"Declaraţia comună (...) reflectă evaluările şi obiectivele comune pentru consolidarea securităţii euroatlantice. (...) În primul rând, trebuie să consolidăm în continuare flancul estic al NATO, baza unei abordări coerente şi integrate. Aici trebuie să implementăm în continuare iniţiativele dezvoltate ca parte a prezenţei înaintate NATO pe flancul estic, măsuri care, pe fond, întăresc capacitatea de descurajare şi de apărare colectivă a Alianţei pe toate dimensiunile - terestră, aeriană, maritimă - precum şi - foarte important - în spaţiul cibernetic. Au fost realizate progrese semnificative de la summitul aliat de la Varşovia şi pe această bază ne-am angajat să contribuim în continuare la creşterea interoperabilităţii forţelor şi capabilităţilor noastre, precum şi la procesul de adaptare a NATO, inclusiv în ceea ce priveşte structura de comandă aliată, cu aranjamente eficiente, credem noi, pentru regiunea noastră. În al doilea rând, este necesar să ne asigurăm că ne îndeplinim individual cât mai bine angajamentele luate, angajamentele pentru consolidarea capabilităţilor NATO şi să realizăm paşi concreţi în ceea ce priveşte împărţirea echitabilă a responsabilităţilor", a spus Iohannis, în conferinţa comună cu preşedintele polonez, Andrzej Duda.
România și-a respectat angajamentul
El a subliniat că asigurarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare şi investiţiile în modernizarea capabilităţilor sunt investiţii în propria securitate, context în care a precizat că "România şi-a ţinut cuvântul privind angajamentele asumate pe această dimensiune şi acţionează, ca şi alţii, să urmeze acest exemplu".
Şeful statului a arătat că a reafirmat angajamentul pentru proiectarea stabilităţii dincolo de teritoriul aliat.
"NATO nu este izolat şi, din păcate, provocările de securitate din jurul nostru atât la est, cât şi la sud, nu lasă altă opţiune decât aceea de a consolida în continuare capacităţile Alianţei de abordare a acestor ameninţări într-un mod cuprinzător. Aici intră deopotrivă sprijinul partenerilor noştri în construirea capacităţilor şi consolidarea rezilienţei lor, cât şi contribuţia noastră la lupta împotriva terorismului", a arătat el.
Iohannis a reiterat sprijinul acordat abordării actuale a NATO faţă de Rusia.
"În al cincilea rând, am evidenţiat rolul parteneriatelor NATO şi a politicii sale a uşilor deschise în consolidarea bunei guvernanţe, securităţii şi stabilităţii în Europa şi în vecinătatea sa. NATO este o alianţă politico-militară unică, fundamentată pe un set de valori, de aceea perspectiva europeană şi euro-atlantică pentru statele din Balcanii de Vest sau partenerii noştri din Est reprezintă un stimulent puternic pentru continuarea proceselor de reformă", a adăugat Iohannis.
Preşedintele Iohannis a afirmat că în "contextul dinamicii şi diversificării provocărilor de securitate actuale o acţiune sinergică între NATO şi Uniunea Europeană devine tot mai importantă, aşa cum este şi complementaritatea acţiunii celor două organizaţii în gestionarea provocărilor".
"Am subliniat importanţa unităţii, solidarităţii şi a unei legături puternice transatlantice, pe care România o susţine ferm, principii cheie pentru ca NATO să abordeze eficient provocările de securitate cu care se confruntă", a arătat şeful statului.
Teamă de SUA?
El a fost întrebat dacă se teme de reacţia SUA şi a altor ţări din Europa membre ale NATO în legătură cu unitatea acţiunilor, luând în calcul priorităţile fiecărui stat în domeniul securităţii şi Flancul de Est.
