Pe 12 septembrie, trei site-uri internet au publicat, aparent independent unul de celălalt, câte un articol în limba engleză despre întrebuințarea avioanelor stealth rusești Su-57 în atacuri asupra Ucrainei.
Deși nu intră în categoria celor mai citite puublicații, site-urile respective (individualizate în continuare A, B și C, în funcție de ordinea în care au fost publicate articolele), datorită faptului că sunt specializate pe probleme militare, dau o anumită aură de autenticitate informațiilor prezentate. Desigur și limbajul folosit, precum și unele afirmații reale, dar foarte generale, contribuie la confecționarea credibilității mesajului.
Avioane Su-57 rusești. Foto: Ministerul Apărării din Rusia, via Defence24
Narațiunile din cele trei articole nu sunt identice dar au câteva puncte comune.
Unul dintre ele este că surse din Forțele Aeriene ucrainene au precizat că aeronave Su-57 rusești au desfășurat peste 40 de lovituri împotriva Ucrainei. Sursele din Forțele Aeriene ucrainene nu sunt menționate dar nu ar fi o problemă pentru că și marile agenții de presă fac acest lucru.
Pentru a face povestea cât mai autentică, în fiecare articol este inserată o remarcă din 9 ianuarie 2023, făcută de Ministerul britanic al Apărării (pe rețeaua X), în care se precizează că, ”cel puțin din iunie 2022, forțele aerospațiale ruse au folosit aproape sigur Su-57 FELON pentru a desfășura misiuni împotriva Ucrainei.”
(1/6) Since at least June 2022, Russian Aerospace Forces have almost certainly used Su-57 FELON to conduct missions against Ukraine. FELON is Russia's most advanced fifth-generation supersonic combat jet, employing stealth technologies and highly advanced avionics.
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) January 9, 2023
Mai departe, toate articolele sugerează că Su-57 ar fi fost folosite la distrugerea centralei termice Trypillia, de lângă Kiev, pe 11 aprilie 2024.
Sunt și puncte comune doar în câte două articole, cele mai multe identități fiind între site-urile A și C.
Potrivit site-urilor A și C, Su-57 lansează rachetele din spațiul aerian al regiunilor rusești Kursk și Briansk, precum și din regiunea ucraineană ocupată Lugansk, în timp ce site-ul B nu face referiri pe acest subiect.
Site-urile A și C precizează, cu unele mici diferențe, că activitatea avioanelor Su-57 s-a intensificat în ultimele șapte luni. Astfel, site-ul A precizează că au fost efectuate 30 de atacuri (din cele toate 40) în timp ce pe site-ul C se face referire la 40 de atacuri efectuate (adică toate) începând luna februarie.
Un alt punct comun între site-urile A și C este lansarea a 30 de rachete de croazieră în ultimele șapte luni.
Site-urile A și B precizează că la lovirea centralei Trypillia au fost folosite rachete Kh-69, în timp ce site-ul C nu face referiri la tipul de rachetă folosit în atac.
Există și o informație majoră care este postată doar pe un singur site. Ea pare un fel de contribuție personală la întreaga narațiune despre Su-57 și, probabil, are ca scop să creeze, în rândul cititorilor, convingerea de mare dezvăluire precum și de mare autenticitate.
Astfel, poate cea mai interesantă știre din această întreagă poveste despre folosirea Su-57 la atacarea Ucrainei este precizarea din articolul postat pe site-ul B, potrivit căreia avioanele Su-57 au fost folosite pe 4 septembrie 2024 în atacul asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei, când și-au pierdut viața șapte persoane.
Su-34 și Su-57
Alte referiri din articole sunt mai puțin legate de situația operativă din Ucraina. Sunt prezentate unele caracteristici avansate ale rachetelor folosite de avionul Su-57, printre care Kh-69, Kh-59MK2, Kh-58USHK, K-77M. Se fac referiri și la misiuni în Siria efectuate în trecut de avioane Su-57.
Ca o caracteristică generală, se observă că tonul fiecăruia dintre cele trei articole este laudativ față de aeronavele Su-57, o tendință pe care o observăm și față de alte arme rusești, prezentate în aceste publicații.
Se pune întrebarea legitimă cât de veridică este afirmația, prezentă în materiale, potrivit căreia ”surse din Forțele Aeriene ucrainene au informat …”. Chiar există acele surse din Forțele Aeriene ucrainene care să fi declarat așa ceva pentru cele trei publicații? Sau - ca să se credibilizeze informația - este prezentată sursă inventată?
