De-a lungul timpului a ocupat funcții de conducere în tot felul de ONG-uri, unele dintre ele foarte dubioase, care au fost finanțate sau care au avut legături cu ONG-uri finanțate de George Soros, USAID, UE prin fondurile Phare etc. A fost acuzat și de extorcare prin forțarea finanțării unui ONG. A coordonat (1996-1997, 1998-2008) Centrul Național de Dezvoltare Durabilă, creat sub egida Academiei Române ca agenție a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă. Din 2021 este cadru didactic asociat al Universității din Pitești.
Declarațiile lui privind faptul că ar fi fost trimis în misiuni în afara țării, în perioada comunistă, par a fi simple fantezii.
Din prima căsătorie Georgescu are un fiu de aproape 40 de ani care conduce un club de tenis care a fost sponsorizat de Transelectrica și de Nuclearelectrica, două din cele mai mari companii de stat. Cea de-a doua soție se numește Cristela. Nu se cunoaște numele ei de familie de dinainte de a se căsători. În CV și-a trecut că a urmat tot felul de cursuri referitoare la nutriție naturistă. Declară că „are studii universitare în economie și finanțe și peste 15 ani de carieră în banking, management executiv, public speaking”. Nu a menționat unde și-a făcut studiile și când și unde a căpătat experiența profesională în banking. În 2007 a fost numită director-adjunct al Citibank România.
Georgescu a fost promovat de Mircea Malița și Sergiu Celac. Mircea Malița a fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, în anii 1960, și ministru al Educației la începutul anilor 1970. A fost unul din artizanii proiectelor de politică externă ale lui Nicolae Ceaușescu. Malița și Georgescu au publicat o carte împreună. Sergiu Celac a fost interpretul lui Nicolae Ceaușescu pentru limba engleză și primul ministru al Afacerilor Externe de după căderea comunismului în 1989. Georgescu și Celac chiar au fost asociați într-o firmă. Au lucrat împreună în mai multe ONG-uri.
Georgescu a apărut la mai multe evenimente alături de Mugur Isărescu și Daniel Dăianu. Isărescu este guvernatorul Băncii Naționale a României din 1990. Dăianu este fiul unor ofițeri superiori din Securitate. La sfârșitul anilor 1970 a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În anii 1990 a fost ministru adjunct și ministru de Finanțe. După ce România a intrat în UE a fost Europarlamentar (2007-2009). A făcut parte din consiliul de administrație al Băncii Naționale.
În 2022 procurorii i-au deschis lui Georgescu dosar penal pentru apologia liderului Legiunii Arhanghelului Mihail (principala mișcarea fascistă din România anilor 1920-1930) Corneliu Zelea-Codreanu și a mareșalului Ion Antonescu, executat pentru crime de război. Promovarea ideilor legionare, a membrilor Legiunii și a criminalilor de război este interzisă în România. În cele din urmă cercetarea penală a fost clasată.
Prima dată când Georgescu a fost vehiculat ca o variantă de prim-ministru tehnocrat a fost în august 2011. Cel care susținea varianta respectivă era Crin Antonescu, președintele Partidului Național Liberal la acea vreme și actualul candidat la prezidențiale al coaliției PNL-PSD-UDMR. Ulterior despre el s-a mai vorbit ca o variantă de prim-ministru în primăvara anului 2012, după demisia guvernului Boc, și în 2015, după demisia guvernului Victor Ponta. După alegerile parlamentare din 2020 George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor, l-a susținut pentru funcția de prim-ministru până la invadarea Ucrainei când s-a dezis de el din cauza ideilor sale proruse. Deoarece Simion nu a intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale l-a nivelul conducerii AUR au fost unele neînțelegeri. Din acest motiv Simion s-a apropiat de Georgescu și a susținut reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Pentru alegerile prezidențiale din mai 2025 Simion nu și-a depus candidatura decât după ce Curtea Constituțională a invalidat-o pe cea a lui Georgescu. Cei doi se detestă, jignindu-se reciproc, totuși Simion joacă acest teatru din oportunism și disperare.
