, în prezent specialist militar, este considerat operatorul care a interceptat cu succes prima rachetă hipersonică rusească Kh-47M2 Kinzhal.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE poate consolida semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina prin achiziționarea de arme direct de la producătorii ucraineni. Kubilius a declarat că SUA și UE alocă aproximativ 40 de miliarde de euro anual pentru asistență militară Ucrainei. Cu toate acestea, comisarul european pentru apărare a spus că aceste fonduri ar putea fi utilizate mai eficient prin achiziționarea directă de arme de la producătorii ucraineni.
Președintele ceh Petr Pavel a clarificat faptul că desfășurarea de forțe de menținere a păcii în Ucraina nu este luată în considerare în acest moment din cauza absenței unui acord de pace.
Kremlinul are mare nevoie de o participare internațională semnificativă la festivitatea prin care marchează cea de-a 80-a aniversare a victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, așa cum le place rușilor să numească cel de-al Doilea Război Mondial. Nevoia decurge atât din satisfacția de a arăta Occidentului susținerea de care se bucură în ciuda acuzațiilor privind pornirea războiului din Ucraina, cât și din dorința de a crea propriilor cetățeni imaginea unei țări puternice, cu o ideologie împărtășită de alte state, care coagulează în jurul său alte națiuni și chiar le inspiră.
George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.735.578 de voturi (40,56%), la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate în noaptea de duminică spre luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 19.935 de procese verbale (99,25%).
Președintele american, Donald Trump, a declarat, pe 04.05.2025, în cadrul unui nou interviu acordat postului de televiziune NBC News, că Statele Unite au șansa de a pune capăt conflictului din Ucraina în mod pașnic. Potrivit precizărilor sale, astăzi Washingtonul este mai aproape de semnarea unui acord cu una dintre părți, în timp ce cu cealaltă parte “lucrurile nu sunt atât de bune”. El a refuzat să dea detalii la cine se referă în mod concret.
Cotidianul american The New York Times a informat, pe 04.05.2025, citând oficiali de la Washington, că, în viitorul apropiat, Kievul va primi încă un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot. Statele Unite au aprobat transferul acestuia în Ucraina, după ce anterior a acoperit Israelul. Însă, livrarea se va face numai după repararea sistemului.
România este în prezent angajată într-un program serios de modernizare militară, o inițiativă strategică determinată de necesitatea de a înlocui inventarul învechit de echipamente militare și de a asigura alinierea deplină la standardele NATO. Acest efort a căpătat o urgență deosebită din cauza evoluției peisajului de securitate din Europa de Est, în special a conflictului actual din Ucraina, care a subliniat importanța unor capacități de apărare solide și moderne. O componentă esențială a acestei inițiative de modernizare este achiziționarea de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) cu șenile, o măsură menită să sporească semnificativ eficacitatea operațională a Forțelor Terestre Române.
Alegeri prezidențiale din România au loc într-un moment dificil, în timp ce țara noastră navighează într-un peisaj geopolitic complex. Anularea alegerilor din 2024, marcată de acuzații de interferență străină, în special din partea Rusiei prin intermediul platformelor de socializare, subliniază vulnerabilitățile pe care următorul șef de stat trebuie să le abordeze pentru a proteja procesele democratice din România.
Utilizarea armelor nucleare în Ucraina nu este și probabil nu va fi necesară. Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru, spunând că Rusia are suficientă forță pentru a-și atinge obiectivele.
În prima jumătate a anului 2025, Taiwanul urmează să primească primul lot de lansatoare pentru sistemul american de rachete antinavă de coastă Harpoon, a precizat ediția taiwaneză a ziarului The Liberty Times. Livrarea acestor lansatoare a fost convenită încă din 2020, iar apoi au fost contractate 100 de lansatoare, radare, echipamente auxiliare și 400 de rachete antinavă, cu o valoare totală de aproximativ 2,37 miliarde de dolari.