Dacă există, atunci putem presupune că acele surse ucrainene sunt trădători și armata ucraineană are unele probleme interne de rezolvat. Varianta doi este că acele surse au încercat să avertizeze comunitatea internațională despre ceva important dar, când au văzut ce a ieșit, au încheiat, probabil, orice colaborare cu site-urile respective. În ambele cazuri, urmarea cea mai probabilă pentru cele trei site-uri ar fi pierderea unei surse cu acces la un nivel foarte înalt din punct de vedere militar. Apare astfel o nouă întrebare. Merită să fie sacrificată sursa respectivă? Este posibilă o sacrificare mortală în actualele condiții pentru că serviciile de contraspionaj ucrainene nu vor da înapoi.
Desigur, există și varianta banală ca aceste articole să fie o invenție pură. În limba ucraineană nu apare absolut nimic pe acest subiect, precum și nici în franceză sau germană. Nici măcar în rusă nu există nimic. Această absență remarcabilă din media în alte limbi, precum și asemănările evidente dar nu perfecte dintre cele trei articole, poate duce și la concluzia că articolele au fost generate cu inteligența artificială. Generatorul de texte, probabil unul foarte avansat existent doar pentru limba engleză, ar avea ca intrări anumite informații cheie pe care le respectă întocmai. Fiecare articol ar fi primit un set unic informații care trebuia să fie neapărat în articol, cum ar fi cele peste ”40 de atacuri” și ”surse din Forțele Aeriene ucrainene” dar și o anumită individualizare la fiecare articol.
În economia întregului război informațional aceste trei articole cântăresc cât o picătură, dar fără reacție din partea Occidentului aceste picături vor forma un ocean, nu peste mult timp. Poate ar fi timpul ca acele faimoase echipe și instrumente de luptă împotriva dezinformării să reacționeze mai rapid, decât la bilanțurile care apar peste luni de zile după ce a avut loc o operație informațională și răul a fost făcut. Oamenii simpli, pervertiți unul câte unul de aceste narațiuni pro-ruse scrise sub masca profesionalismului, vor forma în viitor o masă critică care vor schimba rezultatele alegerilor.
Ce s-a urmărit precis prin aceste trei articole este greu de spus. Cu siguranță fac parte din războiul informațional la scară mare dintre Rusia și Occident. Cu siguranță fac parte dintr-o operație informațională care este parte a acestui război. Un scop al operației ar putea fi testarea eficienței unui anumit mod de expunere a unei narațiuni favorabile Rusiei. Un altul ar putea fi consolidarea audienței celor trei site-uri cu ceva excepțional. În plus, mai intră în plasa narațiunilor rusești și câțiva avizi de senzațional, care nu au timpul și nici determinarea să acceseze informațiile din mai multe surse.
F-22 Raptor, photo source: Lockheed Martin
Într-o altă ordine de idei, articolele despre avioane de luptă stealth, spionaj, forțe speciale și alte elemente militare îngropate în secrete adânci sunt ca mersul pe gheața subțire, adică total nesigure mai ales când nu sunt bazate pe surse oficiale. Despre Su-57 se pot spune pure invenții, deoarece nimic nu se poate verifica din surse de încredere. De exemplu avionul s-ar putea să nu fie unul stealth avansat, la fel cu racheta hipersonică Khinzhal care nu este atât de grozavă precum o lăudau rușii.
Spre deosebire de Su-57, din SUA avem informații confirmate despre avioanele stealth americane și eficacitatea lor. În 1999, un F-117A american a fost doborât deasupra Belgradului în Serbia. Este un fapt confirmat. La prima vedere, pare să afecteze imaginea despre tehnologia stealth a avioanelor americane. Dar analizând mai profund lucrurile, se observă cu totul altceva. Piloții americani de pe F-117A au avut curajul să zboare chiar deasupra capitalei Belgrad, extrem de bine apărată antiaerian, ferm convinși că nu vor fi descoperiți. Zbori așa doar când ești foarte sigur pe ceea ce ai, deși era o tehnologie stealth din anii 70 ai secolului trecut. De-atunci, americanii au mai făcut B-2, F-22, F-35 și mai nou B-21, bazându-se pe multe, multe lecții învățate.