Se pare că Georgescu a revenit în România, în 2021, pentru a deveni activ politic. Mai întâi a fost propus de AUR prim ministru. Apoi s-a pregătit pentru campania electorală.
Campania electorală a lui Călin Georgescu nu s-a desfășurat doar prin intermediul rețelelor sociale ci a existat și o campanie fizică care s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani. Sunt foarte multe ramificații care duc către ONG-uri de extremă dreaptă, influenceri locali, televiziuni locale, mercenari etc.
Dacă urmărești pagina sa oficială de Facebook observi că în 2024, cel puțin, a fost în toată țara și a susținut conferințe, a fost invitat de mai multe televiziuni locale și podcasturi moderate de influenceri locali.
Prima apariție în mass-media națională a avut loc în 2014 când a fost invitatul lui Sorin Burtea, moderatorul emisiunii „Euro Economia” difuzată de TVRi. Tot Burtea l-a invitat, pe 2 noiembrie 2016, la emisiunea „Interes general” difuzată de TVR1. Pe 21 mai 2018 a fost invitatul Monicăi Ghiurco la „Întrebări și Răspunderi”, emisiune difuzată de TVR1. TVR este trustul național de televiziune. În data de 25 septembrie 2014 a fost invitatul lui Rareș Bogdan, din 2019 europarlamentar PNL, la Realitatea TV, post privat de televiziune.
La 23 mai 2016 Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, ONG neofascist, organiza o conferință, la Casa de Cultură Constanța, la care a participat și Călin Georgescu. Legăturile sale cu ONG-urile neofasciste au fost documentate de Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”.
Georgescu a fost chiar membru fondator al unui ONG neofascist. În 2021 a înființat Asociația „Pământul Strămoșesc”. Pentru fiecare din cele 41 de județe ale României a fost creată câte o adresă de email ceea ce indică o structură națională. Asociația are propriul canal de Youtube. „Pământul Strămoșesc” a fost numită și revista oficioasă a Legiunii „Arhanghelului Mihail”.
Ascensiunea acestor ONG-uri și a discursului urii s-a petrecut într-o perioadă în care justiția și instituțiile de forță ale statului au fost depopulate masiv. Din 2004 procurorii și judecătorii s-au putut pensiona anticipat după doar 20 de ani de activitate în sistem. Din 2015 li s-au adăugat militarii din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe. Începând cu 2015 structurile militarizate au deficit de personal. Raportul Curții de Conturi din martie 2025 a subliniat că Armata are o problemă de personal, care lasă funcții cheie neocupate, cauzată de pensionările anticipate. După câștigarea alegerilor parlamentare din 2016 de către PSD-ul condus de Liviu Dragnea a început un asalt asupra justiției. Din cauza presiunii exercitată atât politic cât și prin intermediul unor trusturi mass-media foarte mulți procurori și judecători au preferat să se pensioneze anticipat decât să facă compromisuri. Dragnea a făcut acest lucru tocmai pentru slăbi instituțiile de forță ale statului care reprezentau o amenințare față de marea corupție. Dacă în ianuarie-februarie 2017 nu ar fi fost proteste în toată țara cu sute de mii de oameni și dacă România nu ar fi fost membru UE și NATO Liviu Dragnea ar fi instaurat dictatura.
E posibil ca din cauza deficitului de personal Direcția Generală de Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și procuratura să fi preferat să nu-și piardă timpul cu toate ONG-urile care promovau idei extremiste atâta timp cât nu puneau în pericol siguranța României în mod direct. E posibil să-i fi considerat doar niște indivizi marginali. Toate aceste ONG-uri s-au dezvoltat, după cum arată articolul Adinei Marincea, cam după 2016. La un moment dat cineva le-a ajutat să se sindicalizeze.
