De-a lungul timpului a ocupat funcții de conducere în tot felul de ONG-uri, unele dintre ele foarte dubioase, care au fost finanțate sau care au avut legături cu ONG-uri finanțate de George Soros, USAID, UE prin fondurile Phare etc. A fost acuzat și de extorcare prin forțarea finanțării unui ONG. A coordonat (1996-1997, 1998-2008) Centrul Național de Dezvoltare Durabilă, creat sub egida Academiei Române ca agenție a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă. Din 2021 este cadru didactic asociat al Universității din Pitești.
Declarațiile lui privind faptul că ar fi fost trimis în misiuni în afara țării, în perioada comunistă, par a fi simple fantezii.
Din prima căsătorie Georgescu are un fiu de aproape 40 de ani care conduce un club de tenis care a fost sponsorizat de Transelectrica și de Nuclearelectrica, două din cele mai mari companii de stat. Cea de-a doua soție se numește Cristela. Nu se cunoaște numele ei de familie de dinainte de a se căsători. În CV și-a trecut că a urmat tot felul de cursuri referitoare la nutriție naturistă. Declară că „are studii universitare în economie și finanțe și peste 15 ani de carieră în banking, management executiv, public speaking”. Nu a menționat unde și-a făcut studiile și când și unde a căpătat experiența profesională în banking. În 2007 a fost numită director-adjunct al Citibank România.
Georgescu a fost promovat de Mircea Malița și Sergiu Celac. Mircea Malița a fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, în anii 1960, și ministru al Educației la începutul anilor 1970. A fost unul din artizanii proiectelor de politică externă ale lui Nicolae Ceaușescu. Malița și Georgescu au publicat o carte împreună. Sergiu Celac a fost interpretul lui Nicolae Ceaușescu pentru limba engleză și primul ministru al Afacerilor Externe de după căderea comunismului în 1989. Georgescu și Celac chiar au fost asociați într-o firmă. Au lucrat împreună în mai multe ONG-uri.
Georgescu a apărut la mai multe evenimente alături de Mugur Isărescu și Daniel Dăianu. Isărescu este guvernatorul Băncii Naționale a României din 1990. Dăianu este fiul unor ofițeri superiori din Securitate. La sfârșitul anilor 1970 a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În anii 1990 a fost ministru adjunct și ministru de Finanțe. După ce România a intrat în UE a fost Europarlamentar (2007-2009). A făcut parte din consiliul de administrație al Băncii Naționale.
În 2022 procurorii i-au deschis lui Georgescu dosar penal pentru apologia liderului Legiunii Arhanghelului Mihail (principala mișcarea fascistă din România anilor 1920-1930) Corneliu Zelea-Codreanu și a mareșalului Ion Antonescu, executat pentru crime de război. Promovarea ideilor legionare, a membrilor Legiunii și a criminalilor de război este interzisă în România. În cele din urmă cercetarea penală a fost clasată.
Prima dată când Georgescu a fost vehiculat ca o variantă de prim-ministru tehnocrat a fost în august 2011. Cel care susținea varianta respectivă era Crin Antonescu, președintele Partidului Național Liberal la acea vreme și actualul candidat la prezidențiale al coaliției PNL-PSD-UDMR. Ulterior despre el s-a mai vorbit ca o variantă de prim-ministru în primăvara anului 2012, după demisia guvernului Boc, și în 2015, după demisia guvernului Victor Ponta. După alegerile parlamentare din 2020 George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor, l-a susținut pentru funcția de prim-ministru până la invadarea Ucrainei când s-a dezis de el din cauza ideilor sale proruse. Deoarece Simion nu a intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale l-a nivelul conducerii AUR au fost unele neînțelegeri. Din acest motiv Simion s-a apropiat de Georgescu și a susținut reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Pentru alegerile prezidențiale din mai 2025 Simion nu și-a depus candidatura decât după ce Curtea Constituțională a invalidat-o pe cea a lui Georgescu. Cei doi se detestă, jignindu-se reciproc, totuși Simion joacă acest teatru din oportunism și disperare.
Se pare că Georgescu a revenit în România, în 2021, pentru a deveni activ politic. Mai întâi a fost propus de AUR prim ministru. Apoi s-a pregătit pentru campania electorală.
Campania electorală a lui Călin Georgescu nu s-a desfășurat doar prin intermediul rețelelor sociale ci a existat și o campanie fizică care s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani. Sunt foarte multe ramificații care duc către ONG-uri de extremă dreaptă, influenceri locali, televiziuni locale, mercenari etc.
Dacă urmărești pagina sa oficială de Facebook observi că în 2024, cel puțin, a fost în toată țara și a susținut conferințe, a fost invitat de mai multe televiziuni locale și podcasturi moderate de influenceri locali.
