"Declaraţia comună (...) reflectă evaluările şi obiectivele comune pentru consolidarea securităţii euroatlantice. (...) În primul rând, trebuie să consolidăm în continuare flancul estic al NATO, baza unei abordări coerente şi integrate. Aici trebuie să implementăm în continuare iniţiativele dezvoltate ca parte a prezenţei înaintate NATO pe flancul estic, măsuri care, pe fond, întăresc capacitatea de descurajare şi de apărare colectivă a Alianţei pe toate dimensiunile - terestră, aeriană, maritimă - precum şi - foarte important - în spaţiul cibernetic. Au fost realizate progrese semnificative de la summitul aliat de la Varşovia şi pe această bază ne-am angajat să contribuim în continuare la creşterea interoperabilităţii forţelor şi capabilităţilor noastre, precum şi la procesul de adaptare a NATO, inclusiv în ceea ce priveşte structura de comandă aliată, cu aranjamente eficiente, credem noi, pentru regiunea noastră. În al doilea rând, este necesar să ne asigurăm că ne îndeplinim individual cât mai bine angajamentele luate, angajamentele pentru consolidarea capabilităţilor NATO şi să realizăm paşi concreţi în ceea ce priveşte împărţirea echitabilă a responsabilităţilor", a spus Iohannis, în conferinţa comună cu preşedintele polonez, Andrzej Duda.
România și-a respectat angajamentul
El a subliniat că asigurarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare şi investiţiile în modernizarea capabilităţilor sunt investiţii în propria securitate, context în care a precizat că "România şi-a ţinut cuvântul privind angajamentele asumate pe această dimensiune şi acţionează, ca şi alţii, să urmeze acest exemplu".
Şeful statului a arătat că a reafirmat angajamentul pentru proiectarea stabilităţii dincolo de teritoriul aliat.
"NATO nu este izolat şi, din păcate, provocările de securitate din jurul nostru atât la est, cât şi la sud, nu lasă altă opţiune decât aceea de a consolida în continuare capacităţile Alianţei de abordare a acestor ameninţări într-un mod cuprinzător. Aici intră deopotrivă sprijinul partenerilor noştri în construirea capacităţilor şi consolidarea rezilienţei lor, cât şi contribuţia noastră la lupta împotriva terorismului", a arătat el.
Iohannis a reiterat sprijinul acordat abordării actuale a NATO faţă de Rusia.
"În al cincilea rând, am evidenţiat rolul parteneriatelor NATO şi a politicii sale a uşilor deschise în consolidarea bunei guvernanţe, securităţii şi stabilităţii în Europa şi în vecinătatea sa. NATO este o alianţă politico-militară unică, fundamentată pe un set de valori, de aceea perspectiva europeană şi euro-atlantică pentru statele din Balcanii de Vest sau partenerii noştri din Est reprezintă un stimulent puternic pentru continuarea proceselor de reformă", a adăugat Iohannis.
Preşedintele Iohannis a afirmat că în "contextul dinamicii şi diversificării provocărilor de securitate actuale o acţiune sinergică între NATO şi Uniunea Europeană devine tot mai importantă, aşa cum este şi complementaritatea acţiunii celor două organizaţii în gestionarea provocărilor".
"Am subliniat importanţa unităţii, solidarităţii şi a unei legături puternice transatlantice, pe care România o susţine ferm, principii cheie pentru ca NATO să abordeze eficient provocările de securitate cu care se confruntă", a arătat şeful statului.
Teamă de SUA?
El a fost întrebat dacă se teme de reacţia SUA şi a altor ţări din Europa membre ale NATO în legătură cu unitatea acţiunilor, luând în calcul priorităţile fiecărui stat în domeniul securităţii şi Flancul de Est.