Felul în care a fost organizată campania electorală a lui Călin Georgescu în online, în special pe platforma TikTok, a fost descris de rapoartele desecretizate, în decembrie 2024, de Ministerul de Interne și de Serviciul Român de Informații. Din rapoarte reiese:
profesionalismul celor care s-au ocupat de organizarea campaniei electorale în online;implicarea unui actor statal, cel mai probabil Rusia;coordonarea activității pe platformele Telegram și Discord. Unele conturi Telegram erau afiliate Sputnik Republica Moldova;rezervarea a 797 conturi TikTok încă din 2016;prima sesizare a TikTok cu privire la faptul că se desfășoară o campanie de promovare a lui Călin Georgescu a avut loc în 2020, iar în anul 2021 a fost raportat de aceștia (cel mai probabil către conducerea TikTok) ca fiind o activitate suspectă;plata influencerilor prin intermediul unei companii, posibil fantomă;creșterea abruptă a lui Georgescu pe TikTok care a ajuns în trend 9 mondial;campanie electorală desfășurată ilegal, amplificată cu două săptămâni înaintea alegerilor din 24 noiembrie;în data de 20.11.2024 Biroul Electoral Central a cerut înlăturarea materialelor de propagandă de pe TikTok; pe 22.11.2024 TikTok transmis că a blocat accesul în România, însă au rămas vizibile în străinătate; totuși conținutul nu a fost blocat corespunzător în țară, rămânând disponibil;Partidul Oamenilor Tineri, care îl susține pe Georgescu, a beneficiat de o promovare masivă;o parte din finanțarea în online a fost asigurată de Bogdan Peșchir, un om de afaceri dubios din Brașov;Peșchir avea legături cu Gabriel Prodănescu, un om de afaceri român emigrat în Africa de Sud;finanțarea influencerilor a fost asigurată prin platforma FameUp și prin firma sud-africană FA Agency.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a descoperit că PNL a plătit campania care l-a promovat pe Călin Georgescu prin intermediul platformei FameUp. Campania nu a fost destinată promovării lui Călin Georgescu ci a fost deturnată în folosul acestuia. FA Agency are birourile la Varșovia. În codurile sursă ale site-ului au fost descoperite mai multe mesaje în limba rusă.
Din cauza campaniei ilegale a lui Călin Georgescu primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională a României.
Mircea Toma, membru în Consiliul Național al Audiovizualului, a declarat într-un interviu că atacul online a început în urmă cu 8 ani cu promovarea de mesaje false pe rețelele sociale. Scopul a fost crearea unei baze de date cu persoane care să distribuie astfel de mesaje. Pandemia a fost momentul declanșator care a amplificat distribuirea de mesaje false.
Principala enigmă în cazul lui Georgescu o reprezintă finanțarea și mai ales finanțarea campaniei electorale. Până acum se știe doar că în 2024 a primit bani cash de la Horațiu Potra, mercenar care a luptat în legiunea străină. Potra i-a pus la dispoziție și o mașină închiriată. În 2022 a intervenit pe lângă Frank Timiș pentru a-i cere, în numele lui Georgescu, 20-35 milioane de dolari. Timiș este un om de afaceri dubios care exploatează minereuri metalice în Africa de Vest, în special. La schimb Georgescu i-a promis redeschiderea exploatărilor miniere. Alte finanțări au venit de la oameni de afaceri dubioși din România.
În perioada 2011-2021 Georgescu a locuit la Viena sau în apropiere, schimbând de trei ori locuința. Se pare că traiul său în Austria ar fi fost finanțat de controversatul om de afaceri Roland Schantz, un critic al lui Donald Trump, care a susținut-o pe Kamala Harris în campania din 2020.
Unul dintre finanțatorii și apropiații lui Călin Georgescu a fost Horațiu Potra. Acesta are o lungă carieră de mercenar. A avut legături cu GRU și China. A fost cercetat penal de mai multe ori pentru fapte grave, însă a fost condamnat doar cu suspendare. Deși era cercetat penal din decembrie 2024 totuși nu a fost introdusă nicio măsură de control judiciar, astfel a putut pleca din țară în februarie 2025. La sfârșitul lui februarie, după ce acesta plecase din țară, au avut loc percheziții la domiciliul lui unde au fost găsite: armament de mai multe tipuri; peste 25 kg de aur lingouri; peste 3,3 milioane de dolari; peste 700.000 de lei; 43.000 de euro; 13.000 dirham; 21.000 de dinari sârbi.
