Pe 12 septembrie, trei site-uri internet au publicat, aparent independent unul de celălalt, câte un articol în limba engleză despre întrebuințarea avioanelor stealth rusești Su-57 în atacuri asupra Ucrainei.
Deși nu intră în categoria celor mai citite puublicații, site-urile respective (individualizate în continuare A, B și C, în funcție de ordinea în care au fost publicate articolele), datorită faptului că sunt specializate pe probleme militare, dau o anumită aură de autenticitate informațiilor prezentate. Desigur și limbajul folosit, precum și unele afirmații reale, dar foarte generale, contribuie la confecționarea credibilității mesajului.
Avioane Su-57 rusești. Foto: Ministerul Apărării din Rusia, via Defence24
Narațiunile din cele trei articole nu sunt identice dar au câteva puncte comune.
Unul dintre ele este că surse din Forțele Aeriene ucrainene au precizat că aeronave Su-57 rusești au desfășurat peste 40 de lovituri împotriva Ucrainei. Sursele din Forțele Aeriene ucrainene nu sunt menționate dar nu ar fi o problemă pentru că și marile agenții de presă fac acest lucru.
Pentru a face povestea cât mai autentică, în fiecare articol este inserată o remarcă din 9 ianuarie 2023, făcută de Ministerul britanic al Apărării (pe rețeaua X), în care se precizează că, ”cel puțin din iunie 2022, forțele aerospațiale ruse au folosit aproape sigur Su-57 FELON pentru a desfășura misiuni împotriva Ucrainei.”
(1/6) Since at least June 2022, Russian Aerospace Forces have almost certainly used Su-57 FELON to conduct missions against Ukraine. FELON is Russia's most advanced fifth-generation supersonic combat jet, employing stealth technologies and highly advanced avionics.
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) January 9, 2023
Mai departe, toate articolele sugerează că Su-57 ar fi fost folosite la distrugerea centralei termice Trypillia, de lângă Kiev, pe 11 aprilie 2024.
Sunt și puncte comune doar în câte două articole, cele mai multe identități fiind între site-urile A și C.
Potrivit site-urilor A și C, Su-57 lansează rachetele din spațiul aerian al regiunilor rusești Kursk și Briansk, precum și din regiunea ucraineană ocupată Lugansk, în timp ce site-ul B nu face referiri pe acest subiect.
Site-urile A și C precizează, cu unele mici diferențe, că activitatea avioanelor Su-57 s-a intensificat în ultimele șapte luni. Astfel, site-ul A precizează că au fost efectuate 30 de atacuri (din cele toate 40) în timp ce pe site-ul C se face referire la 40 de atacuri efectuate (adică toate) începând luna februarie.
Un alt punct comun între site-urile A și C este lansarea a 30 de rachete de croazieră în ultimele șapte luni.
Site-urile A și B precizează că la lovirea centralei Trypillia au fost folosite rachete Kh-69, în timp ce site-ul C nu face referiri la tipul de rachetă folosit în atac.
Există și o informație majoră care este postată doar pe un singur site. Ea pare un fel de contribuție personală la întreaga narațiune despre Su-57 și, probabil, are ca scop să creeze, în rândul cititorilor, convingerea de mare dezvăluire precum și de mare autenticitate.
Astfel, poate cea mai interesantă știre din această întreagă poveste despre folosirea Su-57 la atacarea Ucrainei este precizarea din articolul postat pe site-ul B, potrivit căreia avioanele Su-57 au fost folosite pe 4 septembrie 2024 în atacul asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei, când și-au pierdut viața șapte persoane.
Su-34 și Su-57
Alte referiri din articole sunt mai puțin legate de situația operativă din Ucraina. Sunt prezentate unele caracteristici avansate ale rachetelor folosite de avionul Su-57, printre care Kh-69, Kh-59MK2, Kh-58USHK, K-77M. Se fac referiri și la misiuni în Siria efectuate în trecut de avioane Su-57.
Ca o caracteristică generală, se observă că tonul fiecăruia dintre cele trei articole este laudativ față de aeronavele Su-57, o tendință pe care o observăm și față de alte arme rusești, prezentate în aceste publicații.
Se pune întrebarea legitimă cât de veridică este afirmația, prezentă în materiale, potrivit căreia ”surse din Forțele Aeriene ucrainene au informat …”. Chiar există acele surse din Forțele Aeriene ucrainene care să fi declarat așa ceva pentru cele trei publicații? Sau - ca să se credibilizeze informația - este prezentată sursă inventată?