Prima apariție în mass-media națională a avut loc în 2014 când a fost invitatul lui Sorin Burtea, moderatorul emisiunii „Euro Economia” difuzată de TVRi. Tot Burtea l-a invitat, pe 2 noiembrie 2016, la emisiunea „Interes general” difuzată de TVR1. Pe 21 mai 2018 a fost invitatul Monicăi Ghiurco la „Întrebări și Răspunderi”, emisiune difuzată de TVR1. TVR este trustul național de televiziune. În data de 25 septembrie 2014 a fost invitatul lui Rareș Bogdan, din 2019 europarlamentar PNL, la Realitatea TV, post privat de televiziune.
La 23 mai 2016 Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, ONG neofascist, organiza o conferință, la Casa de Cultură Constanța, la care a participat și Călin Georgescu. Legăturile sale cu ONG-urile neofasciste au fost documentate de Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”.
Georgescu a fost chiar membru fondator al unui ONG neofascist. În 2021 a înființat Asociația „Pământul Strămoșesc”. Pentru fiecare din cele 41 de județe ale României a fost creată câte o adresă de email ceea ce indică o structură națională. Asociația are propriul canal de Youtube. „Pământul Strămoșesc” a fost numită și revista oficioasă a Legiunii „Arhanghelului Mihail”.
Ascensiunea acestor ONG-uri și a discursului urii s-a petrecut într-o perioadă în care justiția și instituțiile de forță ale statului au fost depopulate masiv. Din 2004 procurorii și judecătorii s-au putut pensiona anticipat după doar 20 de ani de activitate în sistem. Din 2015 li s-au adăugat militarii din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe. Începând cu 2015 structurile militarizate au deficit de personal. Raportul Curții de Conturi din martie 2025 a subliniat că Armata are o problemă de personal, care lasă funcții cheie neocupate, cauzată de pensionările anticipate. După câștigarea alegerilor parlamentare din 2016 de către PSD-ul condus de Liviu Dragnea a început un asalt asupra justiției. Din cauza presiunii exercitată atât politic cât și prin intermediul unor trusturi mass-media foarte mulți procurori și judecători au preferat să se pensioneze anticipat decât să facă compromisuri. Dragnea a făcut acest lucru tocmai pentru slăbi instituțiile de forță ale statului care reprezentau o amenințare față de marea corupție. Dacă în ianuarie-februarie 2017 nu ar fi fost proteste în toată țara cu sute de mii de oameni și dacă România nu ar fi fost membru UE și NATO Liviu Dragnea ar fi instaurat dictatura.
E posibil ca din cauza deficitului de personal Direcția Generală de Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și procuratura să fi preferat să nu-și piardă timpul cu toate ONG-urile care promovau idei extremiste atâta timp cât nu puneau în pericol siguranța României în mod direct. E posibil să-i fi considerat doar niște indivizi marginali. Toate aceste ONG-uri s-au dezvoltat, după cum arată articolul Adinei Marincea, cam după 2016. La un moment dat cineva le-a ajutat să se sindicalizeze.
Felul în care a fost organizată campania electorală a lui Călin Georgescu în online, în special pe platforma TikTok, a fost descris de rapoartele desecretizate, în decembrie 2024, de Ministerul de Interne și de Serviciul Român de Informații. Din rapoarte reiese:
profesionalismul celor care s-au ocupat de organizarea campaniei electorale în online;implicarea unui actor statal, cel mai probabil Rusia;coordonarea activității pe platformele Telegram și Discord. Unele conturi Telegram erau afiliate Sputnik Republica Moldova;rezervarea a 797 conturi TikTok încă din 2016;prima sesizare a TikTok cu privire la faptul că se desfășoară o campanie de promovare a lui Călin Georgescu a avut loc în 2020, iar în anul 2021 a fost raportat de aceștia (cel mai probabil către conducerea TikTok) ca fiind o activitate suspectă;plata influencerilor prin intermediul unei companii, posibil fantomă;creșterea abruptă a lui Georgescu pe TikTok care a ajuns în trend 9 mondial;campanie electorală desfășurată ilegal, amplificată cu două săptămâni înaintea alegerilor din 24 noiembrie;în data de 20.11.2024 Biroul Electoral Central a cerut înlăturarea materialelor de propagandă de pe TikTok; pe 22.11.2024 TikTok transmis că a blocat accesul în România, însă au rămas vizibile în străinătate; totuși conținutul nu a fost blocat corespunzător în țară, rămânând disponibil;Partidul Oamenilor Tineri, care îl susține pe Georgescu, a beneficiat de o promovare masivă;o parte din finanțarea în online a fost asigurată de Bogdan Peșchir, un om de afaceri dubios din Brașov;Peșchir avea legături cu Gabriel Prodănescu, un om de afaceri român emigrat în Africa de Sud;finanțarea influencerilor a fost asigurată prin platforma FameUp și prin firma sud-africană FA Agency.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a descoperit că PNL a plătit campania care l-a promovat pe Călin Georgescu prin intermediul platformei FameUp. Campania nu a fost destinată promovării lui Călin Georgescu ci a fost deturnată în folosul acestuia. FA Agency are birourile la Varșovia. În codurile sursă ale site-ului au fost descoperite mai multe mesaje în limba rusă.
