"Declaraţia comună (...) reflectă evaluările şi obiectivele comune pentru consolidarea securităţii euroatlantice. (...) În primul rând, trebuie să consolidăm în continuare flancul estic al NATO, baza unei abordări coerente şi integrate. Aici trebuie să implementăm în continuare iniţiativele dezvoltate ca parte a prezenţei înaintate NATO pe flancul estic, măsuri care, pe fond, întăresc capacitatea de descurajare şi de apărare colectivă a Alianţei pe toate dimensiunile - terestră, aeriană, maritimă - precum şi - foarte important - în spaţiul cibernetic. Au fost realizate progrese semnificative de la summitul aliat de la Varşovia şi pe această bază ne-am angajat să contribuim în continuare la creşterea interoperabilităţii forţelor şi capabilităţilor noastre, precum şi la procesul de adaptare a NATO, inclusiv în ceea ce priveşte structura de comandă aliată, cu aranjamente eficiente, credem noi, pentru regiunea noastră. În al doilea rând, este necesar să ne asigurăm că ne îndeplinim individual cât mai bine angajamentele luate, angajamentele pentru consolidarea capabilităţilor NATO şi să realizăm paşi concreţi în ceea ce priveşte împărţirea echitabilă a responsabilităţilor", a spus Iohannis, în conferinţa comună cu preşedintele polonez, Andrzej Duda.
România și-a respectat angajamentul
El a subliniat că asigurarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare şi investiţiile în modernizarea capabilităţilor sunt investiţii în propria securitate, context în care a precizat că "România şi-a ţinut cuvântul privind angajamentele asumate pe această dimensiune şi acţionează, ca şi alţii, să urmeze acest exemplu".
Şeful statului a arătat că a reafirmat angajamentul pentru proiectarea stabilităţii dincolo de teritoriul aliat.
"NATO nu este izolat şi, din păcate, provocările de securitate din jurul nostru atât la est, cât şi la sud, nu lasă altă opţiune decât aceea de a consolida în continuare capacităţile Alianţei de abordare a acestor ameninţări într-un mod cuprinzător. Aici intră deopotrivă sprijinul partenerilor noştri în construirea capacităţilor şi consolidarea rezilienţei lor, cât şi contribuţia noastră la lupta împotriva terorismului", a arătat el.
Iohannis a reiterat sprijinul acordat abordării actuale a NATO faţă de Rusia.
"În al cincilea rând, am evidenţiat rolul parteneriatelor NATO şi a politicii sale a uşilor deschise în consolidarea bunei guvernanţe, securităţii şi stabilităţii în Europa şi în vecinătatea sa. NATO este o alianţă politico-militară unică, fundamentată pe un set de valori, de aceea perspectiva europeană şi euro-atlantică pentru statele din Balcanii de Vest sau partenerii noştri din Est reprezintă un stimulent puternic pentru continuarea proceselor de reformă", a adăugat Iohannis.
Preşedintele Iohannis a afirmat că în "contextul dinamicii şi diversificării provocărilor de securitate actuale o acţiune sinergică între NATO şi Uniunea Europeană devine tot mai importantă, aşa cum este şi complementaritatea acţiunii celor două organizaţii în gestionarea provocărilor".
"Am subliniat importanţa unităţii, solidarităţii şi a unei legături puternice transatlantice, pe care România o susţine ferm, principii cheie pentru ca NATO să abordeze eficient provocările de securitate cu care se confruntă", a arătat şeful statului.
Teamă de SUA?
El a fost întrebat dacă se teme de reacţia SUA şi a altor ţări din Europa membre ale NATO în legătură cu unitatea acţiunilor, luând în calcul priorităţile fiecărui stat în domeniul securităţii şi Flancul de Est.
"Nu mi-e teamă. (...) Relaţia transatlantică este vitală, este mult mai mult decât o simplă relaţie diplomatică, economică sau de tip tratat, este chiar nervul central al democraţiei pe care noi o trăim şi o consolidăm în statele noastre. De aici rezultă clar că, indiferent de anumite sincope temporare, noi trebuie să avem puterea să mergem împreună mai departe. Nu există nicio alternativă. NATO este de departe cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată. NATO a reuşit să păstreze pacea şi pe continentul european împreună cu proiectul european pentru multe decenii deja şi avem de gând să continuăm tot aşa. Faptul că există mai degrabă dezbateri decât disensiuni între diferite abordări, din punctul meu de vedere nu constituie o problemă, ci o oportunitate. Au trecut mulţi ani în care lucrurile au mers mai departe în virtutea inerţiei. Este natural ca acum, când mişcarea este mai amplă, când problemele globale sunt mai complexe decât au fost vreodată, să repunem în discuţie anumite teme. Acest lucru nu este greşit, este bine, fiindcă în final dorim să avem o abordare comună care nu este doar de tip teoretic, ci este o abordare comună pe care la nevoie, sperăm să nu fie cazul, să o punem şi în practică împreună. Din acest punct de vedere, (...) eu mă număr printre liderii de naţiuni care consideră că NATO este solidă, este unitară şi mergem mai departe împreună", a spus Iohannis.