Avioanele stealth sunt făcute să vină în ascuns deasupra adversarului, astfel încât acesta să nu dispună de timp de ripostă. Lansarea de rachete de la sute de km, cum o fac rușii cu Su-57 din regiunile Kursk, Briansk și Lugansk, conform a două din cele trei articole, se poate face și cu alte avioane care nu sunt neapărat stealth.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul regiunii Murmansk din nordul Federației Ruse, Andrei Chibis, a anunțat, pe 11.09.2024, că regiunea a fost supusă unui atac al dronelor ucrainene.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 11.09.2024, în cadrul exercițiului strategic de comandament și stat major Ocean-2024, două bombardiere strategice Tu-160 au zburat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
Deși nu a prezentat date exacte, unul dintre oficialii Raytheon confirmă ceea ce se presupunea de ceva timp: ultima dezvoltare a cunoscutei rachete aer-aer AMRAAM ar fi zburat 200 de km.
La finalul săptămânii trecute o cel puțin o dronă rusească a intrat aproximativ 30 de kilometri în adâncimea spațiului aerian al României, preț de mai bine de 30 de minute, după care a reintrat în spațiul aerian al Ucrainei. Incidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării și a avut loc în contextul atacurilor masive ale ocupantului rus împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre, aflate în imediata vecinătate a României.
Potrivit informațiilor din media de specialitate, Egiptul a plasat prima comandă pentru avioanele de vânătoare chinezești J-10C, devenind astfel a doua țară după Pakistan care achiziționează această aeronavă de luptă.
La una dintre bazele aeriene aparținând Brigăzii 831 de Aviație Tactică din Ucraina, un avion de vânătoare Su-27 a fost observat recent în timpul pregătirilor pentru zbor și în timpul zborului. O caracteristică deosebit de evidentă a acestei aeronave este integrarea armamentului occidental, în special a rachetei americane AGM-88 HARM.
Suedia a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de aproximativ 443 de milioane de dolari. Noul pachet de sprijin include o gamă largă de mijloace, de la muniție până la echipamente navale și anunță, de asemenea, pregătirile pentru un potențial transfer al aeronavelor de luptă JAS 39 Gripen în Ucraina.
Sancțiunile occidentale au răcit dorința multor țări din întreaga lume de a coopera cu Federația Rusă în domeniul tehnico-militar, de teama să nu fie lovite de “un ricoșeu” al acestor măsuri.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și o delegație a Congresului SUA, la o întâlnire care a avut loc pe 06 septembrie în Italia, au discutat, printre altele, despre posibila implicare a piloților de avioane F-16 pensionați în țările membre NATO în pregătirea piloților ucraineni.
Aterizarea și decolarea de pe o autostradă sunt, poate, cele mai critice momente pentru o aeronavă militară în misiuni non-combat.
Forțele Aeriene Ucrainene testează un echivalent intern al kitului rusesc UMPK, ataşat bombelor FAB-500, permițând aeronavelor ucrainene să efectueze bombardamente cu rază lungă de acțiune asupra facilitaţilor militare ruse. În special, acest tip neidentificat de bombă aeriană ghidată are o componentă în secțiunea cozii care seamănă fie cu un propulsor cu combustibil solid, fie cu un motor turboreactor, ceea ce, teoretic, ar putea extinde semnificativ raza de acțiune a utilizării sale, în special sub amenințarea constantă a sistemelor rusești de apărare aeriană.
Pentru prima dată ucrainenii au reușit să doboare o drona rusă de tip Orlan-10, la mare altitudine. Din imaginile video prezentate se poate observa cum cele două drone se duelează la mare înălțime. Orlan-10 e vânat de drona kamikaze ucraineană, care reușește să o lovească de deasupra cu mare putere.
Avioanele de luptă au cunoscut un progres fantastic de la introducerea lor în războaie în urmă cu peste 100 de ani. De la biplanele simple din Primul Război Mondial la avioanele supersonice, ultra-manevrabile și stealth de generația a cincea, avionul de luptă este un concept în continuă evoluție.
China își intensificî prezența pe piețele internaționale de apărare prin promovarea activă a produselor sale militare, inclusiv a sistemului avansat de arme cu laser OW5-A50, în Orientul Mijlociu.
Forțele armate egiptene au anunțat la Salonul Aeronautic Internațional din Egipt vor primi două avioane tactice C-130J-30 Super Hercules. Aeronavele au fost achiziționate prin mecanismul FMS cu U.S. Air Force.