Din cauza campaniei ilegale a lui Călin Georgescu primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională a României.
Mircea Toma, membru în Consiliul Național al Audiovizualului, a declarat într-un interviu că atacul online a început în urmă cu 8 ani cu promovarea de mesaje false pe rețelele sociale. Scopul a fost crearea unei baze de date cu persoane care să distribuie astfel de mesaje. Pandemia a fost momentul declanșator care a amplificat distribuirea de mesaje false.
Principala enigmă în cazul lui Georgescu o reprezintă finanțarea și mai ales finanțarea campaniei electorale. Până acum se știe doar că în 2024 a primit bani cash de la Horațiu Potra, mercenar care a luptat în legiunea străină. Potra i-a pus la dispoziție și o mașină închiriată. În 2022 a intervenit pe lângă Frank Timiș pentru a-i cere, în numele lui Georgescu, 20-35 milioane de dolari. Timiș este un om de afaceri dubios care exploatează minereuri metalice în Africa de Vest, în special. La schimb Georgescu i-a promis redeschiderea exploatărilor miniere. Alte finanțări au venit de la oameni de afaceri dubioși din România.
În perioada 2011-2021 Georgescu a locuit la Viena sau în apropiere, schimbând de trei ori locuința. Se pare că traiul său în Austria ar fi fost finanțat de controversatul om de afaceri Roland Schantz, un critic al lui Donald Trump, care a susținut-o pe Kamala Harris în campania din 2020.
Unul dintre finanțatorii și apropiații lui Călin Georgescu a fost Horațiu Potra. Acesta are o lungă carieră de mercenar. A avut legături cu GRU și China. A fost cercetat penal de mai multe ori pentru fapte grave, însă a fost condamnat doar cu suspendare. Deși era cercetat penal din decembrie 2024 totuși nu a fost introdusă nicio măsură de control judiciar, astfel a putut pleca din țară în februarie 2025. La sfârșitul lui februarie, după ce acesta plecase din țară, au avut loc percheziții la domiciliul lui unde au fost găsite: armament de mai multe tipuri; peste 25 kg de aur lingouri; peste 3,3 milioane de dolari; peste 700.000 de lei; 43.000 de euro; 13.000 dirham; 21.000 de dinari sârbi.
Lui Potra i se permitea să intre în România fără a fi controlat de Poliția de Frontieră prin aeroporturile din Sibiu și Târgu Mureș. Potra a recrutat doar pentru R. D. Congo aproximativ 1000 de foști militari români.
La sfârșitul lunii ianuarie 2025 în R. D. Congo o grupare rebelă a luat cu asalt orașul Goma, aflat la granița cu Rwanda. Mercenarii români s-au refugiat în misiunea ONU. În urma intervențiilor României aceștia au fost evacuați în Rwanda de unde au fost aduși cu o cursă charter.
Statutul cultelor religioase este reglementat prin Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Conform legii:
„Art. 8 (1) Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice. [...] Art. 9 1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.”
Horațiu Potra este de asemenea un apropiat al Bisericii Ortodoxe Române. În 2006 Potra și-a însușit, în mod ilegal, veniturile unui om de afaceri fugit din România al cărui reprezentant legal era. O parte din bani i-a donat către: Mănăstirea Buna Vestire reprezentată de Irineu Popa, episcop vicar al Episcopiei Râmnicului la acea vreme, din 2008 este mitropolit al Olteniei; Episcopiei Alexandriei și Teleormanului reprezentată de episcopul Galaction; Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului reprezentată de Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.
Cea mai veche alăturare dintre Călin Georgescu și preoții ortodocși datează din 2014 când a participat la o dezbatere alături de preotul Mihai Oancea. Oancea realiza emisiunea „Univers Creștin” la postul de televiziune regional Tele Moldova Plus. Mihai Oancea era preot, la acea dată, la parohia Almaș, protopopiatul Piatra Neamț, Arhiepiscopia Iașilor. Mitropolitul Moldovei și Bucovinei este și arhiepiscop al Iașilor. În 2024 Georgescu a apărut la diverse evenimente electorale alături de preoți. În decembrie 2024 arhiepiscopul Teodosie declara la EuroNews România că Georgescu avea sprijinul lui Dumnezeu.