Lui Potra i se permitea să intre în România fără a fi controlat de Poliția de Frontieră prin aeroporturile din Sibiu și Târgu Mureș. Potra a recrutat doar pentru R. D. Congo aproximativ 1000 de foști militari români.
La sfârșitul lunii ianuarie 2025 în R. D. Congo o grupare rebelă a luat cu asalt orașul Goma, aflat la granița cu Rwanda. Mercenarii români s-au refugiat în misiunea ONU. În urma intervențiilor României aceștia au fost evacuați în Rwanda de unde au fost aduși cu o cursă charter.
Statutul cultelor religioase este reglementat prin Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Conform legii:
„Art. 8 (1) Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice. [...] Art. 9 1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.”
Horațiu Potra este de asemenea un apropiat al Bisericii Ortodoxe Române. În 2006 Potra și-a însușit, în mod ilegal, veniturile unui om de afaceri fugit din România al cărui reprezentant legal era. O parte din bani i-a donat către: Mănăstirea Buna Vestire reprezentată de Irineu Popa, episcop vicar al Episcopiei Râmnicului la acea vreme, din 2008 este mitropolit al Olteniei; Episcopiei Alexandriei și Teleormanului reprezentată de episcopul Galaction; Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului reprezentată de Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.
Cea mai veche alăturare dintre Călin Georgescu și preoții ortodocși datează din 2014 când a participat la o dezbatere alături de preotul Mihai Oancea. Oancea realiza emisiunea „Univers Creștin” la postul de televiziune regional Tele Moldova Plus. Mihai Oancea era preot, la acea dată, la parohia Almaș, protopopiatul Piatra Neamț, Arhiepiscopia Iașilor. Mitropolitul Moldovei și Bucovinei este și arhiepiscop al Iașilor. În 2024 Georgescu a apărut la diverse evenimente electorale alături de preoți. În decembrie 2024 arhiepiscopul Teodosie declara la EuroNews România că Georgescu avea sprijinul lui Dumnezeu.
Pe site-ul Basilica, agenția de știri a Patriarhiei Române, se regăsește o știre cu următorul conținut:
„În ziua de 22 martie 2019, la Reședința patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită pe domnul Brad Parscale, director digital media al domnului Donald Trump, în timpul campaniei electorale prezidențiale din anul 2016, şi directorul viitoarei campanii prezidenţiale a președintelui Trump din anul 2020.
La întrevedere, au mai participat doamna Candice Blount, soția domnului Brad Parscale, domnul profesor universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I.C.Bratianu”, și domnul Adrian Thiess, om de afaceri român. […]
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a exprimat aprecierea pentru faptul că domnul președinte Trump este un protector și un promotor al valorilor religioase și morale tradiționale, în special, al valorilor creștine.
De asemenea, Patriarhul României apreciază faptul că președintele Donald Trump este un bun patriot, care își iubește poporul și țara, respectând, în același timp, pe toți cei care apără valorile lor naționale, deodată cu promovarea cooperării internaționale. […]
Domnul Parscale a subliniat preţuirea pe care domnul președinte Donald Trump o acordă tuturor celor care împărtășesc și promovează valori religioase autentice.
De asemenea, domnul Brad Parscale a evidențiat rolul foarte important pe care îl au strategiile digitale media în pregătirea și desfășurarea unei campanii electorale în epoca actuală, precum cea prezidențială din SUA. […]”
În septembrie 2024 postul de televiziune România TV l-a adus la București pe Donald Trump Jr.. Pe data de 2 decembrie 2024 jurnalistul Victor Ciutacu de la România TV anunța, pe X, că Brad Parscale urma să aterizeze la București. Parscale i-a răspuns l-a scurt timp. Parscale nu a mai ajuns la București ci la Belgrad. E posibil ca administrația Biden să-l fi oprit în ultimul moment mai ales că erau dezbateri intense și o încordare privind viitorul alegerilor atât la nivelul instituțiilor statului cât și al societății. La Belgrad s-a întâlnit cu Adrian Thiess. Tot la Belgrad se află refugiat și patronul din umbră al România TV, Sebastian Ghiță. Nu se știe dacă cei doi s-au întâlnit și cu Ghiță. Adrian Thiess și Sebastian Ghiță au discutat în timpul unei întâlniri în Dubai despre susținerea pentru Călin Georgescu. Thiess este un susținător declarat al lui Georgescu. În timp ce Parscale și Thiess se aflau la Belgrad Donald Trump Jr. a publicat pe X următorul mesaj: „Wow, uite ce se întâmplă în România! Curtea Constituțională tocmai a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. O altă încercare Soroș-Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului. Ea va pierde, iar ei știu asta”.