"Nu mi-e teamă. (...) Relaţia transatlantică este vitală, este mult mai mult decât o simplă relaţie diplomatică, economică sau de tip tratat, este chiar nervul central al democraţiei pe care noi o trăim şi o consolidăm în statele noastre. De aici rezultă clar că, indiferent de anumite sincope temporare, noi trebuie să avem puterea să mergem împreună mai departe. Nu există nicio alternativă. NATO este de departe cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată. NATO a reuşit să păstreze pacea şi pe continentul european împreună cu proiectul european pentru multe decenii deja şi avem de gând să continuăm tot aşa. Faptul că există mai degrabă dezbateri decât disensiuni între diferite abordări, din punctul meu de vedere nu constituie o problemă, ci o oportunitate. Au trecut mulţi ani în care lucrurile au mers mai departe în virtutea inerţiei. Este natural ca acum, când mişcarea este mai amplă, când problemele globale sunt mai complexe decât au fost vreodată, să repunem în discuţie anumite teme. Acest lucru nu este greşit, este bine, fiindcă în final dorim să avem o abordare comună care nu este doar de tip teoretic, ci este o abordare comună pe care la nevoie, sperăm să nu fie cazul, să o punem şi în practică împreună. Din acest punct de vedere, (...) eu mă număr printre liderii de naţiuni care consideră că NATO este solidă, este unitară şi mergem mai departe împreună", a spus Iohannis.
El a subliniat că regiunea Mării Negre este un subiect care se află constant pe agenda NATO.
"Pentru noi, regiunea Mării Negre este vitală, fiindcă acolo trăim, dar trebuie să subliniez că este important şi este important pentru noi toţi din Formatul Bucureşti 9 să reiterăm importanţa unei abordări integrate a flancului estic. Atâta vreme cât vom avea o abordare unitară vom fi foarte puternici. Dacă am începe să rupem flancul estic în mai multe bucăţele care se tratează separat, această unitate ar fi un pic mai dificil de garantat", a spus Iohannis.
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că Declaraţia comună adoptată la reuniunea la nivel înalt în Format B9 va contribui la luarea deciziilor în cadrul summitului NATO de la Bruxelles.
Decizii în cadrul Summitului NATO
"Am acceptat cu o clipă înainte o declaraţie comună a Formatului Bucureşti 9 cu privire la summitul de la Bruxelles, care va avea loc în curând. Este vorba de felul cum vedem noi viitorul NATO, în ce direcţie am dori să acţionăm. (...) Consider că declaraţia comună de astăzi, precum şi perspectiva coerentă în legătură cu viitorul NATO vor contribui la luarea deciziilor în cadrul summitului de la Bruxelles. Declaraţia vorbeşte despre provocările de astăzi şi despre toate ameninţările asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenţia, despre ameninţările din flancul de est, atitudinea Rusiei, este vorba despre conflictul militar din Ucraina, care încă nu este soluţionat, vorbeşte despre situaţia din Orientul Apropiat, este vorba despre responsabilitatea noastră în ceea ce priveşte funcţionarea alianţei, dar şi demonstrarea solidarităţii în cadrul Alianţei Nord Atlantice", a spus preşedintele Poloniei.
El a precizat că nu există nicio problemă între statele membre ale Formatului B9 şi ceilalţi membri ai NATO, arătând că Înaltul reprezentant al secretarului general al Alianţei a fost prezent la dezbateri.
"Nu sunt ameninţări ale unităţii, deoarece noi adoptăm această declaraţie comună înainte de Summitul NATO, un succes evident care se manifestă când suntem de acord în cele mai importante puncte. Avem o abordare şi idei similiare în ceea ce priveşte cum să prevenim eventualele ameninţări, cum să construim acest spaţiu de securitate", a spus preşedintele polonez
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul a declarat vineri că a efectuat o lansare spațială de succes cu cea mai grea încărcătură utilă de până acum, în cel mai recent program al său despre care Occidentul spune că îmbunătățește programul de rachete balistice al Teheranului.
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken l-a acuzat joi pe omologul său rus Serghei Lavrov de propagarea unui "tsunami de dezinformare".
În urmă cu o săptămână, șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Valery Gherasimov, a vorbit la telefon cu omologul său american, Charles Brown, care este șeful Comitetului Întrunit al șefilor de state majore din Forțele Armate ale SUA. The New York Times (NYT) a relatat despre conversație, pe care a numit-o una extrem de neobișnuită, deoarece Gherasimov a vorbit ultima dată la telefon cu colegul său american, Mark Milley, în octombrie 2022.