Pe site-ul Basilica, agenția de știri a Patriarhiei Române, se regăsește o știre cu următorul conținut:
„În ziua de 22 martie 2019, la Reședința patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită pe domnul Brad Parscale, director digital media al domnului Donald Trump, în timpul campaniei electorale prezidențiale din anul 2016, şi directorul viitoarei campanii prezidenţiale a președintelui Trump din anul 2020.
La întrevedere, au mai participat doamna Candice Blount, soția domnului Brad Parscale, domnul profesor universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I.C.Bratianu”, și domnul Adrian Thiess, om de afaceri român. […]
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a exprimat aprecierea pentru faptul că domnul președinte Trump este un protector și un promotor al valorilor religioase și morale tradiționale, în special, al valorilor creștine.
De asemenea, Patriarhul României apreciază faptul că președintele Donald Trump este un bun patriot, care își iubește poporul și țara, respectând, în același timp, pe toți cei care apără valorile lor naționale, deodată cu promovarea cooperării internaționale. […]
Domnul Parscale a subliniat preţuirea pe care domnul președinte Donald Trump o acordă tuturor celor care împărtășesc și promovează valori religioase autentice.
De asemenea, domnul Brad Parscale a evidențiat rolul foarte important pe care îl au strategiile digitale media în pregătirea și desfășurarea unei campanii electorale în epoca actuală, precum cea prezidențială din SUA. […]”
În septembrie 2024 postul de televiziune România TV l-a adus la București pe Donald Trump Jr.. Pe data de 2 decembrie 2024 jurnalistul Victor Ciutacu de la România TV anunța, pe X, că Brad Parscale urma să aterizeze la București. Parscale i-a răspuns l-a scurt timp. Parscale nu a mai ajuns la București ci la Belgrad. E posibil ca administrația Biden să-l fi oprit în ultimul moment mai ales că erau dezbateri intense și o încordare privind viitorul alegerilor atât la nivelul instituțiilor statului cât și al societății. La Belgrad s-a întâlnit cu Adrian Thiess. Tot la Belgrad se află refugiat și patronul din umbră al România TV, Sebastian Ghiță. Nu se știe dacă cei doi s-au întâlnit și cu Ghiță. Adrian Thiess și Sebastian Ghiță au discutat în timpul unei întâlniri în Dubai despre susținerea pentru Călin Georgescu. Thiess este un susținător declarat al lui Georgescu. În timp ce Parscale și Thiess se aflau la Belgrad Donald Trump Jr. a publicat pe X următorul mesaj: „Wow, uite ce se întâmplă în România! Curtea Constituțională tocmai a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. O altă încercare Soroș-Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului. Ea va pierde, iar ei știu asta”.
Alături de Patriarhia Română Dan Dungaciu a lansat, în 2017, Laboratorul de Sociologia și Geopolitica Religiilor. Acesta a susținut, în 2023, o conferință cu tema „Geopolitica Ortodoxiei azi”. Dungaciu l-a avut ca mentor pe Mircea Malița asemenea lui Călin Georgescu. Se pare că Dungaciu vrea să-și urmeze mentorul prin intermediul patriarhului Daniel. Astfel Daniel se dorește a fi un patriarh geopolitic.
BOR îi consideră pe membrii Legiunii „Arhanghelului Mihail”, principala mișcare fascistă din anii 1920-1930, care au trecut prin închisorile comuniste martiri ai lui Hristos. Mulți dintre aceștia au fost torturați oribil. Din punct de vedere al doctrinei ortodoxe legionarii au fost eretici deoarece ei credeau că fac dreptate, în numele lui Dumnezeu, prin asasinarea indezirabililor. De asemenea promovau un misticism de factură păgână care nu avea legătura cu credința ortodoxă. BOR nu s-a dezis de legionari niciodată și nici nu a sancționat derapajele legionare ale unor membri ai clerului. De curând i-a canonizat pe unii dintre legionarii morți în închisorile comuniste.
De asemenea BOR nu a luat nicio atitudine oficială de a condamna discursul religios al lui Călin Georgescu care se declară doar creștin fără a menționa cărui cult îi aparține. Singura demonstrație că discursul lui Georgescu este unul de factură New Age și nu creștină îi aparține jurnalistului Make, pseudonimul lui Florian Goldștein, proprietarul ziarului „Bursa”.