Alături de Patriarhia Română Dan Dungaciu a lansat, în 2017, Laboratorul de Sociologia și Geopolitica Religiilor. Acesta a susținut, în 2023, o conferință cu tema „Geopolitica Ortodoxiei azi”. Dungaciu l-a avut ca mentor pe Mircea Malița asemenea lui Călin Georgescu. Se pare că Dungaciu vrea să-și urmeze mentorul prin intermediul patriarhului Daniel. Astfel Daniel se dorește a fi un patriarh geopolitic.
BOR îi consideră pe membrii Legiunii „Arhanghelului Mihail”, principala mișcare fascistă din anii 1920-1930, care au trecut prin închisorile comuniste martiri ai lui Hristos. Mulți dintre aceștia au fost torturați oribil. Din punct de vedere al doctrinei ortodoxe legionarii au fost eretici deoarece ei credeau că fac dreptate, în numele lui Dumnezeu, prin asasinarea indezirabililor. De asemenea promovau un misticism de factură păgână care nu avea legătura cu credința ortodoxă. BOR nu s-a dezis de legionari niciodată și nici nu a sancționat derapajele legionare ale unor membri ai clerului. De curând i-a canonizat pe unii dintre legionarii morți în închisorile comuniste.
De asemenea BOR nu a luat nicio atitudine oficială de a condamna discursul religios al lui Călin Georgescu care se declară doar creștin fără a menționa cărui cult îi aparține. Singura demonstrație că discursul lui Georgescu este unul de factură New Age și nu creștină îi aparține jurnalistului Make, pseudonimul lui Florian Goldștein, proprietarul ziarului „Bursa”.
De Crăciun episcopul Hușilor Ignatie a condamnat tulburarea provocată în societate cu ocazia campaniei electorale și promovarea ideilor New Age, fără a menționa pe cineva. A fost mustrat, prin „dojană patriarhală”, la fel ca arhiepiscopul Tomisului Teodosie, pentru că nu a fost neutru din punct de vedere politic.
Ceea ce își dorește cu adevărat BOR este simfonia bizantină dintre Stat și Biserică, dualitatea împărat-patriarh. Ori în prezent acest lucru ar însemna o dictatură teocratică după modelul Iranului.
Cultele neoprotestante din România au legături foarte strânse cu neoprotestanții din SUA, care sunt foarte influenți politic, și din întreaga lume. O facțiune importantă a PNL este reprezentată de neoprotestanți. În 2015 Protecția Copilului din Norvegia a preluat cei cinci copii ai unui cuplu mixt româno-norvegian care aparținea Bisericii Penticostale. Tatăl era român, iar mama norvegiancă. Prin intermediul Bisericii Penticostale au început presiunile politice asupra guvernului și parlamentului din România. O delegație de parlamentari români s-a deplasat în Norvegia. Penticostalii din mai multe țări, inclusiv SUA, au organizat proteste în fața reprezentanțelor diplomatice norvegiene. În cele din urmă autoritățile norvegiene au cedat și le-au permis copiilor să fie preluați de familie.
În 2022 Călin Georgescu a susținut un discurs într-o biserică penticostală. E posibil să fi susținut discursuri în mai multe biserici penticostale.
Schimbul de idei ultraconservatoare și teorii ale conspirației între diversele culte creștine, din SUA și până în Rusia, are loc prin World Council of Churches. WCC reunește 365 de culte creștine din 121 de țări. A fost înființată în 1948 de bisericile din lumea liberă cărora li s-au adăugat, ulterior, și cele din țările comuniste.