Dubla lovitură primită de Ucraina în accidentul F-16 este, treptat, compensată de aliați. Țările de Jos au anunțat că transferă Ucrainei echipamente de întreținere și rachete aer-aer pentru avioanele multifuncționale F-16, în timp ce primul grup de piloți ucraineni a ajuns în Canada pentru antrenament.
Forțele Aeriene Belaruse au doborât două drone de atac rusești pe 5 septembrie în apropierea orașului belarus Homel, a afirmat grupul de monitorizare Belarusian Hajun. Dacă se confirmă, aceasta ar fi prima dovadă reală a unei interceptări reușite a unor drone rusești de către forțele belaruse deasupra spațiului aerian al țării.
În timp ce Iranul amenință că va ataca Israelul ca răspuns la asasinarea liderului Hamas Ismail Haniyeh în interiorul Teheranului, programul său de rachete mult lăudat rămâne una dintre puținele sale modalități de a răspunde direct, dar sunt serioase întrebări despre cât de periculos este cu adevărat acesta.
Programul s-a aflat în spatele atacului fără precedent cu drone și rachete asupra Israelului în aprilie, când Iranul a devenit prima țară care a lansat un astfel de atac de când fostul regim irakian al lui Saddam Hussein a tras cu rachete Scud asupra Israelului în mijlocul războiului din Golf din 1991.
Dar puține rachete iraniene și-au atins țintele. Multe dintre ele au fost doborâte de forțele coaliției conduse de SUA, în timp ce alte rachete aparent nu au reușit să se lanseze sau s-au prăbușit în zbor. Chiar și cele care au ajuns în Israel păreau să-și fi ratat ținta.
Guvernul german a confirmat derularea procesului de livrare a nu mai puțin de 12 sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T SLM către Ucraina. Sistemele avansate fac parte din angajamentul mai larg al Germaniei de a consolida capacitatea de apărare a Ucrainei în faţa invaziei în curs a trupelor ruse, după cum a informat Reuters.
La sfârșitul lunii august, avioanele F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, care desfășoară în prezent misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, au sprijinit operatia ''Aigle'' condusă de Franța, în timpul unor exerciții de coordonare aer-sol.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, a sugerat renunțarea la programele de luptă costisitoare și de lungă durată, cum ar fi avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), în favoarea unor aeronave modulare mai adaptabile, mai mici și mai ieftine.
O dronă RQ-4B Global Hawk a Forțelor Aeriene ale SUA care efectua un zbor de recunoaștere în apropiere de Estonia în cursul nopții de vineri spre sâmbătă a început brusc să se comporte ciudat după ce se pare că a fost tinta atacului unui sistem rusesc de război electronic (EW). Drona decolase de la baza britanică Fairford a Royal Air Force (RAF).
O serie de experți americani și ucraineni investighează cauza doborârii avionului de vânătoare F-16. Deși ancheta nu a fost făcută publică, doi înalți oficiali ai Pentagonului au declarat sâmbătă pentru New York Times că „un foc prietenesc” este puțin probabil să fi fost cauza prăbușirii avionului F-16. Alte cauze posibile ale prăbușirii includ o defecțiune tehnică sau o eroare de pilotaj.
Serviciul de presă al corporației de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 02.09.2024, că Întreprinderea de aviație din Novosibirsk a predat Ministerului rus al Apărării încă un lot de avioane de bombardament și vânătoare de tip Su-34.
La momentul zborului luptătorului, pe lângă Patriot, Stinger și Starstreak erau active împotriva țintelor inamice.
Turcia dorește mult să-și dezvolte puterea aeriană și, în pofida avântului fără precedent al industriei sale militare, analizează diferite opțiuni pentru a achiziționa deocamdată din afară capabilitățile necesare acoperirii deficiențelor sale aeriene actuale, propunând inclusiv o perspectivă mai conciliantă asupra posibilității de obținere a aeronavei americane F-35.
Cursa înarmărilor pe segmentul drone este poate cea mai activă în Războiul din Ucraina.
Imaginile publicate recent de canalul Telegram „Crimean Wind” relevă desfășurarea sistemului rusesc de apărarea antiaeriană la joasă înălțime Pantsir-S1M chiar pe Podul Crimeea, pod considerat o facilitate critică a cărei integritate are o semnificație majoră nu atât pentru aprovizionarea trupelor ruse care au invadat sudul Ucrainei, cât pentru moralul acestora și al armatei ruse în general.