Dacă există, atunci putem presupune că acele surse ucrainene sunt trădători și armata ucraineană are unele probleme interne de rezolvat. Varianta doi este că acele surse au încercat să avertizeze comunitatea internațională despre ceva important dar, când au văzut ce a ieșit, au încheiat, probabil, orice colaborare cu site-urile respective. În ambele cazuri, urmarea cea mai probabilă pentru cele trei site-uri ar fi pierderea unei surse cu acces la un nivel foarte înalt din punct de vedere militar. Apare astfel o nouă întrebare. Merită să fie sacrificată sursa respectivă? Este posibilă o sacrificare mortală în actualele condiții pentru că serviciile de contraspionaj ucrainene nu vor da înapoi.
Desigur, există și varianta banală ca aceste articole să fie o invenție pură. În limba ucraineană nu apare absolut nimic pe acest subiect, precum și nici în franceză sau germană. Nici măcar în rusă nu există nimic. Această absență remarcabilă din media în alte limbi, precum și asemănările evidente dar nu perfecte dintre cele trei articole, poate duce și la concluzia că articolele au fost generate cu inteligența artificială. Generatorul de texte, probabil unul foarte avansat existent doar pentru limba engleză, ar avea ca intrări anumite informații cheie pe care le respectă întocmai. Fiecare articol ar fi primit un set unic informații care trebuia să fie neapărat în articol, cum ar fi cele peste ”40 de atacuri” și ”surse din Forțele Aeriene ucrainene” dar și o anumită individualizare la fiecare articol.
În economia întregului război informațional aceste trei articole cântăresc cât o picătură, dar fără reacție din partea Occidentului aceste picături vor forma un ocean, nu peste mult timp. Poate ar fi timpul ca acele faimoase echipe și instrumente de luptă împotriva dezinformării să reacționeze mai rapid, decât la bilanțurile care apar peste luni de zile după ce a avut loc o operație informațională și răul a fost făcut. Oamenii simpli, pervertiți unul câte unul de aceste narațiuni pro-ruse scrise sub masca profesionalismului, vor forma în viitor o masă critică care vor schimba rezultatele alegerilor.
Ce s-a urmărit precis prin aceste trei articole este greu de spus. Cu siguranță fac parte din războiul informațional la scară mare dintre Rusia și Occident. Cu siguranță fac parte dintr-o operație informațională care este parte a acestui război. Un scop al operației ar putea fi testarea eficienței unui anumit mod de expunere a unei narațiuni favorabile Rusiei. Un altul ar putea fi consolidarea audienței celor trei site-uri cu ceva excepțional. În plus, mai intră în plasa narațiunilor rusești și câțiva avizi de senzațional, care nu au timpul și nici determinarea să acceseze informațiile din mai multe surse.
F-22 Raptor, photo source: Lockheed Martin
Într-o altă ordine de idei, articolele despre avioane de luptă stealth, spionaj, forțe speciale și alte elemente militare îngropate în secrete adânci sunt ca mersul pe gheața subțire, adică total nesigure mai ales când nu sunt bazate pe surse oficiale. Despre Su-57 se pot spune pure invenții, deoarece nimic nu se poate verifica din surse de încredere. De exemplu avionul s-ar putea să nu fie unul stealth avansat, la fel cu racheta hipersonică Khinzhal care nu este atât de grozavă precum o lăudau rușii.
Spre deosebire de Su-57, din SUA avem informații confirmate despre avioanele stealth americane și eficacitatea lor. În 1999, un F-117A american a fost doborât deasupra Belgradului în Serbia. Este un fapt confirmat. La prima vedere, pare să afecteze imaginea despre tehnologia stealth a avioanelor americane. Dar analizând mai profund lucrurile, se observă cu totul altceva. Piloții americani de pe F-117A au avut curajul să zboare chiar deasupra capitalei Belgrad, extrem de bine apărată antiaerian, ferm convinși că nu vor fi descoperiți. Zbori așa doar când ești foarte sigur pe ceea ce ai, deși era o tehnologie stealth din anii 70 ai secolului trecut. De-atunci, americanii au mai făcut B-2, F-22, F-35 și mai nou B-21, bazându-se pe multe, multe lecții învățate.