Horațiu Potra a fost contactat, pe 4 decembrie 2024, de un interlop care îi transmitea că un apropiat al lui Georgescu dorea să vorbească cu el. La acel moment Potra se afla în R. D. Congo. Pe 5 decembrie un individ care se ocupa de protecția lui Georgescu a alertat cadre din Ministerul de Interne cu privire la faptul că interlopii au primit arme. Pe 7 decembrie Georgescu s-a întâlnit cu Potra la o fermă aflată în apropiere de București. Pe 8 decembrie Potra alături de mai mulți mercenari care se aflau în drum spre București au fost opriți în trafic și reținuți de polițiști. Se pare că se pregăteau pentru organizarea unor acțiuni de destabilizare. Ulterior a fost pus în libertate de judecători deoarece nu a fost considerat un pericol.
Pe 12 ianuarie AUR a organizat un protest la care au participat câteva mii de persoane. Aceștia au protestat față de decizia Curții Constituționale de a anula organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Pe 1 martie a fost organizat un al doilea protest la care au participat peste 20.000 de persoane.
În seara zilei de 9 martie Biroul Electoral Central i-a respins lui Călin Georgescu participarea la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. În fața sediului BEC au izbucnit proteste violente la care au participat aproape o mie de persoane. În aceeași zi Potra le-a cerut celor care au fost în Congo să se alăture revoltelor „cu parul, furca, coasa și toporul”. A doua zi le-a cerut să-i aresteze pe toți cei responsabili de anularea candidaturii lui Georgescu. Nu l-a ascultat nimeni. Să le fi cerut Potra mercenarilor din Congo să abandoneze lupta și să se refugieze în baza ONU din orașul Goma pentru a fi aduși cât mai repede în țară în vederea implicării acestora în susținerea violentă a lui Georgescu?
Anterior, în data de 5 martie, au fost arestați mai mulți indivizi sub acuzația de trădare pentru că plănuiau o lovitură de stat. Aceștia făceau parte din organizația numită Comandamentul „Vlad Țepeș” care are și site. Aceștia sunt admiratori ai lui Călin Georgescu. Doreau: înlocuirea structurii centrale a statului (parlament, guvern, președinție); schimbarea denumirii țării din România în Geția; ieșirea României din NATO; recuperarea teritoriilor pierdute de România în favoarea Uniunii Sovietice prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947; „să abroge relațiile subalterne cu Ucraina”; reorientarea României către Rusia și China. Cei care se aflau la conducere au vizitat Ambasada Federației Ruse la București și au fost la Moscova.
Liderul onorific al acestei grupări era generalul în rezervă Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani. Theodoru este cunoscut, încă din anii 1990, pentru vederile sale de extremă dreaptă și pentru negarea Holocaustului.
În anii 1980 în anumite cercuri pseudointelectuale din zona Securității și a Armatei a apărut curentul dacopat. Adepții acestui curent consideră că la originea tuturor civilizațiilor se află civilizația geto-dacă. Geto-dacii ar fi inventat scrisul, iar limba latină ar fi evoluat din limba lor. Romanii și grecii ar fi preluat toată cunoașterea de la geto-daci. Cred că sub Munții Carpați sunt tuneluri energetice prin care se poate ajunge în Munții Himalaya sau în Anzi. Din cauza lipsei de finanțare mediul academic nu i-a putut combate în mod eficient. Nu pot prezenta nici cea mai mică dovadă științifică pentru a-și susține teoriile. Consideră că există o conspirație mondială care a acționat încă din Antichitate pentru a distruge dovezile măreției civilizației geto-dace și de aceea nu s-au păstrat mărturii privind scrierea și limba lor. Romanii ar fi invadat Dacia tocmai din acest motiv. De aceea cei care au planificat lovitura de stat au dorit să schimbe numele țării din România în Geția. Geția este un exonim și nu endonimul folosit de geți. Nu știm cum se numeau în limba lor triburile care locuiau pe teritoriul de azi al României înainte de cucerirea romană.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat aspru presupusa lipsă de acţiune a Danemarcei în Groenlanda, pe care Donald Trump a reafirmat că vrea să o anexeze, în cursul vizitei sale vineri la singura bază militară americană din teritoriu, relatează Agerpres și AFP.
