Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Pe 31 martie a apărut noul raport al Congresului SUA, care oferă o mai mare claritate, pentru că în acest moment Washingtonul nu dă undă verde acestei vânzări. În acest nou raport, Congresul SUA își expune motivele "în favoarea" și "împotriva'' unei vânzări.
În raport se spune că interesele dintre Turcia și SUA sunt din ce în ce mai divergenţe. Din nou, se subliniază impactul negativ al achiziționării sistemului rusesc de apărare aeriană S-400 din Turcia, precum și creșterea legăturilor economice cu Rusia. În raport se spune că SUA așteaptă comenzi mari pentru ultima sa versiune a F-16, prin urmare, momentul critic în producția acestui avion a fost depășit.
Turcia speră să achiziționeze încă cel puțin 40 de avioane de luptă F-16 Block 70 de la Lockheed Martin. Până acum, însă, acest interes nu a coincis cu unele atitudini politice de la Washington. Există încă reticenţe în SUA față de aprobarea unui astfel de acord, deși săptămâna trecută au existat apeluri din partea cercurilor militare și politice de la Washington pentru ca procesul de vânzare să fie realizat.

"Lockheed Martin anticipează deja comenzi pentru construirea a 148 de noi avioane F-16 Block 70/72. Astfel, o vânzare către Turcia nu este urgenţa nici pentru linia de producție, nici pentru baza militaro-industrială americană", se arată în raport. Această declarație nu este simbolică, ci dimpotrivă: intenționată.
Grecia a fost, de asemenea, raportată ca fiind un factor care a influențat ne-vânzarea de avioane de luptă către Turcia. Washingtonul vede o oportunitate pentru Grecia de a-și crește capacitatea de luptă până la nivelul Turciei dacă se ia în considerare vânzarea către Atena în loc de Ankara. Chiar și conform analizei din raport, Turcia nu ar trebui să își modernizeze flota aeriană pentru a obține un echilibru între cele două țări vecine.

Deoarece armata, populația și economia Turciei sunt semnificativ mai mari decât cele ale Greciei, iar Turcia menține diverse avantaje militare față de Grecia, unele avantaje ale puterii aeriene grecești ajută la menținerea echilibrului regional și, prin urmare, nu ar trebui să impună o modernizare a flotei F-16 a Turciei. Statele Unite ar trebui să recompenseze Grecia pentru nivelul de cooperare de care a dat dovadă, invitând NATO să folosească suplimentar bazele și teritoriul său - inclusiv pentru a consolida Ucraina și Europa de Est", subliniază raportul.
Însă relația de vecinătate este cea care ar putea, la un moment dat, să ajute Turcia să obțină ajutor pentru modernizarea avioanelor sale F-16 mai vechi. De exemplu, raportul afirmă că, prin construirea unei flote grecești puternice de avioane F-16 și prin potențiala vânzare de F-35, Turcia ar putea cumpăra kit-uri de modernizare pentru avioanele sale pentru a asigura nu doar echilibrul, ci și pentru a atenua tensiunile dintre cele două țări.
Există atitudini conform cărora vânzarea de avioane F-16 către Turcia sau modernizarea flotei turce de F-16 ar trebui să aibă loc. De exemplu, în raport se spune că o vânzare ar consolida nu doar cooperarea militar-industrială, ci și cea economică. De asemenea, Washingtonul ia în considerare faptul că, la un moment dat, dacă Turcia nu obține ceea ce dorește, Ankara s-ar putea orienta către Rusia sau China pentru achiziţia de noi avioane. SUA nu doresc acest lucru, astfel că o eventuală vânzare sau modernizare a F-16 ar descuraja o astfel de decizie.
Acesta este motivul pentru care Serviciului de Cercetare al Congresului SUA cu privire la Turcia propune vânzarea rapidă a avioanelor de vânătoare către Turcia. Analiștii semnalează o consecință periculoasă: o amânare lungă sau lipsa continuă a unui răspuns definitiv cu privire la achiziționarea de F-16 ar putea motiva Turcia să ia în considerare alte oferte, eventual Rusia sau China.
Acest lucru reflectă, de asemenea, cooperarea comună pe axa NATO. Washingtonul consideră că unul dintre argumentele pentru ca Turcia să primească F-16 este tocmai viitoarea amenințare rusă și posibilitatea ca, la un moment dat, forțele aeriene grecești și turcești să coopereze.
Se pare că, cu cât Ankara are mai multă nevoie de avioane noi, cu atât este mai greu pentru Washington să ia o decizie. "Pro" și "Contra" sunt multe argumente, dar la un moment dat, SUA va trebui să fie fermă în răspunsul său. Pentru că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat în repetate rânduri că nu doar SUA produc avioane, ci și alte țări.
În plus, atâta timp cât SUA păstrează tăcerea, trece o perioadă de timp în care Turcia va putea uita de nevoia de noi avioane F-16. Da, avionul de luptă TF-X a făcut deja primele teste de rulare. Dacă TF-X va efectua primul zbor până la sfârșitul anului 2023, va însemna că Ankara dispune de un prototip funcțional. Va mai dura câțiva ani, dar Turcia va putea începe efectiv producția în serie a primului său avion de luptă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.