"Nu mi-e teamă. (...) Relaţia transatlantică este vitală, este mult mai mult decât o simplă relaţie diplomatică, economică sau de tip tratat, este chiar nervul central al democraţiei pe care noi o trăim şi o consolidăm în statele noastre. De aici rezultă clar că, indiferent de anumite sincope temporare, noi trebuie să avem puterea să mergem împreună mai departe. Nu există nicio alternativă. NATO este de departe cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată. NATO a reuşit să păstreze pacea şi pe continentul european împreună cu proiectul european pentru multe decenii deja şi avem de gând să continuăm tot aşa. Faptul că există mai degrabă dezbateri decât disensiuni între diferite abordări, din punctul meu de vedere nu constituie o problemă, ci o oportunitate. Au trecut mulţi ani în care lucrurile au mers mai departe în virtutea inerţiei. Este natural ca acum, când mişcarea este mai amplă, când problemele globale sunt mai complexe decât au fost vreodată, să repunem în discuţie anumite teme. Acest lucru nu este greşit, este bine, fiindcă în final dorim să avem o abordare comună care nu este doar de tip teoretic, ci este o abordare comună pe care la nevoie, sperăm să nu fie cazul, să o punem şi în practică împreună. Din acest punct de vedere, (...) eu mă număr printre liderii de naţiuni care consideră că NATO este solidă, este unitară şi mergem mai departe împreună", a spus Iohannis.
El a subliniat că regiunea Mării Negre este un subiect care se află constant pe agenda NATO.
"Pentru noi, regiunea Mării Negre este vitală, fiindcă acolo trăim, dar trebuie să subliniez că este important şi este important pentru noi toţi din Formatul Bucureşti 9 să reiterăm importanţa unei abordări integrate a flancului estic. Atâta vreme cât vom avea o abordare unitară vom fi foarte puternici. Dacă am începe să rupem flancul estic în mai multe bucăţele care se tratează separat, această unitate ar fi un pic mai dificil de garantat", a spus Iohannis.
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că Declaraţia comună adoptată la reuniunea la nivel înalt în Format B9 va contribui la luarea deciziilor în cadrul summitului NATO de la Bruxelles.
Decizii în cadrul Summitului NATO
"Am acceptat cu o clipă înainte o declaraţie comună a Formatului Bucureşti 9 cu privire la summitul de la Bruxelles, care va avea loc în curând. Este vorba de felul cum vedem noi viitorul NATO, în ce direcţie am dori să acţionăm. (...) Consider că declaraţia comună de astăzi, precum şi perspectiva coerentă în legătură cu viitorul NATO vor contribui la luarea deciziilor în cadrul summitului de la Bruxelles. Declaraţia vorbeşte despre provocările de astăzi şi despre toate ameninţările asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenţia, despre ameninţările din flancul de est, atitudinea Rusiei, este vorba despre conflictul militar din Ucraina, care încă nu este soluţionat, vorbeşte despre situaţia din Orientul Apropiat, este vorba despre responsabilitatea noastră în ceea ce priveşte funcţionarea alianţei, dar şi demonstrarea solidarităţii în cadrul Alianţei Nord Atlantice", a spus preşedintele Poloniei.
El a precizat că nu există nicio problemă între statele membre ale Formatului B9 şi ceilalţi membri ai NATO, arătând că Înaltul reprezentant al secretarului general al Alianţei a fost prezent la dezbateri.
"Nu sunt ameninţări ale unităţii, deoarece noi adoptăm această declaraţie comună înainte de Summitul NATO, un succes evident care se manifestă când suntem de acord în cele mai importante puncte. Avem o abordare şi idei similiare în ceea ce priveşte cum să prevenim eventualele ameninţări, cum să construim acest spaţiu de securitate", a spus preşedintele polonez
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul belarus al Apărării a anunțat că, pe 11.10.2025, președintele Aleksandr Lukașenko a ordonat verificarea nivelului de pregătire pentru luptă al Forțelor Armate ale țării.
Statele Unite ale Americii şi Qatarul au semnat un acord prin care Doha va putea construi o instalaţie care să adăpostească avioane de vânătoare F-15 şi piloţi la o bază aeriană din statul american Idaho, a anunţat vineri secretarul apărării american, Pete Hegseth, informează agențiile Agerpres și AFP.