Vicepreședintele SUA JD Vance și soția sa au aterizat vineri, 28 martie, la stația spațială militară americană Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Vizita lui Vance pe insula arctică a iritat politicienii din Groenlanda și Danemarca, apărând în peisajul politic global ca un nou exemplu a nivelului la care se poate ajunge atunci când oameni mici conduc o țară mare.
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
CEO-ul Armin Papperger a vizitat vineri uzina Volkswagen din Osnabrück, ca parte a unei delegații a principalului producător de muniție din Europa. Demersurile se înscriu într-o serie întreagă de acțiuni și declarații care prefigurează investiții majore în industria europeană de apărare.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
China a desfășurat două bombardiere H-6 lângă Scarborough Shoal din Marea Chinei de Sud, au dezvăluit imaginile din satelit.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că eforturile președintelui Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei nu sunt surprinzătoare pentru Rusia, având în vedere interesul de lungă durată al SUA pentru acest teritoriu bogat în resurse minerale.
România are nevoie investiții în industria de apărare, iar președintele interimar Ilie Bolojan a explicat că formatele de lucru au început deja să funcționeze.
Președintele rus Vladimir Putin a descris joi planurile omologul său american, Donald Trump, de a prelua controlul Groenlandei drept „serioase”, exprimându-și îngrijorarea că Arctica s-ar putea transforma într-o „trambulină pentru posibile conflicte”.
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut joi, 27 martie 2025, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, aflat în vizită oficială la București.
Deși există preocupări cu privire la Coreea de Nord în domeniul nuclear, forțele sale aeriene sunt rămase în urmă. Toate acestea se schimbă acum, fără îndoială, cu ajutorul Moscovei și poate chiar al Iranului.
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Curtea Constituțională a României a respins cele patru sesizări ale proiectelor legislative care ofereau cadru legal Armatei României să angajeze drone care violează teritoriul românesc. Legile fuseseră contestate la CCR de trei partide politice: AUR, POT și SOS.
Pe lângă impunerea de noi tarife la toate importurile de mașini, președintele american Donald Trump a transmis și un avertisment clar Uniunii Europene și Canadei: dacă blocul UE și Canada convin asupra unui curs comun de acțiune care ar dăuna economic SUA, el le va impune tarife suplimentare.
Având granița de est amenințată constant de Belarus și Rusia, situația Poloniei nu este deloc de invidiat. Totuși oficialii de la Varșovia sunt hotărâți să își ”blindeze” capacitaea de apărare.
Achizițiile masive de tehnică militară, creșterea numărului de militari sau proiecte defensive precum ”Scutul estului” sunt proiecte costisitoare, dar inestimabile din punct de de vede al securității statului polonez. Cu toate astea, finanțarea rămâne o problemă majoră, iar guvernul polonez a decis să apeleze inclusiv la fondurile din PNRR.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a afirmat că va discuta vineri cu premierul Marcel Ciolacu. Hurezeanu a susţinut joi, la sediul MAE, o declaraţie comună cu omologul polonez, Radoslaw Sikorski.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, miercuri, impunerea unor tarife de 25%pentru toate mașinile care nu au fost fabricate în Statele Unite. Tarifele vor intra în vigoare pe 2 aprilie.
Ministerul Economiei a câştigat în instanţă procesul privind exproprierea în cazul fabricii de pulberi Victoria, judeţul Braşov, şi a demarat procedurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare pentru construcţiile ce vor fi amplasate acolo, urmând să pornească producţia într-un joint-venture cu un mare producător european de pulberi, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Bogdan Ivan, la 'Ora Guvernului' din Senat.
Acordul de apărare și securitate, pe care îl negociază Marea Britanie și UE, se va destrăma dacă Keir Starmer nu va face concesii cu privire la drepturile de pescuit, potrivit unui înalt politician european.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
Reprezentanţii Congresului american prezenţi marţi la Bucureşti au fost "mulţumiţi" de clarificările Cotroceniului privind anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, informează surse politice.
