Statele Unite au impus joi noi măsuri ample împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina, vizând, printre altele, viitoarea capacitate energetică a Rusiei, relatează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că președintele palestinian Mahmoud Abbas plănuiește o vizită în Rusia, relatează Anadolu.
Polonia își întărește forțele militare în zona de graniță cu Belarus, care, la rândul său, este într-o alianță militară și o uniune de stat cu Rusia.
Kremlinul nu are interesul să pună capăt conflictului cu Ucraina, potrivit purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, informează miercuri dpa.
Luni, 22 mai, au fost auzite mai multe explozii în regiunea rusă Belgorod, iar ulterior publicaţii mass-media ucrainene și rusești au anunțat că mai mulţi partizani ruși desfăşară o serie de atacuri. Direcției Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina a declarat că operațiunea militară care are loc acum în Belgorod este efectuată exclusiv de cetățeni ruși - grupuri de partizani care luptă împotriva regimului Putin.
La un an de la invadarea Ucrainei, oficialii ruși reacționează mirați la faptul că statele din flancul estic își iau măsuri, care, cum poate. Acum, Moscova deplânge atât atitudinea Republicii Moldova, care face eforturi de a-și încropi o minimă apărare, cât și intenția Finlandei și Suediei de a intra în NATO.
Rusia a declarat marţi că îndemnurile preşedintelui lituanian de a livra Ucrainei avioane de luptă atestă "poziţia extrem de agresivă" a ţărilor baltice şi Poloniei şi că "marile ţări europene" ar trebui să contrabalanseze poziţia lor, informează Agerpres, care citează Reuters.
Rusia a trimis sâmbătă un nou val de rachete în mai multe zone din Ucraina, printre care Dnipro, Odesa, Harkov, Liov şi Kiev.
Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat pentru Associated Press că guvernul său dorește un summit „de pace” în termen de două luni, la Națiunile Unite, cu secretarul general António Guterres ca mediator.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a pus sub semnul întrebării eficacitatea Organizației, formată din șase membri, a Tratatului de Securitate Colectivă.
Țările NATO țin o întâlnire de urgență pentru a răspunde la lovitura de rachetă de aseară în Polonia.
Trupele ruse au trecut în defensivă pe mare parte a frontului din Ucraina, în timp ce armata ucraineană menţinea duminică presiunea în sud cu obiectivul de a recuceri oraşul Herson, singura capitală regională ucraineană capturată de Rusia de la începutul campaniei sale militare împotriva Ucrainei, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Moscova încearcă o nouă escaladare a conflictului și vorbește despre o așa-numită ”bombă murdară”, care, susțin rușii, va fi detonată de Ucraina. Rușii fac referire la o armă radioactivă pe care Ucraina s-ar pregăti să o folosească.
Federația Rusă continuă mascarada și spune că încă nu cunoaște limitele teritoriale ale anexării.
Dictatorul rus Vladimir Putin trece de punctul fără întoarcere, ceea ce va duce la un război prelungit, scrie The Guardian.
Vineri, la ora 15, Moscova a organizat o ceremonie publică de ”semnarea a tratatelor de aderare la Rusia”.
Fiul purtătorului de cuvânt al liderului de la Kremlin a confirmat fără să vrea că mobilizarea nu îi va atinge pe rușii aflați în cercul de putere al lui Vladimir Putin.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat azi, citat de agenţia rusă de presă TASS, că Vladimir Putin va prezida luni o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, indicând că aceasta este o reuniune "extinsă" şi nu una din cele obişnuite. Agenţia de presă germană dpa susţine că acesta reuniune de urgenţă vine pe fondul îngrijorărilor legate de criza din Ucraina.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin şi cea mai vocală portavoce a propagandei de la Kremlin, susţine că Rusia vede în dorinţa Ucrainei de a recupera Crimeea, teritoriu anexat de Moscova în 2014, drept o "ameninţare directă" la adresa sa.
Ajutorul militar american acordat Ucrainei ar putea determina Kievul să se comporte impredictibil şi periculos în conflictul din estul acestei ţări, a atenţionat joi Kremlinul, care şi-a exprimat regretul că, în opinia sa, prietenia americano-ucraineană este motivată de opoziţia faţă de Rusia, informează Reuters.
Preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat, la o reuniune desfăşurată în ianuarie 2016 cu şefii serviciilor secrete şi principalii membri ai guvernului, o operaţiune secretă de susţinere a candidatului republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, considerând că o victorie a acestuia ar avantaja Rusia, potrivit unor documente publicate joi de The Guardian şi despre care această publicaţie britanică susţine că sunt scurse din interiorul Kremlinului.