Coreea de Nord a dezvăluit "cel mai puternic sistem de arme nucleare strategice" al ţării, numit Hwasong-20, în timpul paradei militare organizate la Phenian pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a fondării Partidului Muncitoresc.
China "devine foarte ostilă", a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, ameninţând Beijingul cu o creştere "masivă" a taxelor vamale, după ce ţara asiatică a decis să instituie un control şi mai mare asupra exporturilor de tehnologii legate de pământurile rare, relatează Agerpres și France Presse.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, efectuează o vizită bilaterală în Statele Unite ale Americii, în cadrul unei serii de consultări politico-diplomatice la nivel înalt.
Vizita marchează un nou pas în întărirea relațiilor strategice dintre România și SUA, într-un context geopolitic complex, în care securitatea și cooperarea economică sunt priorități comune ale ambelor state.
Rusia se pregătește de ani de zile pentru un posibil război cu Alianța Nord-Atlantică și se află acum în „faza zero” - campania de subminare a moralului european înaintea unei posibile confruntări cu NATO.
Faza zero este menită să influențeze populația din Occident (practic, să amplifice sentimentul de panică și cel de nemulțumire), pregătind terenul pentru etapele următoare.
Noua Strategie militară pentru perioada 2025-2035, aprobată miercuri de guvernul premierului Dorin Recean, prevede reorganizarea structurii de forţe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene şi cibernetice, precum şi majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în 2034, cu o utilizare eficientă şi transparentă a fondurilor.
Compania europeană de armament Thales şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul de drone neidentificate observate recent deasupra fabricii sale din Belgia, care produce rachete FZ275 LGR de 70 mm.
Trupele Gărzii Naționale sunt deja desfășurate în apropiere de Chicago și ar putea ajunge în Memphis până vineri, a relatat Associated Press, în timp ce președintele american Donald Trump își continuă campania agresivă de combatere a criminalității în orașele mari, indiferent dacă oficialii locali își doresc sau nu prezența Gărzii Naționale.
Rusia a cucerit aproape 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în acest an, iar Moscova și-a păstrat inițiativa strategică pe câmpul de luptă, a declarat marți (07.10.2025) președintele rus, Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri cu comandanții militari.
Pe 3 octombrie, ministerul bulgar al Apărării a anunțat că două aeronave bulgărești F-16 Block 70 au fost livrate la Baza Aeriană Graf Ignatievo.
Guvernul landului german Bavaria a aprobat marți un proiect de act normativ care le va permite polițiștilor să tragă asupra dronelor, după ce săptămâna trecută operațiunile aeroportului din München au fost perturbate de apariții misterioase de drone, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Rusia a confirmat că răspunde sancţiunilor şi îngheţării activelor Rusiei în Occident prin confiscări şi naţionalizări ale companiilor şi activelor cetăţenilor străini de pe teritoriul rus, relatează agenţiile Agerpres și EFE.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic a declarat în cursul săptămânii trecute că întreaga lume se pregătește de un război major care în opinia sa nu va putea fi evitat. În acest sens Vucic afirmă că Serbia depune eforturi pentru a fi pregătită în caz de nevoie.
Cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Coreea, E.S. Kap-soo RIM, ambasadorul Coreei la București, a susținut un discurs în care a trecut în revistă principalele repere ale relației bilaterale și a subliniat direcțiile de cooperare pentru anii următori.
În contextul tensiunilor globale, parteneriatul dintre cele două țări capătă o valoare strategică, plasând România ca aliat de încredere al Coreei în Europa, iar Coreea ca un partener tehnologic și industrial cheie în Asia, a ținut să precizeze Excelența Sa.
În timp ce Germania instalează sisteme laser pentru detecția dronelor rusești, Kremlinul se declară indignat de acuzațiile care plasează Rusia în spatele raidurilor cu drone.
Fostul director al editurii de stat ruse Pravda, Veaceslav Leontiev, a căzut pe fereastră la Moscova în weekend, a relatat agenția de știri TASS.