Un acord privind vânzarea a douăzeci și patru de avioane de luptă avansate către Indonezia, un partener-cheie al SUA în Asia de Sud-Est, atârnă de un fir de ață, deoarece noile tensiuni comerciale amenință să destrame ani de negocieri. În august 2023, compania Boeing a semnat un acord-cadru cu Indonezia pentru furnizarea a 24 de avioane F-15EX Eagle II, o inițiativă care promitea să consolideze legăturile dintre Washington și Jakarta, consolidând în același timp apărarea arhipelagului.
China a ordonat companiilor sale aeriene să nu mai accepte livrări de avioane de la compania americană Boeing. Decizia a fost luată într-un moment în care asistăm la un război tarifar fără precedent între China și Statele Unite, în care președintele american Donald Trump a impus Chinei tarife de importuri de până la 145%, iar Beijingul a impus taxe de 125% pe mărfurile americane.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Trupele ruse au efectuat, recent, un atac nereușit cu blindate în zona localității Velika Novosilka, din regiunea Donețk.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Legendarele tancuri americane Abrams au deja 40 de ani. Desigur, ele sunt modernizate în diferite versiuni. Însă recent SUA au decis să schimbe strategia: În loc de update-uri treptate, industria va lansa o nouă versiune a Abrams. Iar Armata cere ca procesul să fie accelerat la maximum.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Președintele Trump l-a acuzat din nou luni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că a început războiul cu Rusia, spunând că „nu începi un război cu cineva care este de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri că oamenii îți dau niște rachete”.
Ministrul belgian al apărării a anunțat că intenționează să achiziționeze mai multe avioane F-35, însă dorește ca aeronavele respective să fie fabricate în Italia, nu în Statele Unite. Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a declarat acest lucru într-un interviu acordat publicației belgiene HLN.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.
La conferința ,,European Defense Industry: Prospects for Cooperation with the Ukrainian Defense Industry'' forțele armate ucrainene au prezentat public, pentru prima dată, imagini oficiale ale prototipului sistemului laser de luptă denumit ''Tryzub''. În paralel, pe rețelele de socializare au fost publicate imagini video care arată lovirea cu succes a unei drone FPV cu ajutorul unui fascicul laser de mare putere.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnalat disponibilitatea țării sale de a achiziționa 10 sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite pentru 15 miliarde de dolari, o declarație care subliniază nevoia urgentă a ucrainenilor de a-și consolida apărarea aeriană pe fondul conflictului în curs.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
Cea mai mare armată din Europa are o dimensiune egală cu toate cele patru mari forțe europene la un loc.
Forțele ruse au efectuat o lovitură devastatoare cu rachete balistice împotriva orașului Sumî pe 13 aprilie, provocând peste 150 de victime, morți și răniți.
Industria de apărare din Franța ridică ștacheta și propune un avion spațial. Ceea ce nu au reușit să finalizeze nici rușii și nici americanii în perioada Războiului Rece, cu ambițioasele programe MiG-105 și X-20 Dyna Soar.
Coreea de Nord ar putea echipa noua fregată cu o rachetă balistică hipersonică pe care a pretins că a testat-o cu succes în ianuarie
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Potrivit informațiilor publicate de Departamentul american al Apărării la 11 aprilie 2025, Statele Unite și Panama au încheiat un acord istoric în domeniul apărării care intensifică cooperarea militară și acordă navelor de luptă și celor auxiliare americane acces „prioritar și gratuit” prin Canalul Panama. Acordul, semnat în timpul recentei vizite a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Panama, este poziționat ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire a securității regionale, de consolidare a legăturilor bilaterale în domeniul apărării și de contracarare a influenței tot mai mari a Chinei în apropierea unuia dintre cele mai strategice coridoare maritime din lume.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe Donald Trump, într-un interviu difuzat duminică de canalul de televiziune american CBS, să se deplaseze în Ucraina pentru a constata devastarea cauzată de agresiunea rusă, informează Agerpres și AFP.
