Pe 12 septembrie, trei site-uri internet au publicat, aparent independent unul de celălalt, câte un articol în limba engleză despre întrebuințarea avioanelor stealth rusești Su-57 în atacuri asupra Ucrainei.
Deși nu intră în categoria celor mai citite puublicații, site-urile respective (individualizate în continuare A, B și C, în funcție de ordinea în care au fost publicate articolele), datorită faptului că sunt specializate pe probleme militare, dau o anumită aură de autenticitate informațiilor prezentate. Desigur și limbajul folosit, precum și unele afirmații reale, dar foarte generale, contribuie la confecționarea credibilității mesajului.
Avioane Su-57 rusești. Foto: Ministerul Apărării din Rusia, via Defence24
Narațiunile din cele trei articole nu sunt identice dar au câteva puncte comune.
Unul dintre ele este că surse din Forțele Aeriene ucrainene au precizat că aeronave Su-57 rusești au desfășurat peste 40 de lovituri împotriva Ucrainei. Sursele din Forțele Aeriene ucrainene nu sunt menționate dar nu ar fi o problemă pentru că și marile agenții de presă fac acest lucru.
Pentru a face povestea cât mai autentică, în fiecare articol este inserată o remarcă din 9 ianuarie 2023, făcută de Ministerul britanic al Apărării (pe rețeaua X), în care se precizează că, ”cel puțin din iunie 2022, forțele aerospațiale ruse au folosit aproape sigur Su-57 FELON pentru a desfășura misiuni împotriva Ucrainei.”
(1/6) Since at least June 2022, Russian Aerospace Forces have almost certainly used Su-57 FELON to conduct missions against Ukraine. FELON is Russia's most advanced fifth-generation supersonic combat jet, employing stealth technologies and highly advanced avionics.
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) January 9, 2023
Mai departe, toate articolele sugerează că Su-57 ar fi fost folosite la distrugerea centralei termice Trypillia, de lângă Kiev, pe 11 aprilie 2024.
Sunt și puncte comune doar în câte două articole, cele mai multe identități fiind între site-urile A și C.
Potrivit site-urilor A și C, Su-57 lansează rachetele din spațiul aerian al regiunilor rusești Kursk și Briansk, precum și din regiunea ucraineană ocupată Lugansk, în timp ce site-ul B nu face referiri pe acest subiect.
Site-urile A și C precizează, cu unele mici diferențe, că activitatea avioanelor Su-57 s-a intensificat în ultimele șapte luni. Astfel, site-ul A precizează că au fost efectuate 30 de atacuri (din cele toate 40) în timp ce pe site-ul C se face referire la 40 de atacuri efectuate (adică toate) începând luna februarie.
Un alt punct comun între site-urile A și C este lansarea a 30 de rachete de croazieră în ultimele șapte luni.
Site-urile A și B precizează că la lovirea centralei Trypillia au fost folosite rachete Kh-69, în timp ce site-ul C nu face referiri la tipul de rachetă folosit în atac.
Există și o informație majoră care este postată doar pe un singur site. Ea pare un fel de contribuție personală la întreaga narațiune despre Su-57 și, probabil, are ca scop să creeze, în rândul cititorilor, convingerea de mare dezvăluire precum și de mare autenticitate.
Astfel, poate cea mai interesantă știre din această întreagă poveste despre folosirea Su-57 la atacarea Ucrainei este precizarea din articolul postat pe site-ul B, potrivit căreia avioanele Su-57 au fost folosite pe 4 septembrie 2024 în atacul asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei, când și-au pierdut viața șapte persoane.
Su-34 și Su-57
Alte referiri din articole sunt mai puțin legate de situația operativă din Ucraina. Sunt prezentate unele caracteristici avansate ale rachetelor folosite de avionul Su-57, printre care Kh-69, Kh-59MK2, Kh-58USHK, K-77M. Se fac referiri și la misiuni în Siria efectuate în trecut de avioane Su-57.
Ca o caracteristică generală, se observă că tonul fiecăruia dintre cele trei articole este laudativ față de aeronavele Su-57, o tendință pe care o observăm și față de alte arme rusești, prezentate în aceste publicații.
Se pune întrebarea legitimă cât de veridică este afirmația, prezentă în materiale, potrivit căreia ”surse din Forțele Aeriene ucrainene au informat …”. Chiar există acele surse din Forțele Aeriene ucrainene care să fi declarat așa ceva pentru cele trei publicații? Sau - ca să se credibilizeze informația - este prezentată sursă inventată?