Ucraina a lansat duminică dimineață o lovitură cu drone care a vizat Moscova și alte câteva regiuni rusești, au declarat oficiali ruși.
Armatele americană şi irakiană au efectuat joi un raid împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în vestul Irakului şi au ucis 15 dintre luptătorii acesteia, a anunţat vineri Comandamentul Militar al SUA pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM).
Ucraina va primi sisteme de artilerie AS90 suplimentare din Marea Britanie până la sfârșitul anului 2024.
Personalul militar care participă la exerciții va simula misiuni în care avioane de război transportă focoase nucleare americane, notează Reuters.
Seimul (Parlamentul leton) a adoptat o nouă Lege privind serviciul militar.
În noaptea de 9 spre 10 octombrie, dronele ucrainene au avut culoar liber de zbor spre sud-est, în direcția regiunilor rusești Krasnodar și Adigheia. UAV-urile de atac ucrainene au lovit baza aeriană „Khanskaya” situată lângă orașul Maykop, capitala Republicii Adigheia – o unitate administrativ teritorială aflată la nord de Munții Caucaz.
Comandantul suprem al armatei americane în Europa, generalul Christopher Cavoli, a întocmit o listă a sistemelor de armament pe care SUA le dețin și care ar putea ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei și pe care administrația Biden nu le-a furnizat încă, inclusiv rachete aer-sol și o rețea de comunicații securizată utilizată de NATO.
Președintele Comisiei Europene a anunțat lansarea unui nou mecanism de asistență financiară pentru Republica Moldova. Este vorba de Mecanismul de Reformă și Creștere folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, care a fost lansat în luna mai a anului curent.
Într-un raport publicat la 9 octombrie și consultat de The Guardian, institute de cercetare germane și britanice au îndemnat factorii de decizie să înființeze o „bancă NATO” pentru a „proteja de Trump” cheltuielile militare ale alianței.
Forțele Armate Ucrainene au distrus un depozit de muniții în care se aflau şi drone Shahed („Geran”). Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că depozitul era situat în satul Oktyabrske din regiunea rusă Krasnodar.
Producătorii ucraineni ar putea primi până la 20 de miliarde de dolari în cazul ridicării interdicției privind exporturile de arme și, de exemplu, ar putea înveşti această sumă în creșterea producției interne pentru propria armată. Financial Times scrie despre acest lucru, analizând dorința industriei ucrainene și a unor oficiali ca aceasta interdicţiei să fie ridicată, după ce a fost introdusă în 2022.
Documentul „Fundamentele păcii”, care va stabili condițiile detaliate pentru un sfârșit just al războiului, va fi gata până în noiembrie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat acest lucru la Dubrovnik (Croația), în timpul unui discurs susținut la cel de-al treilea summit Ucraina-Europa de Sud-Est, relatează Ukrinform.
Grupul de monitorizare Belarusian Hajun Project a informat, într-o postare pe contul său de Twitter, că, pe 09.10.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip MiG-31K, purtător de rachete hipersonice Kinjal, a aterizat pe aerodromul Machulishchy din Republica Belarus.
De la formarea Alianței Sahel cu partenerii săi Mali și Burkina Faso, Nigerul a apărut ca un caz excepțional prin deschiderea sa față de tratarea cu Algeria și consolidarea relațiilor sale bilaterale cu aceasta, ceea ce a încurcat situația din cadrul confederației.
Serviciul de presă al companiei ruse de stat Rostec a informat, pe 09.10.2024, că reprezentanții Corporației întrunite constructoare de avioane (OAK) au predat Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse un nou lot de bombardiere de front Su-34.
Northrop Grumman, lider în producția de arme de calibru mediu, a prezentat cea mai recentă inovație a sa: tunul cu lanț cu dublă alimentare M230 Link Fed.
Franța ține pasul cu cele mai noi sisteme de luptă ale domeniului aerian – avioanele de luptă fără pilot care colaborează între ele, cunoscute mai larg sub acronimul CCA (Collaborative combat aircraft). Noua dronă de luptă va fi una stealth.
Serviciile de informații americane și agențiile ONU estimează că armele Republicii Islamice ar putea fi gata până la sfârșitul anului.
Germania reconsideră cererea Turciei de a achiziționa avioane de luptă Eurofighter Typhoon, pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a anunțat miercuri că a lovit peste noapte un arsenal militar rus în regiunea Bryansk, inclusiv muniție de rachete și artilerie și bombe aeriene dirijate, scrie Reuters.