El a subliniat că regiunea Mării Negre este un subiect care se află constant pe agenda NATO.
"Pentru noi, regiunea Mării Negre este vitală, fiindcă acolo trăim, dar trebuie să subliniez că este important şi este important pentru noi toţi din Formatul Bucureşti 9 să reiterăm importanţa unei abordări integrate a flancului estic. Atâta vreme cât vom avea o abordare unitară vom fi foarte puternici. Dacă am începe să rupem flancul estic în mai multe bucăţele care se tratează separat, această unitate ar fi un pic mai dificil de garantat", a spus Iohannis.
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că Declaraţia comună adoptată la reuniunea la nivel înalt în Format B9 va contribui la luarea deciziilor în cadrul summitului NATO de la Bruxelles.
Decizii în cadrul Summitului NATO
"Am acceptat cu o clipă înainte o declaraţie comună a Formatului Bucureşti 9 cu privire la summitul de la Bruxelles, care va avea loc în curând. Este vorba de felul cum vedem noi viitorul NATO, în ce direcţie am dori să acţionăm. (...) Consider că declaraţia comună de astăzi, precum şi perspectiva coerentă în legătură cu viitorul NATO vor contribui la luarea deciziilor în cadrul summitului de la Bruxelles. Declaraţia vorbeşte despre provocările de astăzi şi despre toate ameninţările asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenţia, despre ameninţările din flancul de est, atitudinea Rusiei, este vorba despre conflictul militar din Ucraina, care încă nu este soluţionat, vorbeşte despre situaţia din Orientul Apropiat, este vorba despre responsabilitatea noastră în ceea ce priveşte funcţionarea alianţei, dar şi demonstrarea solidarităţii în cadrul Alianţei Nord Atlantice", a spus preşedintele Poloniei.
El a precizat că nu există nicio problemă între statele membre ale Formatului B9 şi ceilalţi membri ai NATO, arătând că Înaltul reprezentant al secretarului general al Alianţei a fost prezent la dezbateri.
"Nu sunt ameninţări ale unităţii, deoarece noi adoptăm această declaraţie comună înainte de Summitul NATO, un succes evident care se manifestă când suntem de acord în cele mai importante puncte. Avem o abordare şi idei similiare în ceea ce priveşte cum să prevenim eventualele ameninţări, cum să construim acest spaţiu de securitate", a spus preşedintele polonez
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Bucureştiul găzduieşte, în perioada 28-30 noiembrie, o serie de întâlniri la nivel înalt: reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, dar şi reuniunea liderilor de la Munchen (formatul restrâns al Conferinţei de Securitate de la Munchen - Munich Security Conference, MSC).
Statele Unite caută soluții pentru a furniza în continuare Ucrainei arme de înaltă tehnologie, fără să-și pericliteze stocurile vitale de armament.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a pus sub semnul întrebării eficacitatea Organizației, formată din șase membri, a Tratatului de Securitate Colectivă.
România găzduieşte, în următoarele zile, primul eveniment de nivel înalt al Alianţei Nord-Atlantice într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a NATO, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron va fi primit săptămâna viitoare de omologul său american Joe Biden în cursul unei rare vizite de stat care urmăreşte să sublinieze prietenia franco-americană mai degrabă decât concurenţa economică acerbă între cele două părţi, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi luni, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Liderul Kim Jong Un a declarat că obiectivul final al ţării sale este să deţină cea mai puternică forţă nucleară din lume, în timp ce a promovat zeci de ofiţeri militari implicaţi în recenta lansare a celei mai importante rachete balistice din Coreea de Nord, a informat duminică presa de stat nord-coreeană, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Secretarul de stat Antony J. Blinken se va afla în România, în perioada 28 - 30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, informează Ambasada SUA la Bucureşti.
Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat miercuri că a trimis un baros pentru a fi livrat Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii cumplite a unui luptător.