Dacă există, atunci putem presupune că acele surse ucrainene sunt trădători și armata ucraineană are unele probleme interne de rezolvat. Varianta doi este că acele surse au încercat să avertizeze comunitatea internațională despre ceva important dar, când au văzut ce a ieșit, au încheiat, probabil, orice colaborare cu site-urile respective. În ambele cazuri, urmarea cea mai probabilă pentru cele trei site-uri ar fi pierderea unei surse cu acces la un nivel foarte înalt din punct de vedere militar. Apare astfel o nouă întrebare. Merită să fie sacrificată sursa respectivă? Este posibilă o sacrificare mortală în actualele condiții pentru că serviciile de contraspionaj ucrainene nu vor da înapoi.
Desigur, există și varianta banală ca aceste articole să fie o invenție pură. În limba ucraineană nu apare absolut nimic pe acest subiect, precum și nici în franceză sau germană. Nici măcar în rusă nu există nimic. Această absență remarcabilă din media în alte limbi, precum și asemănările evidente dar nu perfecte dintre cele trei articole, poate duce și la concluzia că articolele au fost generate cu inteligența artificială. Generatorul de texte, probabil unul foarte avansat existent doar pentru limba engleză, ar avea ca intrări anumite informații cheie pe care le respectă întocmai. Fiecare articol ar fi primit un set unic informații care trebuia să fie neapărat în articol, cum ar fi cele peste ”40 de atacuri” și ”surse din Forțele Aeriene ucrainene” dar și o anumită individualizare la fiecare articol.
În economia întregului război informațional aceste trei articole cântăresc cât o picătură, dar fără reacție din partea Occidentului aceste picături vor forma un ocean, nu peste mult timp. Poate ar fi timpul ca acele faimoase echipe și instrumente de luptă împotriva dezinformării să reacționeze mai rapid, decât la bilanțurile care apar peste luni de zile după ce a avut loc o operație informațională și răul a fost făcut. Oamenii simpli, pervertiți unul câte unul de aceste narațiuni pro-ruse scrise sub masca profesionalismului, vor forma în viitor o masă critică care vor schimba rezultatele alegerilor.
Ce s-a urmărit precis prin aceste trei articole este greu de spus. Cu siguranță fac parte din războiul informațional la scară mare dintre Rusia și Occident. Cu siguranță fac parte dintr-o operație informațională care este parte a acestui război. Un scop al operației ar putea fi testarea eficienței unui anumit mod de expunere a unei narațiuni favorabile Rusiei. Un altul ar putea fi consolidarea audienței celor trei site-uri cu ceva excepțional. În plus, mai intră în plasa narațiunilor rusești și câțiva avizi de senzațional, care nu au timpul și nici determinarea să acceseze informațiile din mai multe surse.
F-22 Raptor, photo source: Lockheed Martin
Într-o altă ordine de idei, articolele despre avioane de luptă stealth, spionaj, forțe speciale și alte elemente militare îngropate în secrete adânci sunt ca mersul pe gheața subțire, adică total nesigure mai ales când nu sunt bazate pe surse oficiale. Despre Su-57 se pot spune pure invenții, deoarece nimic nu se poate verifica din surse de încredere. De exemplu avionul s-ar putea să nu fie unul stealth avansat, la fel cu racheta hipersonică Khinzhal care nu este atât de grozavă precum o lăudau rușii.
Spre deosebire de Su-57, din SUA avem informații confirmate despre avioanele stealth americane și eficacitatea lor. În 1999, un F-117A american a fost doborât deasupra Belgradului în Serbia. Este un fapt confirmat. La prima vedere, pare să afecteze imaginea despre tehnologia stealth a avioanelor americane. Dar analizând mai profund lucrurile, se observă cu totul altceva. Piloții americani de pe F-117A au avut curajul să zboare chiar deasupra capitalei Belgrad, extrem de bine apărată antiaerian, ferm convinși că nu vor fi descoperiți. Zbori așa doar când ești foarte sigur pe ceea ce ai, deși era o tehnologie stealth din anii 70 ai secolului trecut. De-atunci, americanii au mai făcut B-2, F-22, F-35 și mai nou B-21, bazându-se pe multe, multe lecții învățate.
Avioanele stealth sunt făcute să vină în ascuns deasupra adversarului, astfel încât acesta să nu dispună de timp de ripostă. Lansarea de rachete de la sute de km, cum o fac rușii cu Su-57 din regiunile Kursk, Briansk și Lugansk, conform a două din cele trei articole, se poate face și cu alte avioane care nu sunt neapărat stealth.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rachetele vor fi livrate încă de la sfârșitul lunii iulie și vor veni într-un număr mare, a declarat generalul Freuding, responsabilul pentru coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.