În timp ce România traversează cel mai recent ciclu electoral, presa internațională, în special agențiile de presă europene și americane, au aruncat o privire critică asupra proceselor democratice din țară. Preocupările legate de interferența străină, extremismul în creștere și corupția înrădăcinată descriu o imagine complexă a unei națiuni aflate într-un moment crucial.
Conform celor mai recente date, serviciile ucrainene de informații ale apărării au reușit să doboare două avioane de luptă rusești Su-30 în timpul unei misiuni de luptă pe care au desfășurat-o în Marea Neagră. Vineri, 2 mai, Forțele Armate Ucrainene au doborât două avioane de luptă rusești Su-30 într-o singură misiune, iniţial existând informaţii despre lovirea unei singure aeronave de acest tip.
Departamentul Apărării al SUA (DoD) a efectuat, cu succes, un test de zbor al unei rachete hipersonice convenționale lansate de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral, Florida. Testul a marcat prima lansare a capabilității Conventional Prompt Strike, utilizând abordarea de lansare cu gaz rece a Marinei, care va fi utilizată în sistemele hipersonice de pe platformele de pe mare ale Forțelor Navale americane, potrivit unui comunicat de presă, din 2 mai, al DoD. Lansarea la rece (cold-gas launch) este un mare pas înainte pentru platformele de suprafață.
La 21 martie 2025, președintele american Donald Trump, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au anunțat atribuirea către Boeing a proiectului „Next Generation Air Dominance”, etapa de proiectare și dezvoltare tehnologică pentru noul avion F-47, care va înlocui avionul F-22A Raptor și va asigura superioritatea aeriană a SUA pentru zeci de ani.
Statele Unite au aprobat o potențială vânzare către Ucraina de servicii de instruire, suport și modernizare pentru avioanele de luptă F-16, ca parte a unui contract estimat la 310,5 milioane de dolari. Această decizie semnificativă subliniază angajamentul continuu al Statelor Unite de a sprijini securitatea Ucrainei și de a-i consolida capacitățile de apărare aeriană, în contextul in care agresiunea militara Rusa continuă.
Franța și Polonia sunt pe cale să semneze un nou tratat bilateral de apărare care să aprofundeze legăturilor militare și strategice dintre cele două țări. Acest acord intervine într-un context internațional marcat de amenințările persistente din partea Rusiei și de o anumită incertitudine cu privire la angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea europeană, potrivit Financial Times.
Un raport alarmant publicat de organizația OpenMinds dezvăluie amploarea influenței actorilor pro-ruși în România prin platforma de mesagerie Telegram, un spațiu digital frecventat lunar de peste un sfert din populație. Chiar dacă nu atinge cifrele colosale ale platformelor mainstream, penetrarea semnificativă a Telegram (26% dintre români o utilizează lunar) o transformă într-un spaţiu ideal pentru cei care urmăresc să erodeze procesele democratice.
Un tanc Leopard 2A4 de fabricație germană, utilizat de forțele ucrainene, a rezistat la nu mai puțin de 10 lovituri directe cu drone FPV (First-Person View) pe frontul de est, un eveniment care i-a făcut pe militarii ucrainenei să sublinieze cât de rezistente sunt blindatele occidentale în comparaţie cu tancurilor de fabricație sovietică în fața noilor amenințări de pe câmpul.
Într-o demonstrație uluitoare de inovație militară și capacitate de luptă asimetrică, Ucraina a reușit să doboare, la 50 km vest de Novorossisk, un avion de vânătoare rusesc Su-30 cu ajutorul unei drone navale care a lansat o rachetă R-73. Evenimentul, raportat de surse ucrainene și confirmat ulterior, marchează prima dată în istorie când o dronă maritimă fără pilot reușește să distrugă un avion de luptă inamic.
Statele Unite ale Americii au anunțat o schimbare semnificativă în abordarea lor față de conflictul din Ucraina, semnalând că nu vor mai juca rolul de mediator activ în discuțiile de pace dintre Kiev și Moscova. Această decizie, comunicată de purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, marchează o evoluție în implicarea Washingtonului, care insistă acum ca cele două părți să prezinte idei concrete și să negocieze direct pentru a pune capăt războiului.