De Crăciun episcopul Hușilor Ignatie a condamnat tulburarea provocată în societate cu ocazia campaniei electorale și promovarea ideilor New Age, fără a menționa pe cineva. A fost mustrat, prin „dojană patriarhală”, la fel ca arhiepiscopul Tomisului Teodosie, pentru că nu a fost neutru din punct de vedere politic.
Ceea ce își dorește cu adevărat BOR este simfonia bizantină dintre Stat și Biserică, dualitatea împărat-patriarh. Ori în prezent acest lucru ar însemna o dictatură teocratică după modelul Iranului.
Cultele neoprotestante din România au legături foarte strânse cu neoprotestanții din SUA, care sunt foarte influenți politic, și din întreaga lume. O facțiune importantă a PNL este reprezentată de neoprotestanți. În 2015 Protecția Copilului din Norvegia a preluat cei cinci copii ai unui cuplu mixt româno-norvegian care aparținea Bisericii Penticostale. Tatăl era român, iar mama norvegiancă. Prin intermediul Bisericii Penticostale au început presiunile politice asupra guvernului și parlamentului din România. O delegație de parlamentari români s-a deplasat în Norvegia. Penticostalii din mai multe țări, inclusiv SUA, au organizat proteste în fața reprezentanțelor diplomatice norvegiene. În cele din urmă autoritățile norvegiene au cedat și le-au permis copiilor să fie preluați de familie.
În 2022 Călin Georgescu a susținut un discurs într-o biserică penticostală. E posibil să fi susținut discursuri în mai multe biserici penticostale.
Schimbul de idei ultraconservatoare și teorii ale conspirației între diversele culte creștine, din SUA și până în Rusia, are loc prin World Council of Churches. WCC reunește 365 de culte creștine din 121 de țări. A fost înființată în 1948 de bisericile din lumea liberă cărora li s-au adăugat, ulterior, și cele din țările comuniste.
Horațiu Potra a fost contactat, pe 4 decembrie 2024, de un interlop care îi transmitea că un apropiat al lui Georgescu dorea să vorbească cu el. La acel moment Potra se afla în R. D. Congo. Pe 5 decembrie un individ care se ocupa de protecția lui Georgescu a alertat cadre din Ministerul de Interne cu privire la faptul că interlopii au primit arme. Pe 7 decembrie Georgescu s-a întâlnit cu Potra la o fermă aflată în apropiere de București. Pe 8 decembrie Potra alături de mai mulți mercenari care se aflau în drum spre București au fost opriți în trafic și reținuți de polițiști. Se pare că se pregăteau pentru organizarea unor acțiuni de destabilizare. Ulterior a fost pus în libertate de judecători deoarece nu a fost considerat un pericol.
Pe 12 ianuarie AUR a organizat un protest la care au participat câteva mii de persoane. Aceștia au protestat față de decizia Curții Constituționale de a anula organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Pe 1 martie a fost organizat un al doilea protest la care au participat peste 20.000 de persoane.
În seara zilei de 9 martie Biroul Electoral Central i-a respins lui Călin Georgescu participarea la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. În fața sediului BEC au izbucnit proteste violente la care au participat aproape o mie de persoane. În aceeași zi Potra le-a cerut celor care au fost în Congo să se alăture revoltelor „cu parul, furca, coasa și toporul”. A doua zi le-a cerut să-i aresteze pe toți cei responsabili de anularea candidaturii lui Georgescu. Nu l-a ascultat nimeni. Să le fi cerut Potra mercenarilor din Congo să abandoneze lupta și să se refugieze în baza ONU din orașul Goma pentru a fi aduși cât mai repede în țară în vederea implicării acestora în susținerea violentă a lui Georgescu?
Anterior, în data de 5 martie, au fost arestați mai mulți indivizi sub acuzația de trădare pentru că plănuiau o lovitură de stat. Aceștia făceau parte din organizația numită Comandamentul „Vlad Țepeș” care are și site. Aceștia sunt admiratori ai lui Călin Georgescu. Doreau: înlocuirea structurii centrale a statului (parlament, guvern, președinție); schimbarea denumirii țării din România în Geția; ieșirea României din NATO; recuperarea teritoriilor pierdute de România în favoarea Uniunii Sovietice prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947; „să abroge relațiile subalterne cu Ucraina”; reorientarea României către Rusia și China. Cei care se aflau la conducere au vizitat Ambasada Federației Ruse la București și au fost la Moscova.
Liderul onorific al acestei grupări era generalul în rezervă Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani. Theodoru este cunoscut, încă din anii 1990, pentru vederile sale de extremă dreaptă și pentru negarea Holocaustului.