Într-unul dintre rarele sale interviuri, fostul cancelar german Angela Merkel sugerează că eșecurile în prevenirea agresiunii Rusiei sunt rezultatul unor circumstanțe externe și al deciziilor altor țări, precum Polonia și țările baltice, nu atitudinea sa împăciuitoare față de Putin.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat luni numirea echipei de consilieri prezidenţiali şi de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Premierul francez Sebastien Lecornu şi-a prezentat luni demisia, pe care preşedintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunţat Palatul Elysée într-un comunicat, relatează agențiile Agerpres, AFP, Reuters şi DPA.
Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Pentagonul a confirmat demisia lui Harrison într-un comunicat, mulțumindu-i pentru serviciile depuse.
În cursul nopții de 05.10.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Conform surselor de monitorizare ucrainene, loviturile cu drone și rachete au vizat, în principal, regiunile din vestul țării.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
DefenseRomania a participat săptămâna trecută, la invitația Hanwha Aerospace, la expoziția militară Adex 2025, una din cele mai mari expoziții de tehnică din Asia. Vestea bună e că și România a avut un stand la Adex, unde au fost prezente peste 35 de țări și 600 de companii.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Două aeronave ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit în eouă incidente separate, în timp ce efectuau operațiuni de rutină de pe portavionul USS Nimitz, aflat în Marea Chinei de Sud. Incidentele au avut loc duminică, 26.10.2025, fiind confirmate oficial de US Navy.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
O actualizare din 25 octombrie a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a raportat că forțele rusești continuă să avanseze în zonele centrale și vestice ale orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, și au ocupat poziții de-a lungul căii ferate, deși conturul exact al liniei frontului în și în jurul orașului rămâne neclar. Rușii susțin chiar că au încercuit mii de militari ucraineni, dar imaginile geolocalizate infirmă informațiile propagandei ruse.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Un alt atac sângeros asupra Ucrainei. Trei persoane au fost ucise și 29, inclusiv șase copii, au fost rănite într-un raid nocturn al dronelor de atac rusești asupra Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
O dronă americană RQ-4B a zburat deasupra apelor neutre din sudul Mării Negre, într-o nouă misiune de tip ISR.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Croația a aprobat în sfârșit reinstituirea serviciului militar obligatoriu. Acesta va dura doar două luni, iar toți bărbații adulți și apți de muncă sub 30 de ani vor trebui să îl servească începând cu 1 ianuarie anul viitor.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Aeroporturile din oraşele lituaniene Vilnius şi Kaunas au fost închise vineri seara din cauza unor baloane meteorologice care au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus, a anunţat Ministerul Transporturilor lituanian, precizând că este vorba despre al treilea astfel de incident în această lună, informează Agerpres.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Sancțiunile la adresa Rusiei ar putea fi, în continuare, insuficiente pentru a putea opri puterea militară a Moscovei.
Recent, au apărut informații despre bombe aeriene ghidate (KAB) rusești care au lovit mult în spatele frontului. Acestea au atacat orașul Mîkolaiv, regiunea Poltava și regiunea Odesa.
Țările din așa-numita Coaliție de Voință (Coaliție a Voluntarilor) au convenit să intensifice presiunea asupra Rusiei la o reuniune a liderilor de vineri la Londra. De asemenea, s-au angajat să finanțeze pe termen lung și să consolideze industriei de apărare a Ucrainei.
Suferind de foame și sete, blocați pe insule din delta râului Nipru. Aceasta este soarta a mii de soldați ruși care sunt separați de restul forțelor rusești la sud de Herson. Bombardamentele și dronele armatei ucrainene au transformat zona într-unul dintre cele mai periculoase câmpuri de luptă ale războiului din Ucraina.
Dacă în sudul Ucrainei, rușii sunt blocați în propriile tactici, situația e total diferită pe frontul din Donbas: cel puțin 250 de soldați ruși au intrat în orașul ucrainean Pokrovsk din regiunea Donețk.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