Avioanele stealth sunt făcute să vină în ascuns deasupra adversarului, astfel încât acesta să nu dispună de timp de ripostă. Lansarea de rachete de la sute de km, cum o fac rușii cu Su-57 din regiunile Kursk, Briansk și Lugansk, conform a două din cele trei articole, se poate face și cu alte avioane care nu sunt neapărat stealth.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 17.12.2024, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Polonia face pași importanți în direcția modernizării capacităților sale de apărare prin achiziționarea a trei sisteme americane MQ-9B SkyGuardian Remotely Piloted Aircraft (RPA) de la General Atomics Aeronautical Systems. Anunțată la 16 decembrie 2024, această achiziție este menită să consolideze capacitățile de culegere de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) ale Poloniei, care sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor de securitate actuale. Împreună cu dronele, contractul include două stații de control la sol (CGCS) și un pachet de asistență SkyGuardian, pe o durată de trei ani, care asigură funcționarea și întreținerea acestor sisteme fără întreruperi.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
În primele ore ale zilei de 14 decembrie, o operațiune de sabotaj ucraineană îndrăzneață ar fi lovit un element-cheie al forțelor aerospațiale ruse la baza aeriană Krimsk. Potrivit Direcției principale de informații a Ucrainei (GUR), misiunea a urmărit să provoace daune semnificative aviației militare ruse.
Avioanele Su-27 ucrainene vizează obiecte importante din punct de vedere strategic ale Federației Ruse, utilizând muniție americană, mai exact mortalele bombe cu planare GBU-39 SDB.
În luna mai a acestui an președintele în funcție al SUA Joe Biden a anunțat oficial că Ucraina va primi avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, după mai multe luni în jurul acestor avioane de luptă s-a creat o întreagă telenovelă. Așa cum ne așteptam încă de atunci, F-16 nu a fost un game changer în Ucraina, dar e binevenit pentru ca forțele de apărare ucrainiene să facă față atacului brutal și neprovocat al ocupantului rus.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
BAE Systems , Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC) au ajuns la un acord pentru a forma o nouă companie în cadrul unui joint venture pentru Global Combat Air Program (GCAP).
Franța va continua să furnizeze Ucrainei rachete SCALP cu rază lungă de acțiune și consideră că instalațiile militare de pe teritoriul Rusiei sunt ținte legitime pentru ucraineni, a declarat ambasadorul Republicii Franceze în Ucraina, Gael Vessier.
Alte trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de România din Norvegia, au aterizat vineri, 13 decembrie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare.
România și Olanda au semnat azi o scrisoare de intenție pentru extinderea și în viitor a Centrului de pregătire pentru F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea, Fetești. Aici România asigură logistica, Olanda avioanele și echipamentele iar Lockheed Martin instructorii.
Kratos Defence and Security a finalizat recent primul zbor al vehiculului său de luptă fără echipaj (UCAV) stealth Thanatos, în timp ce compania se concentrează pe dezvoltarea unui sistem complet integrat.
Cel de-al treilea sistem PATRIOT al României a fost operaționalizat în luna decembrie 2024.
Elicopterul Black Hawk cu echipaj opțional va ajuta Corpul de Infanterie Marină al SUA să evalueze capabilitățile de zbor autonom pentru a alimenta trupele în zone de luptă disputate.
România a semnat recent contractul pentru achiziția primelor 32 de avioane de luptă de generația 5-a de tip F-35 Lightning II, în ceea ce e cel mai mare contract de înzestrare din istoria țării noastre.
Departamentul de Stat al SUA a dat undă verde unei vânzări militare externe (FMS) către Ucraina, cuprinzând servicii de mentenanță pentru avioanele F-16 și echipamente conexe, cu o valoare estimată de 266,4 milioane de dolari. Emiterea unui astfel de permis de către Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA (DSCA) este o condiție prealabilă și include o listă de achiziții.
Rusia ar putea trimite Coreei de Nord avioane de luptă „formidabile, dar... de la începutul celei de-a patra generații de avioane”, a declarat zilele trecute Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific al Armatei SUA.
Operațiunile de zbor ale aeronavei tiltrotor V-22 Osprey au fost suspendate din nou pe 9 decembrie 2024, în urma unui incident care a avut loc recent.
Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos (RNLAF) a realizat o importantă etapă operațională cu flota sa de avioane de luptă stealth F-35, efectuând ceea ce rapoartele NATO indică drept primele lor interceptări operaționale deasupra Mării Baltice.