Aliații NATO au efectuat exerciții privind apărarea Coridorului Suwalki, un punct strategic de o importanță crucială, în contextul în care aceasta e singura palmă de pământ care leagă țările baltice de restul teritoriului NATO și UE.
Secretarul de stat american Antony Blinken va ajunge luni, la Bucureşti, pentru a participa la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, transmite Departamentul de Stat al SUA.
Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat vineri că un "fost general" al infanteriei marine a SUA (United States Marine Corps, USMC) face parte din această armată privată ai cărei recruţi luptă în special în Ucraina, scrie Agerpres, care citează AFP.
Avioane de tip Eurofighter Typhoon și CF-18 Hornet au aterizat azi în România. Aeronavele aparțin aliaților noștri italieni și spanioli, care vor ajuta în următoarele luni Forțele Aeriene Române în misiuni de protejare a spațiului aerian național.
Ministerul rus de Externe a denunţat vineri rezoluţia Parlamentului European care a calificat în cursul săptămânii Rusia drept "stat sponsor al terorismului", Moscova afirmând că această decizie "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului, potrivit Agerpres, care citează AFP.
A fost scandal azi în Parlamentul Bulgariei, unde în cele din urmă a fost votată ratificarea contractului dintre Sofia și gigantul american Lockheed Martin pentru achiziția a încă 8 avioane F-16 Fighting Falcon, în cea mai modernă versiune Block 70 - Viper.
NATO este alături de Ucraina în faţa agresiunii ruse şi o va sprijini în continuare şi mă aştept ca acest sprijin să fie reconfirmat de miniştrii de externe din ţările aliate la reuniunea de la Bucureşti din 29-30 noiembrie, a declarat vineri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Forțele Armate ale Norvegiei au anunțat, pe 24.11.2022, că, în cursul săptămânilor următoare, nave și avioane din mai multe țări se vor antrena în ducerea războiului maritim în apele norvegiene, în cadrul exercițiului Flotex 22.
Situația din Iran pare scăpată de sub control; protestele și grevele vor crește, probabil, în intensitate în zilele următoare, scriu analiștii de la ISW.
Autoritățile de la Kiev nu exclud cel mai rău scenariu de desfășurare a evenimentelor în timpul iernii, când va exista o lipsă totală de energie electrică, căldură și apă. Dar evacuarea populației nu este prevăzută.
Ungaria va furniza un ajutor financiar de 187 de milioane de euro pentru Ucraina, ca parte a contribuţiei sale la viitorul pachet financiar al UE în valoare de 18 miliarde de euro în 2023 pentru Kiev.
Şeful adjunct al Direcţiei Operative Principale a Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, Oleksi Hromov, susţine că trupele ruse primesc din partea conducerii aşa-numite documente despre "războiul cu NATO din Ucraina", în care li se spune că cinci milioane de oameni trebuie mobilizaţi pentru a câştiga şi chiar admit posibilitatea decretării legii marţiale în Federaţia Rusă.
Prim-ministrul armean Nikol Paşinian i-a criticat miercuri pe aliaţii săi din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianţă militară condusă de Moscova, pentru eşecul de a apăra Armenia în faţa Azerbaidjanului vecin, informează AFP și Agerpres.
Locuitorii din Kiev se pregătesc pentru o noapte lungă după ce miercuri 80% dintre gospodării au rămas fără apă şi electricitate în urma unui atac cu rachete din partea forţelor ruse, transmite dpa.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri că a cerut Germaniei să trimită Ucrainei lansatoarele de rachete Patriot oferite Poloniei, informează Reuters.
Șefa PE spune că atacurile cibernetice s-au declanșat la câteva ore după ce parlamentarii au declarat Rusia ca stat sponsor al terorismului.
România, prin ministerul său de externe, a anunțat luni că a transmis ambasadorului Ungariei la Bucureşti dezaprobarea fermă faţă de gestul premierului Viktor Orbán de a purta la un meci de fotbal un fular pe care era imprimată harta Ungariei Mari, care include părți ale României, Ucrainei, Croației, Serbiei, Austriei și Slovaciei de astăzi.
Sistemul francez de apărare antiaeriană francez MAMBA (SAMP/T) a „respins” un atac aerian simulat al unor avioane de luptă aliate într-un exercițiu, 23 noiembrie.
Reuniunea NATO la nivel de miniștri de externe va avea loc la Palatul Parlamentului, în perioada 29-30 noiembrie.
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, indică un comunicat al PE difuzat miercuri.
