Discuţiile, conduse de preşedintele francez Emmanuel Macron, sunt într-un stadiu preliminar, dar deja au relevat diviziuni între participanţi asupra mandatului şi obiectivelor unei asemenea misiuni şi chiar asupra oportunităţii abordării acestui subiect acum.
Deşi armata ucraineană se află în defensivă şi pierde teren în faţa celei ruse, liderii europeni caută să nu-i lase preşedintelui rus Vladimir Putin impresia că ei consideră că a sosit momentul unor negocieri de pace şi că el poate păstra teritoriul ucrainean cucerit. Astfel, liderii europeni insistă că prioritatea lor rămâne continuarea şi intensificarea ajutorului militar şi economic pentru Ucraina şi spun că nu văd vreun semn că liderul de la Kremlin ar fi dispus să negocieze.
Totuşi, în spatele scenei, unii oficiali examinează cum ar putea statele europene să ofere Ucrainei garanţii de securitate, inclusiv printr-o forţă de zeci de mii de soldaţi pe teritoriul ucrainean.
Dar o asemenea forţă ar crea riscul unei confruntări directe cu Rusia şi ar presupune un efort substanţial pentru armatele europene, ale căror stocuri de arme şi muniţii au fost diminuate semnificativ de ajutorul oferit Ucrainei.
Cât despre Donald Trump, acesta a declarat luni că a văzut imagini cumplite cu câmpuri de luptă pline cu cadavre şi distrugeri de pe frontul din Ucraina şi că va discuta cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt acestui "măcel".
Anterior, în urma unei discuţii avute pe 7 decembrie la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, preşedintele ales al SUA a afirmat că în acest război Rusia a pierdut circa 600.000 de soldaţi şi Ucraina circa 400.000 de soldaţi, morţi şi răniţi, şi a cerut o încetare a focului imediată, împreună cu lansarea negocierilor de pace.
Însă Trump a exclus posibilitatea trimiterii unor trupe americane în cadrul unei forţe de menţinere a păcii în Ucraina şi a insistat la discuţia cu Zelenski şi Macron că europenii trebuie să-şi asume o asemenea sarcină, afirmă două surse citate de Reuters. Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia ar putea furniza majoritatea efectivelor acestei forţe.
Dar Macron s-a lovit de reacţii negative pentru insistenţa sa de a discuta această iniţiativă, dat fiind caracterul politic sensibil al unei asemenea misiuni. Astfel, chiar după o discuţie cu preşedintele Franţei, premierul polonez Donald Tusk a negat că ţara sa ar putea participa. De asemenea, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a spus că, deşi Berlinul ar putea juca un rol în asigurarea unei încetări a focului în Ucraina, este mult prea devreme pentru a aprecia ce fel de forţă ar fi nevoie în acest scenariu.
De partea sa, Zelenski, care insistă în continuare ca ţara sa să fie pur şi simplu primită în NATO, a spus că tema unei misiuni de pace în Ucraina ar putea fi abordată miercuri seară la o reuniune cu lideri europeni găzduită la Bruxelles de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Însă acesta din urmă şi-a îndemnat săptămâna trecută colegii din NATO şi Ucraina "să fie oarecum mai precauţi" în discutarea unor viitoare scenarii.
"În acest moment, dacă discutăm toate acestea la vedere, de ce ar mai veni Putin la masa (negocierilor), pentru că obţine ce vrea", crede Rutte. Nu se ştie însă dacă Putin chiar ar fi de acord cu trimiterea unei forţe europene în Ucraina. Preşedintele rus nu poate împiedica acest demers, însă, dacă nu-l agreează, ar putea refuza un eventual acord de pace sau de încetare a focului.
De asemenea, discuţiile pe acest subiect până în prezent au relevat şi divergenţe cu privire la rolul unei asemenea forţe, respectiv dacă să fie o forţă de descurajare a unei noi agresiuni ruse, cum ar dori Franţa şi Ucraina, sau o forţă clasică de menţinere a păcii care să se limiteze la monitorizarea încetării focului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Trupele ruse au primit ordin să “elibereze” Pokrovskul până la jumătatea lunii noiembrie. Acest lucru a fost anunțat de ziarul britanic The Financial Times (FT), care notează că pierderea acestei fortărețe a Forțelor Armate ale Ucrainei va permite trupelor ruse să avanseze în direcții noi.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Companii din Lituania, Letonia și Estonia furnizează în secret combustibil navelor flotei din umbră rusești care transportă petrol sancționat prin Marea Baltică, a dezvăluit o investigație a postului public de radio lituanian LRT.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
O actualizare din 25 octombrie a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a raportat că forțele rusești continuă să avanseze în zonele centrale și vestice ale orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, și au ocupat poziții de-a lungul căii ferate, deși conturul exact al liniei frontului în și în jurul orașului rămâne neclar. Rușii susțin chiar că au încercuit mii de militari ucraineni, dar imaginile geolocalizate infirmă informațiile propagandei ruse.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
Un alt atac sângeros asupra Ucrainei. Trei persoane au fost ucise și 29, inclusiv șase copii, au fost rănite într-un raid nocturn al dronelor de atac rusești asupra Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
Țările din așa-numita Coaliție de Voință (Coaliție a Voluntarilor) au convenit să intensifice presiunea asupra Rusiei la o reuniune a liderilor de vineri la Londra. De asemenea, s-au angajat să finanțeze pe termen lung și să consolideze industriei de apărare a Ucrainei.
