Poți descărca aplicația:
Angela Grămadă, președintele Asociației Experts for Security and Global Affairs, doctor în științe politice și expertă în relații internaționale, specializată pe spațiul ex-sovietic, a discutat în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern”, difuzată de DC News, despre criza din Ucraina. Expertul a atins și subiectul tratatului dintre România și Ucraina, tratat ratificat în 1997 și care expiră anul acesta. Iar în opinia Angelei Grămadă, tratatul cu Ucraina va fi un test pentru diplomația de la București.
„Poate fi un test după eșecul pe care l-am suportat cu Republica Moldova când a expirat parteneriatul pe care îl aveam în ceea ce privește acordarea celor 100 de milioane de euro. Să nu repetăm același scenariu cu Ucraina. Pe de altă parte eu mereu fac trimitere la comunicatele de presă și la declarațiile publice ale diplomaților români sau ucraineni. Domnul Dmytro Kuleba (n.a. - ministrul de externe al Ucrainei), în urmă cu câteva zile, când a fost la București pentru întâlnirea trilaterală dintre România - Polonia - Turcia și la care au fost invitați și oficiali din Ucraina și Georgia, a discutat cu domnul Aurescu despre posibilitatea de a semna un document nou, care să ne ofere un cadru strategic nou, anume de parteneriat strategic cu Ucraina.
Acest test ar putea să fie un succes dacă va fi negociat în termeni pragmatici pentru ambele state și cu înțelegerea clară a noilor riscuri și provocări care sunt în regiune la adresa securității”, a precizat Andreea Grămadă.
„Când am spus că există o relația mai specială între anumiți lideri occidentali și Federația Rusă care ar putea să împiedice Ucraina să avanseze mai rapid în ceea ce privește integrarea Nord-Atlantică, m-am referit la Ungaria”, a mai precizat Angela Grămadă.
Ea a adus în discuție problema minorităților și a făcut o comparație între modul în care lucrează diplomația de la Budapesta și cea din România, ambele state întâmpinând probleme similare.
„Ungaria e cea care pune pe masa discuțiilor problema minorităților atunci când vine vorba despre integrarea Ucrainei. Și o pune mult mai nediplomatic decât o face de exemplu România.
Autoritățile de la București preferă ca aceste dispute, neînțelegeri și puncte sensibile din dialogul cu Ucraina să rămână în spatele ușilor și să dea un mesaj de încurajare și susținere. Aici cred că diferența o face și faptul că România are 600 de kilometri de frontieră cu Ucraina, e mult mai apropiată de zona de conflict decât Ungaria și are asumată o cu totul altă responsabilitate din perspectiva NATO”, e de părere Angela Grămadă.
Întrebată dacă vede Ucraina în NATO în următorii ani, experta în spațiul ex-sovietic a precizat: „Deocamndată nu văd un consens în acest sens între partenerii care formează Alianța Nord- Atlantică, dar văd o insistență foarte mare din partea Ucrainei de a fi acceptată”.
„Cred că Ucraina va mai avansa în ceea ce privește standardele, în ceea ce privește apropierea tehnologică, în ceea ce privește alinierea discursurilor și obiectivelor politice și o convingere din ce în ce mai mare a cetățenilor europeni că aceasta e singura lor cale de a își soluționa o parte din problemele interne. Pentru că atunci când vorbim de integrarea Nord-Atlantică pentru o țară ca Ucraina înseamnă garanții pentru proprii cetățeni că lucrurile vor lua o turnură diferită în Ucraina. Mă refer la politici anti-corupție, dezvoltarea instituțiilor publice, democratizarea țării etc. Integrarea în structurile NATO vine cu multe alte beneficii pentru cetățeni, nu doar cu obiective militare și de securitate”, a conchis Angela Grămadă.
Distrugătorul USS Laboon (DDG 58), din clasa Arleigh Burke, s-a aflat în perioada 18-20 iunie 2021, în portul Constanța, ca parte a misiunii generale de prezență operațională în regiunea Mării Negre.
Forţele Navale Turce au efectuat ultimul test al rachetei de croazieră anti-navă ATMACA înainte de intrarea în producția de serie.
Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, Viorel Pană, în cadrul unui interviu acordat săptămâna trecută, a readus în discuție achiziționarea de către țara noastră de aeronave de generația a V-a.
Rusia a reacționat la testul de șoc al portavionului USS Gerald Ford acuzând SUA că nu respectă doctrina privind protecția climei.
Retragerea trupelor aliate din Afganistan lasă în urmă o structură a forțelor armate afgane cu mari lacune. Iar din păcate acest lucru s-a văzut imediat după ofensiva talibanilor.
Moscova este conştientă că Washingtonul îşi va continua politica de îngrădire a Rusiei prin noi sancţiuni, în pofida rezultatelor ''constructive'' şi ''pozitive'' ale summitului pe care l-au avut săptămâna trecută la Geneva preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Noul ministru de Externe al Israelului, Yair Lapid, va efectua săptămâna viitoare prima vizită în Emiratele Arabe Unite din istoria relaţiilor diplomatice bilaterale, informează agenţia Mediafax, citând Associated Press.
Pe 18 iunie, Turkish Aerospace a confirmat faptul că lucrează la construcția celui mai mare tunel aerodinamic subsonic din Turcia și al doilea ca mărime din Europa. Facilitatea în curs de dezvoltare este destinată testelor de aerodinamică necesare în dezvoltarea avioanelor indigene cu aripi fixe sau rotative, în special a avioanelor de luptă turcești.