Locuitorii Republicii Moldova s-au pomenit miercuri, 23 noiembrie, începând cu ora 14:25 aproximativ, fără curent electric. Mai multe localități din R. Moldova au rămas fără curent electiv. Potrivit viceprim-ministrului Republicii Moldova Andrei Spînu, care ocupă şi funcţia de ministrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a precizat că deconectările de la sistemul energetic au loc ca urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean.
A fost o ședință cu scântei și schimb de replici la Viena în sânul PPE, formațiune politică europeană din care face parte și principalul partid de guvernământ din Austria, care se opune aderării României la Schengen.
Un agent rus a fost arestat la Odesa de SBU (Serviciu de Securitate al Ucrainei), în timp ce se pregătea să transmită informații privind plasamentul bateriilor de coastă Neptun, precum și a sistemelor de apărare antiaeriană.
Cancelarul Austriei Karl Nehammer a dat de înțeles că Viena se va opune prin veto aderării României și Bulgariei la Schengen, iar în cadrul conferinței de presă a refuzat să răspundă întrebărilor puse de jurnaliștii români.
Austria s-a singularizat în interiorul UE prin refuzul de a accepta intrarea României în Spațiul Schengen. ”Nu se rezolvă problema dacă ținem România în afara Schengen”, arată și Manfred Webber.
Letonia decide să anuleze dreptul de emisie al postului rus de televiziune Dojd pe teritoriul leton.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a reafirmat miercuri, la postul public de radio ORF, hotărârea ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta, transmite agenţia Agerpres, care citează EFE. Cancelarul austriac Karl Nehammer a dat de înțeles și el în această seară că Austria se opune aderării României și Bulgariei.
SUA au modificat în secret sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) pe care le-au furnizat Ucrainei, împiedicându-le să lanseze proiectile cu rază lungă de acțiune în Rusia, a informat The Wall Street Journal, citând surse oficiale.
În timp ce Polonia încearcă să își modernizeze armata și să se adapteze la noile realități geopolitice, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea vânzării a unui prim lot de 116 tancuri M1A1 Abrams, vehicule de sprijin și muniție către Polonia. Valoarea acordului este de 3,75 miliarde de dolari.
Președintele rus Vladimir Putin a participat, pe 07.12.2022, la o ședință a Consiliului pentru dezvoltarea societății civile și a drepturilor omului, unde a făcut mai multe declarații privind desfășurarea „operației militare speciale” din Ucraina.
Serviciul Român de Informaţii a anunţat, miercuri, că în cele două plicuri ridicate de la Ambasada Ucrainei din Bucureşti "nu se află conţinut de interes pirotehnic şi nici alte substanţe periculoase", dar sunt "fragmente de ţesuturi organice", care vor fi analizate.
În timpul atacului masiv cu rachete al Federației Ruse de luni, 5 decembrie, sistemele de apărare aeriană IRIS-T și NASAMS au funcționat eficient, spun reprezentanți armatei ucrainene.
Consiliul European a adoptat, săptămâna trecută, o serie de măsuri pentru a consolida capacitățile de apărare a cinci state partenere: Bosnia și Herțegovina, Georgia, Liban, Mauritania și Rwanda.
Armata SUA a primit primul prototip al unei bateriei a sistemului de rachete MRC (Mid-Range Capability). MRC a fost gândit că un sistem de rachete cu lansare de la sol, cu o rază de acțiune intermediară - să răspundă nevoilor U.S. Army în materie de sisteme de rachete care să ocupe golul lăsat între rachetele de precizie Striker și armele hipersonice cu rază lungă de acțiune.
Forțele de securitate din Germania au desfășurat operații ample împotriva unui presupus grup terorist de extremă-dreapta care urmărea să răstoarne guvernul german printr-o lovitură de stat violentă.
La câteva săptămâni după inaugurarea (04.11.2022) noului sediu al Wagner din Sankt Petersburg,, ultranaționalistul sârb Damjan Knezevic a efectuat o vizită la sediul controversatei companii ruse.
"Summit-ul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest, organizat la Tirana, a transmis un mesaj clar de unitate şi parteneriat" - a declarat Ursula von der Leyen, adăugând că UE acordă sprijin deplin procesului de extindere.
Două amendamente - înaintate de Camera Reprezentanților din SUA - care puneau mai multe condiții pentru o eventuală vânzare către Turcia a unor avioane F-16 au fost complet eliminate din actul normativ care autorizează cheltuielile militare americane, NDAA (National Defense Authorization Act), a informat agenția de știri Anadolu.