Ministerul german de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul chinez în legătură cu un incident în care armata chineză a amenințat echipajul unui avion german din cadrul misiunii maritime militare Aspides.
După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.
Desfășurarea avioanelor de generația a cincea în Polonia este un semnal clar al determinării alianței de a proteja flancul estic și fluxul vital de sprijin militar. Într-o mișcare menită să trimită un mesaj tranșant Moscovei, Olanda și Norvegia vor disloca avioane de luptă F-35 în Polonia pentru a patrula spațiul aerian estic al NATO, având ca misiune explicită protejarea livrărilor de ajutor militar către Ucraina.
Într-o demonstrație de forță ce semnalează o schimbare în doctrina militară americană, piloți de elită ai Forțelor Aeriene ale SUA au preluat controlul simultan asupra a patru drone de luptă semi-autonome XQ-58A. Acest exercițiu nu a fost doar un test tehnic, ci o declarație de intenție a Pentagonului, un pas decisiv în cursa pentru superioritate în era războiului algoritmic și un prim capitol dintr-un viitor în care roiuri de drone loiale, sau „wingmeni robotici”, vor zbura alături de avioanele de vânătoare.
Industria națională de apărare continuă să sufere din cauza lipsei de viziune strategică și a negocierii eficiente în raport cu marile contracte de achiziții militare, atrage atenția analistul militar colonel (r.) Ion Petrescu. El a dat exemplul achiziției de avioane de luptă F-16 și a comparat achiziția noastră cu cea a Poloniei, unde decidenții politici de la Varșovia au reușit să implice industria națională poloneză de apărare în programe de cooperare industrială, așa-zisul offset, în contextul în care americanii nu sunt recunoscuți ca fiind foarte implicați în offset.
Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.
Împreună cu partenerii săi americani Northrop Grumman și Lockheed Martin, Rheinmetall a atins o altă etapă importantă într-un proiect cheie pentru Bundeswehr, dar și pentru celelalte state NATO care sunt în programul F-35 - fabrica din Germania pentru producerea secțiunilor centrale ale fuzelajului va începe producția.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, şi directorul general al companiei Swift Beat LLC, Eric Schmidt, au semnat un memorandum privind un parteneriat strategic pe termen lung, în prezenţa preşedintelui ucrainean.
Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.
Într-o demonstrație clară de forță și determinare, Norvegia își va disloca în Polonia, în această toamnă, cele mai avansate avioane de vânătoare, Lockheed Martin F-35A Lightning II. Misiunea lor este una extrem de precisă si are ca obiectiv să formeze un scut deasupra celui mai important nod logistic pentru ajutorul militar occidental destinat Ucrainei – aeroportul Rzeszow-Jasionka.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
Un avion dronă stealth de ultimă generație de tip Anka 3 s-a prăbușit. Turcia a confirmat incidentul, dar l-a nuanțat.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane (UAC) a anunțat, pe 25.06.2025, că un nou lot de avioane de luptă multifuncționale de tip Su-35S a intrat în dotarea trupelor ruse. Livrarea a fost efectuată în cadrul comenzilor de stat pentru apărare pe anul 2025.
În luna aprilie anunțam că Olanda va transfera definitiv României avioanele din Centrul de Pregătire F-16. Potrivit informațiilor analistului Radu Tudor, noul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, va semna documentul care oficializează acest transfer.
Sapsan este o rachetă promițătoare, eficientă, ieftină și cu potențial de a înlocui sau completa livrările occidentale scumpe, chiar dacă rămân încă unele necunoscute legate de precizie.
Una dintre prioritățile Franței este de a recăpăta, cât mai curând posibil, capacitatea de a neutraliza apărarea aeriană inamică. Această capacitate a fost, în mare parte, pierdută odată cu retragerea rachetei antiradar AS-37 MARTEL, care era utilizată de avioanele Jaguar. Dar acest lucru se va schimba pe viitor, căci noua versiune a Rafale, Rafale F5 va ține cont de saturarea apărării antiaeriene a inamicului, în ceea ce putem numi războiul viitorului.
Su-57, avionul rus de generația a 5-a - sau cel puțin considerat de ruși ca fiind parte a acestei generații - s-a „născut” greu, întâmpinând numeroase probleme tehnice, mai ales pe parte de motorizare. Cu programul întârziat mult, de altfel primul Su-57 din producția de serie s-a și prăbușit, cu livrări relativ puține inclusiv pentru Armata rusă, Moscova se confruntă și cu faptul că Su-57 nu a rupt deloc gura târgului pe piața externă. Salvarea versiunii de export, Su-57E, ar putea veni chiar din India iar rușii sunt dispuși la un compromis fără precedent.