În anii 1980 în anumite cercuri pseudointelectuale din zona Securității și a Armatei a apărut curentul dacopat. Adepții acestui curent consideră că la originea tuturor civilizațiilor se află civilizația geto-dacă. Geto-dacii ar fi inventat scrisul, iar limba latină ar fi evoluat din limba lor. Romanii și grecii ar fi preluat toată cunoașterea de la geto-daci. Cred că sub Munții Carpați sunt tuneluri energetice prin care se poate ajunge în Munții Himalaya sau în Anzi. Din cauza lipsei de finanțare mediul academic nu i-a putut combate în mod eficient. Nu pot prezenta nici cea mai mică dovadă științifică pentru a-și susține teoriile. Consideră că există o conspirație mondială care a acționat încă din Antichitate pentru a distruge dovezile măreției civilizației geto-dace și de aceea nu s-au păstrat mărturii privind scrierea și limba lor. Romanii ar fi invadat Dacia tocmai din acest motiv. De aceea cei care au planificat lovitura de stat au dorit să schimbe numele țării din România în Geția. Geția este un exonim și nu endonimul folosit de geți. Nu știm cum se numeau în limba lor triburile care locuiau pe teritoriul de azi al României înainte de cucerirea romană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Toate acordurile România - SUA, inclusiv cele care reglementează prezenţa militară americană în ţara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate şi adaptate permanent la evoluţiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării.
Franța a anunțat pe 15 aprilie că va expulza 12 membri ai personalului diplomatic și consular algerian și și-a rechemat ambasadorul din Alger, adâncind criza care amenință să anuleze luni de încercare de reconciliere între cele două țări.
Marea Britanie dorește să încheie un acord de apărare cu UE pe fondul politicilor tensionate ale președintelui american Donald Trump. Regatul Unit caută acces la noul fond de apărare al UE.
Directorul Serviciului de Informații Externe din Rusia SVR(), Serghei Narîșkin, a acuzat Polonia și statele baltice că ”zăngănesc armele”.
Administraţia preşedintelui Donald Trump propune închiderea a 10 ambasade şi 17 consulate care sunt situate, în principal, în Europa şi Africa, relatează Agerpres.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, este invitatul de miercuri al DCNews și DCNewsTV. În contextul situației internaționale actuale, interviul cu ministrul de Externe al României va fi preluat și de DefenseRomania.
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
China a ordonat companiilor sale aeriene să nu mai accepte livrări de avioane de la compania americană Boeing. Decizia a fost luată într-un moment în care asistăm la un război tarifar fără precedent între China și Statele Unite, în care președintele american Donald Trump a impus Chinei tarife de importuri de până la 145%, iar Beijingul a impus taxe de 125% pe mărfurile americane.
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Călin Georgescu este fiu de nomenclaturiști. De profesie este inginer pedolog. Înainte de căderea regimului comunist, în decembrie 1989, a lucrat ca inginer. A fost consilier al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1992-1996). După pierderea alegerilor de către Partidul Democrației Sociale din România (predecesorul Partidului Social Democrat) în 1996, și câștigarea lor de către Convenția Democrată Română a ocupat, prin concurs, funcția de secretar general al aceluiași minister. În presa vremii au fost publicate dovezi clare privind măsluirea concursului. Ministrul Afacerilor Străine Mircea Geoană l-a numit, în 2004, director al Direcției de organizații Internaționale din același minister. A fost raportor special al ONU (2011-2013) pe probleme privind protecția mediului, fiind numit de Ministerul Afacerilor Externe.
Inspectorul general al Armatei Germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer, consideră că Federația Rusă ar putea ataca teritoriul NATO în 2029.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor, George Simion, a declarat că susține „planul de pace” al lui Donald Trump, dar se opune furnizării de arme Ucrainei, deoarece acest lucru este neprofitabil pentru țările europene.
Generalul american Bryan P. Fenton, comandantul Comandamentului pentru Operații Speciale al SUA (USSOCOM), articulează o viziune strategică importantă într-un articol publicat pe 5 mai 2025 în publicaţia Defense One, care face o analiză a peisajului complex al securității globale de astăzi și de mâine. Generalul Fenton argumentează în mod convingător necesitatea creării unei noi alianțe de securitate națională care să depășească granițele tradiționale ale parteneriatelor militare și guvernamentale, implicând integral actori din industrie și mediul academic.