Armata Statelor Unite analizează ce cantitate de muniție foloseşte Rusia pe frontul din Ucraina pentru a se asigura că Pentagonul calculează cu exactitate armele de care ar avea nevoie în cazul unor conflicte sau operațiuni militare viitoare, a declarat marți şeful Statului major interarme, generalul Mark Milley. Oficialii occidentali au declarat că Rusia a folosit cantităţi semnificative de muniției ghidata pe frontul din Ucraina, iar industria sa de apărare nu poate produce toate tipurile de muniție și sisteme de armament din cauza sancțiunilor occidentale.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a reînnoit avertismentul țării sale la adresa Greciei cu privire la consecințele continuării înarmării insulelor pe care le controlează în largul coastelor turcești din Marea Egee, în timp ce ministrul grec al apărării Nikolaos Panagiotopoulos a respins invitația omologului său turc, Hulusi Akar, de a vizita Ankara.
De aproape două luni de zile dronele iraniene Shahed-136 sunt tot mai utilizate de ruşii pentru a ataca Ucraina. În spaţiul public au apărut informaţii că Rusia a cumpărat sute de drone din Iran. Rusia le-a folosit în atacuri aeriene împotriva orașelor ucrainene şi a infrastructurii energetice.
Australia este pe cale să formeze o a patra escadrilă de avioane de vânătoare americane F-35 Lightning II. Astfel, Forțele Aeriene Regale Australiene [RAAF] ar urma sa aibă în total 96 de avioane de luptă de generația a V-a. Australia nu este doar un cumpărător, ci și un partener industrial al companiei americane Lockheed Martin în programul F-35.
Ministrul polonez al Apărării a declarat marți că țara să vă accepta un sistem de apărare antirachetă Patriot pe care Germania s-a oferit să îl instaleze în Polonia. Germania a făcut această propunere după ce o rachetă a căzut în Polonia, în apropierea graniței cu Ucraina, ucigând doi polonezi. Polonia și NATO au declarat că sunt de părere că a fost vorba de o rachetă ucraineană care a ratat interceptarea în timp ce Ucraina se apăra de un atac cu rachete ruseşti, pe 15 noiembrie.
Statele Unite au afirmat marţi că "nu încurajează" Ucraina să lanseze lovituri în Rusia după o serie de atacuri cu drone presupuse a fi fost lansate de Kiev asupra mai multor baze aeriene ruseşti, notează AFP.
Viena Roșie. În anii 1920 capitala Austriei era locul în care lideri comuniști internaționali își găseau refugiul, de unde și numele de Viena Roșie.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a efectuat o vizită în Portugalia, la invitația omologului său Antonio Manuel Fernandes da Silva Ribeiro. Aici, discuțiile s-au axat inclusiv pe pregătirea piloților de F-16.
Subiectul admiterii României și Bulgariei în Spațiul Schengen poate fi socotit, în ultimă instanță, și un semn al coeziunii la nivelul statelor membre UE.
Planul americanilor ar marca o creștere semnificativă nu doar a numărului de militari ucraineni pe care SUA i-ar antrena, ci și a tipului de formare la care aceștia au acces.
Producătorul american de arme Lockheed Martin și contractorul israelian Rafael vor dezvolta un joint venture pentru a crea un sistem de arme cu laser, bazat pe o tehnologie aflată deja în curs de dezvoltare în Israel, care ar putea intra pe piață începând cu anul viitor.
Compania Bell, cu tilrotorul V-280 „Valor”, a câștigat cursa pentru înlocuirea venerabilul UH-60 Black Hawk, care este operațional încă din anii 70.
La reuniunea de astăzi a miniştrilor de finanţe din ţările membre UE, reprezentantul Budapestei s-a opus aprobării pachetului de ajutoare destinat Ucrainei, anul viitor, în valoare de 19 miliarde de euro, dar şi adoptării impozitului minim pe profitul obţinut de companiile multinaţionale.
R.Moldova și Ucraina examinează posibilitatea construcției unui nou pod peste râul Nistru. Subiectul a fost abordat în cadrul înrevederii prim-ministrului Natalia Gavrilița cu șeful Guvernului de la Kiev, Denis Șmigal.
Cu doar două zile înainte de votul pentru aderarea României la Schengen, Austria a anunțat că nu va vota aderarea țării noastre și a Bulgariei. E o poziție extrem de fermă pe care Viena o ia, cu doar câteva ore înainte de votul decisiv.