Thales a primit un contract pentru a furniza Albaniei unui radar de supraveghere aeriană Ground Master 400 Alfa (GM400α).
Liderii europeni au emis sâmbătă o declarație comună, salutând eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, dar au reiterat necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Kiev și a unui veto rusesc asupra viitorului său în NATO și UE.
Czechoslovak Group, gigantul ceh din industria de apărare, se extinde pe piața americană, primind un contract uriaș pentru a moderniza o fabrică strategică de muniție a armatei SUA. Administrația americană a decis să accelereze masiv producția de muniție, iar pentru prima dată, a apelat la expertiza unei companii europene. MSM Group North America, o subsidiară a grupului slovac MSM, parte la rândul ei a puternicului conglomerat ceh Czechoslovak Group (CSG), a obținut un contract de 635,2 milioane de dolari pentru a construi noi facilități la Iowa Army Ammunition.
Sâmbătă dimineață, la doar câteva ore după un summit istoric în Alaska, care nu a adus niciun armistițiu, președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au purtat o convorbire telefonică. Un dialog-cheie care a decurs pe două paliere: inițial, o discuție bilaterală, urmată de o conferință telefonică extinsă cu lideri europeni.
Cu ocazia Zilei Forțelor Armate Poloneze, celebrată la 15 august, Polonia a organizat o paradă militară de amploare în capitala sa, Varșovia, eveniment ce a marcat victoria țării asupra Armatei Roșii în Bătălia de la Varșovia din 1920. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a reamintit semnificația istorică a evenimentului, declarând că „Rusia nu este invincibilă”.
Într-o reacție rapidă și tranșantă, ministrul de externe ceh, Jan Lipavsky, a dinamitat retorica propagandei ruse, calificând drept „absurdități” declarațiile președintelui Vladimir Putin de după summitul din Alaska cu Donald Trump. Declarațiile sale au punctat o realitate crudă și dureroasă, pe care Kremlinul încearcă din răsputeri să o estompeze: conflictul nu are la bază decât ambițiile imperiale ale Moscovei.
Germania a prezentat recent o nouă rachetă anti-dronă, un proiect care ridică o întrebare esențială în contextul războiului modern: este o soluție militară scumpă justificată, chiar și atunci când este prezentată ca "ieftină"? La 2.500 de euro bucata, racheta DroneHammer este o "afacere" față de un sistem de apărare antiaeriană tradițional, dar o extravaganță față de o dronă FPV de 500 de euro, care ar putea face aceeași treabă. O analiză rece a tehnologiei arată că nemții par să reinventeze roata, ignorând lecțiile de pe câmpul de luptă din Ucraina.
Cine se mai gândea că avioanele de vânătoare sovietice, scoase din uz de ani buni, mai pot stârni interesul? Se pare că da, cel puțin în Ungaria. O poveste demnă de un film de spionaj a apărut în presa maghiară, ridicând semne de întrebare serioase despre securitatea națională. Se pare că, acum aproximativ două săptămâni, piese de valoare au fost furate de la avioane MiG-29 dezafectate, aflate pe aerodromul militar Kecskemét.
Lumea a privit cu sufletul la gură spre Alaska. Pentru puțin peste cinci ore, președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, s-au întâlnit față în față la o bază militară din Anchorage. Așteptările erau uriașe, alimentate de declarațiile optimiste ale lui Trump, care promisese o încetare a focului. Finalul a fost însă abrupt și, cel puțin pentru Ucraina, fără niciun rezultat concret.
Președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă. Discuțiile de vineri de la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, sunt urmărite îndeaproape din cauza războiului în curs din Ucraina, care se poartă pentru a preveni o invazie rusă la scară largă.
Deși Marea Britanie nu are trupe în Ucraina care ar putea participa la lupte directe împotriva Rusiei, o imagine cu doi colonei britanici capturați a început recent să circule pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, bărbații în cauză nu există, iar întregul mesaj este propagandă rusească, imaginea fiind în mod clar opera inteligenței artificiale.
Primele minute vor fi decisive, avertiza Trump, zilele trecute, cu privire la ”întâlnirea secolului” dintre el și dictatorul rus Vladimir Putin. Dar, până atunci, părțile vor să dea semnale potrivit cărora sunt ”in control”. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 22.30, ora României.