O serie de imagini din satelit arata desfăşurarea unei flote de aeronave Tu-160, Tu-95MS, Tu-22M3 și MiG-31K, care sprijină probabil loviturile în curs împotriva Ucrainei, la Baza Aeriană rusă Belaya din Siberia. Noi imagini din satelit indică o intensificare a resurselor aviației ruse cu rază lungă de acțiune la baza aeriană Belaya. Raportul inițial, publicat de analistul OSINT MT Anderson, a evidențiat prezența a 9 bombardiere Tu-95MS, dintre care unul fie rula, fie aterizase recent pe pista bazei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus un nou cadru pentru ca statele membre să își majoreze cheltuielile legate de apărare, cu scopul de a răspunde solicitărilor constante ale Statelor Unite - în special apelului lui Donald Trump ca aliații europeni să aloce 5% din PIB pentru apărare Conform propunerii lui Rutte, statele membre NATO ar aloca 3,5% din PIB direct pentru apărare și încă 1,5% pentru acoperirea unor nevoi de securitate mai generale, cum ar fi modernizarea infrastructurii, apărarea cibernetică și reziliența strategică.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
O altă față mai puțin nevăzută a războiului este lipsa forței de muncă în Rusia, un efect direct al mobilizării populației în rândul forțelor armate.
O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.
Europa joacă cartea diversificării surselor de energie, reducând la minim importurile de petrol și gaze din Rusia.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat din funcție luni după-amiază, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale.
Turkish Aerospace Industries (TUSAŞ) lucrează la extinderea testelor de zbor și accelerarea producției de prototipuri ale aeronavei Kaan, primul avion turc de generația a cincia. Asta, concomitent cu discuțiile privind achiziția de alte avioane, inclusiv Eurofihger și F-16. Producătorul turc promite accelerarea programului Kaan iar directorul companiei producătoare a anunțat inclusiv când va începe livrarea avioanelor din producția de serie.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că operațiunea desfășurată pe teritoriul regiunii ruse Kursk, care durează deja de aproape nouă luni, a atins majoritatea obiectivelor propuse, iar zonă tampon creată de forțele ucrainene rămâne relevantă. Generalul Sîrskîi a făcut aceste precizări într-un mesaj publicat pe contul Facebook, unde a subliniat importanța strategică a operațiunii.
Iranul a dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică, Qasem Basir, cu o rază de acțiune de 1.200 de kilometri, amenințând Israelul și bazele americane.
India va achiziționa avione Rafale M care vor opera de pe portavioane. Ele vor înlocui MiG-29K/KUB sovietice. Rușii fac o analiză și identifică trei motive pentru care India nu a ales tehnică rusă, dar remarcă și faptul că nu a ales nici F-35.
Forțele Aeriene Ucrainene au făcut publică identitatea lui Dmytro, un fost programator civil care a devenit un simbol al ,,rezilienței tehnologice'' a Ucrainei. Ca urmare a unei realizări militare care o sa ramana in istorie, Dmitro, în prezent specialist militar, este considerat operatorul care a interceptat cu succes prima rachetă hipersonică rusească Kh-47M2 Kinzhal.
Președintele american Donald Trump a declarat la 4 mai că lideri ai Uniunii Europene l-au îndemnat în repetate rânduri să-i telefoneze președintelui rus Vladimir Putin, susținând că acesta le-a ignorat încercările de a-l contacta, în timp ce războiul din Ucraina continuă, a relatat Agerpres, care citează The Kyiv Independent.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE poate consolida semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina prin achiziționarea de arme direct de la producătorii ucraineni. Kubilius a declarat că SUA și UE alocă aproximativ 40 de miliarde de euro anual pentru asistență militară Ucrainei. Cu toate acestea, comisarul european pentru apărare a spus că aceste fonduri ar putea fi utilizate mai eficient prin achiziționarea directă de arme de la producătorii ucraineni.
Președintele ceh Petr Pavel a clarificat faptul că desfășurarea de forțe de menținere a păcii în Ucraina nu este luată în considerare în acest moment din cauza absenței unui acord de pace.
Uniunea Europeană este "îngrijorată" de noul plan israelian privind "cucerirea" Fâşiei Gaza şi face apel să se dea dovadă de "cea mai mare reţinere", a declarat luni un purtător de cuvânt al serviciului său diplomatic, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul are mare nevoie de o participare internațională semnificativă la festivitatea prin care marchează cea de-a 80-a aniversare a victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, așa cum le place rușilor să numească cel de-al Doilea Război Mondial. Nevoia decurge atât din satisfacția de a arăta Occidentului susținerea de care se bucură în ciuda acuzațiilor privind pornirea războiului din Ucraina, cât și din dorința de a crea propriilor cetățeni imaginea unei țări puternice, cu o ideologie împărtășită de alte state, care coagulează în jurul său alte națiuni și chiar le inspiră.
George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.735.578 de voturi (40,56%), la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate în noaptea de duminică spre luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 19.935 de procese verbale (99,25%).
