SUA ridică ștacheta. Cheltuielile europenilor pentru apărare sunt mult sub dorințele americane, iar România nu este printre premianți
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
La viitorul summit NATO de la Haga, Statele Unite ale Americii intenționează să transmită un mesaj clar aliaților săi europeni - Alianța nu este pusă la îndoială, dar se așteaptă o responsabilitate financiară mai mare. Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că Washingtonul va cere ca toți membrii NATO să înceapă să investească cel puțin 5% din PIB-ul lor în apărare. După cum a subliniat oficialul, acesta nu ar trebui să mai fie doar un obiectiv recomandat, ci o obligație a tuturor membrilor.
Ținta actuală de 2% din PIB, stabilită în urmă cu mai bine de un deceniu, este considerată depășită, având în vedere noile provocări de securitate. Potrivit lui Whitaker, creșterea alocării ar permite o modernizare mai rapidă a armatei, o producție mai puternică de echipamente militare și crearea de noi locuri de muncă. Deși termenul limită nu a fost încă definit cu precizie, este clar că întârzierile nu vor fi tolerate.
Înaintea reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a anunțat că, pentru a îndeplini noile obiective NATO, Germania va avea nevoie de între 50.000 și 60.000 de soldați activi suplimentari.
De asemenea, el a subliniat că, în declarația finală a summitului, NATO ar trebui să declare în mod neechivoc Rusia drept cea mai mare amenințare la adresa Alianței.
Alocările României sunt în media Alianței
În 2024, am alocat aproape 2,3% din PIB, adică aproximativ 8,7 miliarde de dolari, dar suma include și costurile cu pensiile militare.
Pentru România, noua țintă de cheltuieli militare ar putea însemna o povară bugetară serioasă, mai ales în contextul în care avem cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Dacă am merge spre 3%, cifra ar crește la peste 11 miliarde de euro, în timp ce 5% ar însemna aproximativ 19 miliarde de euro, raportat la PIB-ul de acum, ceea ce ar fi o schimbare extrem de mare pentru bugetul României.
În orice caz, așa cum a arătat și cazul nefericit al Ucrainei, mesajul trebuie să fie acela că securitatea vine cu un preț (mai exact, că lipsa cheltuielilor militare costă infinit mai mult decât investițiile în apărare).
Și, deși există încă o dezbatere în cadrul NATO cu privire la calendarul pentru atingerea acestui obiectiv, opiniile sunt împărțite. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, propune un termen limită de 2032, dar țări precum Estonia și Suedia consideră că 5% trebuie atins mult mai devreme, cel târziu până în 2030.
Deși creșterea cheltuielilor aduce beneficii în ceea ce privește consolidarea capacităților de apărare și dezvoltarea economică prin intermediul industriei militare, este necesară o planificare atentă pentru a evita presiunile negative asupra altor sectoare cheie, cum ar fi sănătatea, educația sau asistența socială.
Cert e că nu avem mult timp pentru adaptare, iar investițiile în apărare trebuie să accelereze.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News