Evaluarea recentă a datelor privind evoluția ofensivei ruse în Ucraina arată că armata rusă cucerește din ce în ce mai puțin teritoriu ucrainean, suferind în același timp pierderi semnificative de personal și resurse. Astfel, în ianuarie, februarie, martie și aprilie 2025, forțele ruse au cucerit un total de 1.627 km² de teritoriu ucrainean și regiunea Kursk, în timp ce, potrivit informărilor SMG al Forțelor Armate ale Ucrainei, pierderile rusești din ultimele patru luni s-au ridicat la 160.600 de soldați - o medie de 99 de victime (decedați și răniți) pe kilometru pătrat.
Președintele Volodimir Zelenski a ordonat accelerarea urgentă a dezvoltării sistemelor naționale de rachete balistice, în cadrul unei schimbări majore de consolidare a capacităților de apărare ale Ucrainei. Într-o declarație făcută în timpul discursului său din seara zilei de 2 mai 2025, Zelenski a subliniat că capacitățile de rachete cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei reprezintă în prezent o garanție esențială pentru securitatea țării.
Rusia, confruntată cu pierderi semnificative de echipament militar în Ucraina, inclusiv distrugerea a aproximativ 10.000 de tancuri, pare să-și schimbe strategia. În loc de o invazie convențională cu tancuri și forțe masive, experții militari avertizează că Rusia se pregătește pentru un nou tip de agresiune, concentrat pe destabilizarea internă a Ucrainei și pe lovituri precise cu drone și rachete. Această schimbare de tactică reprezintă o adaptare la realitățile câmpului de luptă modern și o recunoaștere a limitărilor abordării convenționale în fața unei armate ucrainene din ce în ce mai bine echipate și motivate.
Potrivit unor statistici prezentate de Statul Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Ucrainei, în luna aprilie a acestui an, Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au lansat 5.272 de bombe de aviație asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean. Această cifră este cea mai mare de la începutul invaziei militare rusești.
ANCOM avertizează în legătură cu prezenţa în spaţiul autohton online a unei reţele de site-uri de tip Doppelganger ("siteuri-clonă").
Turcia și-a anunțat ambițioasele planuri de a dezvolta submarine cu propulsie nucleară și de a se poziționa printre primele cinci flote navale ale lumii. Această strategie îndrăzneață, detaliată într-o analiză a publicatiei TurDef, indică o schimbare fundamentală în doctrina navală a Turciei și o hotărâre de a exercita o influență militară dominantă în Marea Mediterană și nu numai.
În fața întârzierilor livrărilor de ajutor militar occidental, Ucraina a demonstrat o remarcabilă capacitate de inovare și adaptare, intensificându-și producția internă de armament, în special în domeniul dronelor. Această "revoluție tehnologică" autohtonă, așa cum este descrisă de surse apropiate guvernului ucrainean, a permis țării să răspundă agresiunii rusești cu propriile forțe, având un impact semnificativ pe câmpul de luptă și dincolo de granițele sale.
Departamentul Forțelor Aeriene ale SUA a început testele la sol pentru programul Collaborative Combat Aircraft (CCA), parte din inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD). Programul validat la sol include vehiculele YFQ-42A de la General Atomics și YFQ-44A de la Anduril Industries. Baza Forțelor Aeriene Beale din California a fost aleasă ca locație pentru prima Unitate de Pregătire a Aeronavelor (ARU) dedicată flotei CCA.
CIA a publicat online o serie de materiale video care fac parte din eforturile de recrutare a funcționarilor chinezi nemulțumiți de corupția și represiunea politică de acasă. Materialele video în limba chineză, realizate cu multă ingeniozitate, prezintă un funcționar de nivel mediu în slujba unui șef corupt și bogat, iar un alt videoclip prezintă un funcționar de rang înalt îngrijorat că va fi prins într-una dintre acțiunile anticorupție ale liderului chinez Xi Jinping.