Kremlinul pozează în victimă: Acuză Chișinăul de ”prejudecăţi nejustificate” și asigură că nu reprezintă o ''ameninţare'' pentru Finlanda şi Suedia
La un an de la invadarea Ucrainei, oficialii ruși reacționează mirați la faptul că statele din flancul estic își iau măsuri, care, cum poate. Acum, Moscova deplânge atât atitudinea Republicii Moldova, care face eforturi de a-și încropi o minimă apărare, cât și intenția Finlandei și Suediei de a intra în NATO.
Cu o săptămână înainte de invazia din Ucraina de pe 24 februarie, oficialii ruși cereau presei occidentale să comunice datele invaziilor ruse pe tot anul pentru a-și putea organiza concediul.
Acum, tot ei se întreabă mirați ce li se pare statelor rămase în afara protecției Alianței Nord Atlantice și regretă ''prejudecăţile nejustificate'' ale Chișinăului la adresa Moscovei, dând asigurări că nu reprezintă o ''ameninţare'' pentru Finlanda şi Suedia.
"Am deplâns în repetate rânduri această orientare către aderare a Finlandei şi Suediei, am spus de mai multe ori că Rusia nu este în niciun caz o ameninţare pentru aceste ţări", a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit acestuia, cele două ţări "nu au niciun diferend" cu Rusia.
"Ele nu ne-au ameninţat niciodată, aşa că nu suntem o ameninţare pentru ele şi nu putem decât să regretăm" ambiţia lor de a se alătura Alianţei atlantice, a mai declarat Peskov jurnaliştilor.
Republica Moldova ”suferă probabil de infectare cu rusofobie''
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a avut câteva cuvinte de spus și în privința atitudinii Chișinăului.
Republica Moldova s-a aflat și ea în centrul atenţiei de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, existând temeri că această mică ţară, care se învecinează cu Ucraina şi are trupe ruse staţionate în regiunea sa separatistă Transnistria ar putea fi atrasă în conflict, comentează Agerpres.
''Rusia a fost mereu - şi rămâne - deschisă stabilirii de relaţii de bună vecinătate şi reciproc avantajoase cu (Republica) Moldova. Regretăm sincer că conducerea R. Moldova manifestă prejudecăţi nejustificate şi neîntemeiate la adresa Moscovei. Suferă probabil de infectare cu rusofobie'', a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
***
Candidaturile Suediei şi Finlandei sunt o consecinţă directă a ofensivei ruse în Ucraina, în timp ce Helsinki şi Stockholm văd în aceasta semnul unei ameninţări majore la adresa securităţii europene din partea Moscovei, notează AFP.
Turcia, a cărei undă verde este indispensabilă ca membru al NATO, a refuzat deocamdată să ratifice cele două candidaturi.
Ţară vecină cu Rusia, Finlanda s-a străduit până acum să menţină o politică de neutralitate şi de bună vecinătate cu Moscova. Suedia a aplicat de asemenea o politică de nealiniere.
Rusia consideră extinderea NATO la graniţele ei ca o ameninţare fundamentală la adresa securităţii sale, iar ambiţia Ucrainei de a adera la Alianţă a fost unul dintre motivele invocate de Moscova pentru a justifica atacul lansat în februarie 2022 împotriva acestei ţări.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News