Președintele american, Donald Trump, a declarat, pe 04.05.2025, în cadrul unui nou interviu acordat postului de televiziune NBC News, că Statele Unite au șansa de a pune capăt conflictului din Ucraina în mod pașnic. Potrivit precizărilor sale, astăzi Washingtonul este mai aproape de semnarea unui acord cu una dintre părți, în timp ce cu cealaltă parte “lucrurile nu sunt atât de bune”. El a refuzat să dea detalii la cine se referă în mod concret.
Cotidianul american The New York Times a informat, pe 04.05.2025, citând oficiali de la Washington, că, în viitorul apropiat, Kievul va primi încă un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot. Statele Unite au aprobat transferul acestuia în Ucraina, după ce anterior a acoperit Israelul. Însă, livrarea se va face numai după repararea sistemului.
România este în prezent angajată într-un program serios de modernizare militară, o inițiativă strategică determinată de necesitatea de a înlocui inventarul învechit de echipamente militare și de a asigura alinierea deplină la standardele NATO. Acest efort a căpătat o urgență deosebită din cauza evoluției peisajului de securitate din Europa de Est, în special a conflictului actual din Ucraina, care a subliniat importanța unor capacități de apărare solide și moderne. O componentă esențială a acestei inițiative de modernizare este achiziționarea de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) cu șenile, o măsură menită să sporească semnificativ eficacitatea operațională a Forțelor Terestre Române.
Alegeri prezidențiale din România au loc într-un moment dificil, în timp ce țara noastră navighează într-un peisaj geopolitic complex. Anularea alegerilor din 2024, marcată de acuzații de interferență străină, în special din partea Rusiei prin intermediul platformelor de socializare, subliniază vulnerabilitățile pe care următorul șef de stat trebuie să le abordeze pentru a proteja procesele democratice din România.
Utilizarea armelor nucleare în Ucraina nu este și probabil nu va fi necesară. Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru, spunând că Rusia are suficientă forță pentru a-și atinge obiectivele.
În prima jumătate a anului 2025, Taiwanul urmează să primească primul lot de lansatoare pentru sistemul american de rachete antinavă de coastă Harpoon, a precizat ediția taiwaneză a ziarului The Liberty Times. Livrarea acestor lansatoare a fost convenită încă din 2020, iar apoi au fost contractate 100 de lansatoare, radare, echipamente auxiliare și 400 de rachete antinavă, cu o valoare totală de aproximativ 2,37 miliarde de dolari.
În timp ce România traversează cel mai recent ciclu electoral, presa internațională, în special agențiile de presă europene și americane, au aruncat o privire critică asupra proceselor democratice din țară. Preocupările legate de interferența străină, extremismul în creștere și corupția înrădăcinată descriu o imagine complexă a unei națiuni aflate într-un moment crucial.
Conform celor mai recente date, serviciile ucrainene de informații ale apărării au reușit să doboare două avioane de luptă rusești Su-30 în timpul unei misiuni de luptă pe care au desfășurat-o în Marea Neagră. Vineri, 2 mai, Forțele Armate Ucrainene au doborât două avioane de luptă rusești Su-30 într-o singură misiune, iniţial existând informaţii despre lovirea unei singure aeronave de acest tip.
Departamentul Apărării al SUA (DoD) a efectuat, cu succes, un test de zbor al unei rachete hipersonice convenționale lansate de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral, Florida. Testul a marcat prima lansare a capabilității Conventional Prompt Strike, utilizând abordarea de lansare cu gaz rece a Marinei, care va fi utilizată în sistemele hipersonice de pe platformele de pe mare ale Forțelor Navale americane, potrivit unui comunicat de presă, din 2 mai, al DoD. Lansarea la rece (cold-gas launch) este un mare pas înainte pentru platformele de suprafață.
La 21 martie 2025, președintele american Donald Trump, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au anunțat atribuirea către Boeing a proiectului „Next Generation Air Dominance”, etapa de proiectare și dezvoltare tehnologică pentru noul avion F-47, care va înlocui avionul F-22A Raptor și va asigura superioritatea aeriană a SUA pentru zeci de ani.
Statele Unite au aprobat o potențială vânzare către Ucraina de servicii de instruire, suport și modernizare pentru avioanele de luptă F-16, ca parte a unui contract estimat la 310,5 milioane de dolari. Această decizie semnificativă subliniază angajamentul continuu al Statelor Unite de a sprijini securitatea Ucrainei și de a-i consolida capacitățile de apărare aeriană, în contextul in care agresiunea militara Rusa continuă.
Franța și Polonia sunt pe cale să semneze un nou tratat bilateral de apărare care să aprofundeze legăturilor militare și strategice dintre cele două țări. Acest acord intervine într-un context internațional marcat de amenințările persistente din partea Rusiei și de o anumită incertitudine cu privire la angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea europeană, potrivit Financial Times.