La manifestările dedicate Zilei Marinei Române 2025 au luat parte peste 3.500 de militari, majoritatea români, dar și din state partenere. Turcia a fost prezentă cu două nave – o fregată și o corvetă, iar Bulgaria a participat cu o fregată.
Guvernul bulgar a anunţat vineri construirea unei baze militare cu o capacitate de minim 5.000 de soldaţi.
Un summit crucial se desfășoară astăzi în Alaska, unde președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin. Agenda oficială, axată pe posibila încheiere a războiului din Ucraina, este deja umbrită de o strategie elaborată a Kremlinului: distragerea atenției. Potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia va folosi summitul nu pentru a discuta pacea, ci pentru a încerca să obțină un ajutor economic vital.
Europa se pregătește pentru o nouă realitate. După ani de zile de investiții timide în apărare, liderii europeni par să fi înțeles că o Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă. Semnalul cel mai clar al acestei schimbări de paradigmă vine nu de la o nouă flotă de tancuri, ci dintr-un proiect aparent banal: redeschiderea unei căi ferate vechi de 170 de ani.
Într-un context geopolitic tensionat, Germania pare să-și revizuiască drastic politica de înzestrare militară. După ani de discuții și tergiversări, se pare că Guvernul de la Berlin este gata să facă un pas important, hotărând să extindă arsenalul de rachete de croazieră Taurus. Această decizie, deși încă neconfirmată oficial, ar putea marca momentul unei schimbări de paradigmă în strategia de securitate a Bundeswehr, mai ales în fața amenințărilor din est.
Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.
SUA blochează un important canal financiar ilegal, prin care Rusia se conecta internațional. Valoarea tranzacțiilor prin el depășise 100 de miliarde de dolari. Administrația americană, înainte cu o zi de summitul Trump – Putin din Alaska, trimite Moscovei un avertisment privind ceea ce va face în continuare dacă Rusia nu acceptă pacea în războiul din Ucraina.
Pierderea recentă a unui alt avion multirol Su-30SM din flota aeriană a Flotei Ruse din Marea Neagră scoate în evidență o realitate dură pentru Kremlin: capacitatea sa de luptă aeriană este erodată constant și ireversibil. Conform analizei publicației Militarnyi și a altor experți militari, unitatea de elită a Rusiei, Regimentul 43 Aviație Navală de Asalt, a pierdut deja mai mult de jumătate din flota sa de Su-30SM, avioane cu care a început invazia la scară largă în 2022.
Forțele Navale Române sărbătoresc cea de-a 123-a ediție a Zilei Marinei printr-o serie de evenimente desfășurate în marile orașe portuare ale țării. Punctul central al manifestărilor din acest an este, ca de obicei, Constanța, unde are loc un exercițiu naval amplu, dar și evenimente care onorează tradițiile militare și religioase.
Summitul programat în Alaska, între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, a fost prezentat de unii experti internaționali drept o șansă istorică pentru pace. Realitatea, însă, este departe de a fi atât de optimistă. Conform analizei detaliate a The Institute for the Study of War (ISW) și a declarațiilor oficialilor ruși, Kremlinul nu vine la această întâlnire pentru a negocia, ci pentru a impune condițiile unei capitulări totale a Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).
Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, propune o extindere majoră a prezenței NATO în Marea Neagră, o zonă care a devenit un teatru de război crucial după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Într-un interviu acordat agenției Reuters, oficialul a declarat că grupul de lucru comun format din România, Bulgaria și Turcia, creat inițial pentru a elimina minele navale, ar trebui să evolueze într-un proiect de patrulare. Scopul este clar: protejarea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale de potențialele atacuri ruse.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.
Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Elveția, celebră pentru neutralitatea sa, se confruntă acum cu un paradox: cel mai bun avion de luptă pentru apărarea sa aeriană, F-35, vine cu o factură în creștere și o incertitudine politică tot mai mare. Și de vină e, se pare, ar fi politica tarifară impusă de Donald Trump.
Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a restabilit o componentă crucială a capabilităților sale navale de proiecție a puterii, odată cu sosirea primelor trei avioane de luptă F-35B. Această dezvoltare marchează un moment istoric, semnalând revenirea națiunii la operarea avioanelor de luptă cu decolare de pe portavioane și o schimbare majoră în strategia sa de apărare.
Războiul hibrid al Rusiei nu este un concept abstract, ci o realitate concretă, iar Norvegia simte acum din plin consecințele sale. Declarațiile șefului serviciului de informații norvegian, Nils Andreas Stensones, conform cărora Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, confirmă temerile tot mai mari din Europa. Este un semnal de alarmă pentru o regiune care, decenii la rând, a crezut că pacea este un dat.