Totul va fi diferit după războiul din Ucraina - de la zecile de mii de drone care vor supraveghea non-stop linia frontului, până la echipamentele robotizate folosite pentru acțiuni de luptă în medii prea riscante pentru soldați. Chiar și procesul de deminare va suferi îmbunătățiri substanțiale, grație noilor tehnologii care vor îngloba inteligența artificială.Cum arată ”Terminator 7”?
Ungaria amenință securitatea europeană, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs de miercuri, în care a criticat relațiile Budapestei cu Rusia și China.
Stimulată de creșterea dramatică a cheltuielilor de apărare de către multe guverne europene în urma invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de creșterea tensiunilor geopolitice în Indo-Pacific și în Orientul Mijlociu, Coreea de Sud a apărut ca o alternativă viabilă la furnizorii mai tradiționali de echipamente militare. Țările europene către care comaniil sud-coreene au inceput să-și exporte produsele includ deja Polonia, Finlanda, Norvegia, Lituania, Estonia, România, Slovacia, Cehia și Regatul Unit.
Alegătorii americani vor fi probabil inundați de o avalanșă de dezinformări și campanii de manipulare puse la cale de adversarii SUA cu scopul, potrivit unor înalți oficiali ai serviciilor de informații americane, de a influența rezultatele viitoarelor alegeri prezidențiale și de a pune la îndoială procesul în sine. Cea mai recentă evaluare a Office of the Director of National Intelligence (ODNI), publicată luni, vine cu doar 29 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, în cadrul cărora alegătorii americani vor alege următorul președinte al țării. „Am continuat să vedem cum actorii își intensifică activitățile pe măsură ce ne apropiem de ziua alegerilor”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații americane, informând reporterii sub rezerva anonimatului.
Armata franceză se pregătește pentru o confruntare militară cu Rusia, relatează Politico. Publicația notează că anul viitor se va dovedi un test crucial pentru armata franceză, pe măsură ce aceasta se transformă într-o forță capabilă să facă față unor ameninţări de securitate generate de Rusia.
În contextul actual, NATO se întoarce la misiunea sa principală de descurajare și apărare împotriva amenințărilor din est, în primul rând din partea Rusiei. Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat acest lucru la Bruxelles, în timpul unei conferințe de presă, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
De un an și jumătate, Occidentul vorbește despre posibila aderare a Ucrainei la NATO după ''scenariul german'', adică modelul când Germania a devenit membră a Alianței în ciuda faptului că era împărțită între vest și de est. Subiectul a fost readus în discuție de Financial Times, dar și de mai mulți experți, consultați chiar de către presă ucraineană. Fără urmă de îndoială, Kievul îşi menţine poziţia faţă de această propunere şi susţine că este o simplă speculație.
Bulgaria a comandat sistemul de rachete antiaeriene cu rază medie de acțiune IRIS-T SLM pentru a-și consolida capacitățile de apărare aeriană. Anunțul a fost făcut pe 7 octombrie de biroul de presă al companiei germane Diehl Defense, care produce acest sistem de apărare antiaeriană. Achiziția face parte din inițiativa europeană Sky Shield, la care Bulgaria a aderat anul trecut.
Rusia folosește bombe de aviație pe frontul din Donbas.
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că loviturile aeriene israeliene au ucis doi succesori ai liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, în timp ce Israelul își extinde ofensiva împotriva grupului susținut de Iran, cu o divizie suplimentară desfășurată în sudul Libanului.
Drona aeriană rusească, presupusă stealth, S-70 „Okhotnyk”, care s-a prăbușit zilele trecute lângă Konstantyanivka, era echipată cu o bombă glisantă ghidată, potrivit celor mai recente informații.
Turcia, stat membru NATO, a devenit azi sub conducerea regimului islamist al președintelui Recep Tayyip Erdogan, unul din cei mai importanți susținători ai grupării teroriste Hamas. În contextul în care Israelul a decis să taie toate capetele hidrei, atât ale grupărilor teroriste din Gaza, inclusiv Hamas, cât și a mult mai puternicei organizații teroriste Hezbollah în Liban, Erdogan vorbește de iminența unui război mondial.
Un ghid despre modul de pregătire pentru război va fi trimis, din noiembrie, la peste 5 milioane de gospodării din Suedia, a declarat ministrul Apărării Civile Carl-Oskar Bohlin.