La Tbilisi, mii de oameni au ieșit pentru a șasea zi consecutiv pentru a protesta împotriva respingerii de către guvern a integrării europene.
Adevăratele schimbări dramatice pentru georgieni au început în primăvara acestui an, când în Georgia a fost adoptată așa-numita lege a agenților străini, care vizează mass-media și ONG-urile care au finanțare străină.
Dar adevăratele, adevăratele schimbări pentru georgieni au fost în 2018. Atunci, actualul guvern care se declară pro-european a consacrat în Constituție obiectivul aderării la UE, dar a eliminat toate puterile președintelui. Acum, Rusia culege roadele politicii abile de infiltrare a instituțiilor georgiene.
Armenia sugerează că a rupt definitiv legăturile cu OTSC, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia.
Forțele aeriene norvegiene, britanice și americane au desfășurat pe 3 decembrie un exercițiu aerian comun de tipul F2T2 (find, fix, tracking and target - găsire, fixare, urmărire și țintire) cu avioane de generația a cincea.
În timpul discursului de joi al ministrului rus de externe Serghei Lavrov la întâlnirea miniștrilor de externe ai OSCE, miniștrii Cehiei, Poloniei, Ucrainei, Estoniei și Letoniei au părăsit sala. Delegația lituaniană a părăsit întâlnirea înainte ca Lavrov să-și înceapă discursul.
Beijingul sancționează companii americane din industria de apărare.
Măsura e mai mult simbolică întrucât colaborarea dintre cele două state pe acest palier este aproape inexistentă. Singura relație dintre cele două industrii militare este una în care China fură tehnologie americană. ”Ăștia fură totul”, explica pentru DefenseRomania și Excelența Sa, ambasadorul Adrian Zuckerman, referindu-se la metodele folosite de China.
Adunarea Naţională a Franţei (Camera inferioară a parlamentului francez) a votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar al premierului Michel Barnier. Președintele Emmanuel Macron trebuie să caute acum un nou premier.
Războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei se transformă într-o amenințare pentru țările occidentale prin Coreea de Nord.
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
Consilierii președintelui ales al SUA, Donald Trump, propun planuri pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care includ cedarea unor părți din teritoriu Rusiei și încetarea posibilității de aderare a Ucrainei la NATO, potrivit unei analize Reuters.
O navă rusă a tras o rachetă de semnalizare asupra unui elicopter al armatei germane în Marea Baltică, relatează ziarul german Bild.
Excelența Sa Adrian Zuckerman vine, miercuri, 4 decembrie, de la ora 14:00, LIVE la DCNews, DCNewsTV și DefenseRomânia, ca invitat al analistului politic Bogdan Chirieac.
O Românie modernă, independentă și sigură este posibilă doar dacă rămânem cu fața către Vest. Acțiunile Rusiei nu lasă loc de dubii - Moscova clamează pacea și atacă state precum Georgia și Ucraina, inventând pretexte demne de Germania anilor 30. Singura pavăză credibilă rămâne Alianța Nord Atlantică.
Toți cei care strigă acum că ”NATO ne bagă în război” trebuie să se uite că, până una-alta, prietenia cu Rusia te bagă în război (a se vedea exemplul Coreei de Nord care își dovedește loialitatea față de Rusia, trimițănd militari să lupte împotriva Ucrainei).
Evaluările occidentale spun că moneda rusă e grav afectată de efortul de război, dar la Kremlin auzim o perspectivă complet diferită.
Potrivit lui Yoon Suk Yeol, măsura este esenţială pentru apărarea ordinii constituţionale a ţării.
Demonstraţiile masive din Georgia sunt rezultatul unei fraude electorale masive, urmată de o încercare a celor de la guvernare de a folosi aceste alegeri falsificate pentru a deturna atenţia de la Uniunea Europeană, a scris marţi pe X preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, făcând o paralelă cu situaţia din România, unde au avut loc cele mai recente alegeri din regiune, precum şi cu cele din Republica Moldova.
Miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc la sediul NATO de la Bruxelles marți și miercuri (3-4 decembrie 2024). La reuniune va participa și ministrul român de externe, Luminița Odobescu.
Dacă decizia se va concretiza, Berlinul va avea la dispoziție în total șase submarine.
Curtea Constituțională respinge solicitarea de anulare a primului tur de scrutin.
SUA va impune noi restricții asupra exporturilor către 140 de companii chineze, inclusiv companii producătoare de echipamente folosite la realizarea cipurilor avansate. Măsura vizează limitarea avântului Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu aplicabilitate militară.
Primele rezultate exit-poll pentru alegerile parlamentare 2024.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski admite că Ucraina ar putea suspenda eforturile de a recupera teritoriile ocupate de Rusia, dar dorește asistență militară și garanţii de securitate din partea NATO.
Liderul de la Kiev ar fi de acord cu o soluție în care întreaga Ucraină ar intra în NATO, dar articolul 5 să se aplice doar teritoriului controlat de Kiev, fără teritoriile aflate momentan sub controlul Moscovei.
Putin încă se pregătește pentru un război lung, ultima sa mișcare nu lasă prea mult loc de îndoială. Liderul rus Vladimir Putin a aprobat un nou buget pentru 2025-2027. Ulterior, documentul a fost publicat pe site-ul oficial al decretelor legale rusești.
Aproximativ 2.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu aproximativ 190 de mijloace tehnice şi 45 de aeronave, participă duminică la Parada Militară Naţională, organizată în Bucureşti, cu ocazia Zilei Naţionale a României, la împlinirea a 106 ani de la Marea Unire.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit, în data de 30 noiembrie, cu omologul din Republica Moldova, colonelul Vitalie Micov, care a preluat mandatul la mijlocul lunii octombrie.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că prima secţiune a fortificaţiilor cunoscute sub denumirea de "Scutul estic" de-a lungul graniţelor Poloniei cu Rusia şi Belarus este acum gata şi că toate măsurile implementate la aceste hotare reprezintă o investiţie în pace, informează Agerpres și EFE.
Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate cu poporul georgian.
Armata sud-coreeană a identificat aeronavele și și-a desfășurat avioanele pentru a efectua manevre tactice de răspuns.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Drone explozive ucrainene au lovit un depozit de petrol situat lângă orașul Orel, Federația Rusă.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Belgia și-a amânat planurile de a transfera avioane de luptă F-16 către Ucraina, invocând o lipsă de piloți instruiți și de piese de schimb esențiale. Primele două aeronave, programate inițial pentru livrare până la sfârșitul anului 2024, nu vor fi transferate în acest an, a confirmat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, la 19 decembrie 2024.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
La 18 decembrie 2024, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Royal Air Force (RAF) au aterizat la baza aeriană Murted de lângă Ankara, Turcia, pentru a fi evaluate de autoritățile turce. Acest lucru survine ca urmare a interesului exprimat de Turcia de a achiziționa 40 de avioane Eurofighter Typhoon pentru a-și moderniza forțele aeriene, ca soluție provizorie în așteptarea pregătirii operaționale a TAI KAAN, avionul de vânătoare de generația a V-a pe care îl construiește industria aeronautică turcă.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat, la 18 decembrie 2024, raportul său anual privind evoluțiile militare și de securitate referitoare la China. Raportul oferă o prezentare detaliată a progreselor militare ale Chinei, cu un accent deosebit pe Forța de Rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLARF), unitate care a fost înființată în 2015 pentru a gestiona arsenalul de rachete terestre deținut de aceasta. Potrivit raportului, China are în prezent sub comanda PLARF un total de 3 100 de rachete balistice.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
În regiunea Kursk, armata rusă a reușit să recucerească jumătate din teritoriul care a fost ocupat de Ucraina în timpul invaziei de la începutul lunii august, a recunoscut maiorul ucrainean și comandantul Brigăzii 82 de asalt aerian, Ivan Bakrev.