Forțele aeriene ale SUA (USAF) au efectuat 75 de lovituri aeriene împotriva teroriștilor ISIS în centrul Siriei, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) pe rețeaua socială X. Atacurile au avut loc la 8 decembrie 2024 și au vizat liderii teroriști, agenții operativi și taberele folosite pentru a găzdui personalul grupării teroriste.
Ucraina a primit deja din Danemarca al doilea lot de avioane F-16. Aeronavele de producție americană sunt deja folosite cu succes în acțiuni ofensive și defensive, iar eficiența acestora este net superioară MiG-29, cele mai capabile avioane de luptă sovietice din dotarea Forțelor Aeriene ucrainene.
Pe data de 15 mai 2023 România a retras oficial din serviciu bătrânele avioane MiG-21 LanceR, avioane a căror resursă a fost prelungită la nesfârșit.
Forțele Armate Ucrainene utilizează o varietate de mijloace - de la grupuri mobile de apărare aeriană la echipamente de război electronic - pentru a contracara dronele kamikaze rusești sau alte tipuri de muniții cu rază lungă de acțiune, în principal cele care fac parte din categoria UAV-urilor iraniene Shahed.
Șeful U.S. Air Force Global Strike Command (AFGCS) a declarat recent că Statele Unite ar putea fi nevoite, în cele din urmă, să își revizuiască obiectivul prestabilit privind dimensiunea flotei sale de bombardiere. Generalul Thomas Bussiere de la U.S. Air Force a declarat că „nevoia de bombardiere este mai puternic astăzi decât oricând în cariera mea”.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat, pe 07.12.2024, că al doilea lot de avioane de vânătoare F-16 din Danemarca se află deja pe teritoriul ucrainean. Acesta nu a precizat despre câte aeronave este vorba.
Forțele Aeriene și Navale ale SUA, alături de compania Huntington Ingalls Industries (HII) accelerează dezvoltarea și integrarea tehnologiei pentru a crea un spațiu de luptă simulat (Joint Simulation Environment - JSE), cu scopul de a optimiza și accelera instruirea piloților în utilizarea aeronavelor de generația a cincea cu un grad ridicat de complexitate, precum F-35.
Armata SUA lucrează la o nouă rachetă pentru lansatoare autonome capabile să lovească ținte la o distanță de peste 1.000 de kilometri.
F-14 Tomcat este unul dintre cele mai emblematice avioane de luptă din istoria aviației militare americane, cunoscut pentru designul său distinctiv și mai ales pentru rolul jucat în celebra serie de filmele Top Gun. Cu toate acestea, recordul său în lupte aeriene pentru U.S. Air Force este în cel mai elegant mod de a o spune „limitat”.
Vineri, 6 decembrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Forțele de Apărare ale Ucrainei au primit primul lot de rachete cu drone Peklo (trad. ”Iadul”).
Forțele Aeriene ale SUA (US Air Force) au decis să lase viitoarea administrație Trump să ia propria decizie cu privire la calea de urmat pentru avionul său de luptă Next Generation Air Dominance (NGAD). În această vară, US Air Force și-au întrerupt efortul de a dezvolta și construi un avion de luptă din a șasea generație pe fondul îngrijorărilor legate de costurile potențiale ale acestuia și a început să regândească ceea ce va avea nevoie pentru un război viitor.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Epoca de aur a Americii începe acum, a declarat luni, în discursul său de învestire, Donald Trump, care a devenit cel de-al 47-lea preşedinte al SUA.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.
Au început ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcția de cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. La finalul ceremoniei Trump preia oficial puterea la Casa Albă pentru al doilea mandat, la patru ani după ce prima sa candidatură la realegere s-a soldat cu o înfrângere.
În timp ce autoritățile ucrainene își pun speranțele în puterea și asertivitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, trei orașe din estul țării sunt la câteva zile sau săptămâni distanță de cădere, potrivit editorialistului militar al publicației germane Bild, Julian Repke. În opinia sa, armata ucraineană duce o bătălie fără speranță în aceste așezări.
Armata României urmează să demareze mai multe programe de înzestrare și de modernizare anul acesta, iar printre ele se numără, în sfârșit, o veste bună pentru cea mai văduvită structură de forță din cadrul Armatei: Forțele Navale Române.