Sancțiunile la adresa Rusiei ar putea fi, în continuare, insuficiente pentru a putea opri puterea militară a Moscovei.
Recent, au apărut informații despre bombe aeriene ghidate (KAB) rusești care au lovit mult în spatele frontului. Acestea au atacat orașul Mîkolaiv, regiunea Poltava și regiunea Odesa.
Suferind de foame și sete, blocați pe insule din delta râului Nipru. Aceasta este soarta a mii de soldați ruși care sunt separați de restul forțelor rusești la sud de Herson. Bombardamentele și dronele armatei ucrainene au transformat zona într-unul dintre cele mai periculoase câmpuri de luptă ale războiului din Ucraina.
Dacă în sudul Ucrainei, rușii sunt blocați în propriile tactici, situația e total diferită pe frontul din Donbas: cel puțin 250 de soldați ruși au intrat în orașul ucrainean Pokrovsk din regiunea Donețk.
Nava de război rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastei germane, la intrarea în Golful Lübeck. Ambarcațiunea de desant (debarcare) apăruse anterior în largul coastei Danemarcei, fix în timp ce drone neidentificate survolau aerodromurile și bazele militare daneze, dar nu există nicio dovadă că această navă ar fi lansat dronele.
UE a adoptat un al 19-lea pachet de sancțiuni ca răspuns la agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Pachetul include noi măsuri ample care vizează finanțarea războiului de către Rusia și extind posibilitatea de a sancționa persoanele responsabile de răpirea copiilor ucraineni.
Încercarea președintelui american Donald Trump de a negocia rapid un armistițiu în războiul din Ucraina a eșuat din nou. Prin urmare, SUA și-au înăsprit semnificativ politica față de Rusia. Au anunțat că vor impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil.
Noua muniție se numește „Thunder-1” sau „Thunder-2” și are o rază de luptă de aproximativ 150–200 km.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Exploziile au zguduit Kievul și alte orașe ucrainene în noaptea de 22 octombrie, când Rusia a lansat un nou atac aerian la scară largă împotriva Ucrainei. Atacul vine la scurt timp după ce Ucraina a lansat rachete Storm Shadow într-un atac în masă asupra Rusiei, potrivit Statului Major. Loviturile au vizat uzina chimică rusă din Briansk, care produce componente cheie pentru rachete rusești.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Liderii europeni susțin înghețarea ostilităților. Mai mult, Europa și Ucraina pregătesc un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pe măsură ce presiunea internațională asupra președintelui rus, Vladimir Putin, începe să scadă, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți (21 octombrie).
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit joi după-amiază la Washington, unde are programată vineri o întâlnire cu şeful Casei Albe, Donald Trump, a fost surprins de discuţia telefonică purtată de preşedintele american cu liderul rus Vladimir Putin şi reuniunea între cei doi anunţată să aibă loc în curând la Budapesta, relatează portalul RBC.ua și agenția Agerpres, citând publicaţia Axios.
Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.
Achiziționarea de către Maroc a zece elicoptere Airbus H225M, cunoscute sub numele Caracal, dedicate operațiunilor de căutare și salvare în luptă, reprezintă o verigă profund semnificativă în lanțul eforturilor continue ale Regatului de a-și moderniza forțele armate și de a le spori pregătirea operațională.
Drona de luptă Bayraktar Kizilelma, dezvoltată de Turcia, a realizat cu succes o etapă definitorie în aviația militară mondială, după ce a executat un atac aer-aer simulat împotriva unui avion F-16 al Forțelor Aeriene Turce. Anterior, Kizilelma zburase în formație cu F-ul turc.
Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean și aliaților într-un discurs istoric în care a precizat că Ucraina se află în cel mai greu moment al istoriei sale, în fața celor 28 de puncte ale planului de pace al SUA, precizând că Ucraina are de ales între deminitate și a pierde cel mai important aliat al său. Zelenski a transmis că nu a trădat niciodată și nici nu o va face nici acum.
Ucraina se confruntă în prezent cu o presiune mai puternică din partea Washingtonului să accepte planul de pace propus de acesta decât s-a întâmplat în precedentele eforturi americane de soluţionare a războiului ruso-ucrainean, au declarat vineri două surse agenţiei Reuters.
Într-o perioadă în care amenințările hibride și tehnologia dual-use redefinesc conceptele clasice de securitate națională, Uniunea Europeană face un pas decisiv pentru a-și securiza „porțile” de intrare. Sfârșitul lunii octombrie 2025 a marcat un moment de cotitură în capacitatea Europei de a răspunde provocărilor asimetrice, odată cu finalizarea testelor Frontex din Portugalia.
Seulul își continuă campania de promovare în Orientul Mijlociu, unde apropierea sa tot mai mare de partenerii regionali indică o schimbare pe termen lung către o cooperare mai profundă și mai strategică, bazată pe interese comune, obiective de modernizare și extinderea legăturilor de apărare.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Decizia Guvernului de la Londra de a casa flota de drone MQ-9A Reaper, invocând clauzele stricte ale acordurilor de export militar cu SUA, pune în lumină limitele birocratice și strategiceo occidentale în sprijinirea Ucrainei.
Decizia Cancelarului german Friedrich Merz de a confirma oficial livrarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina reprezintă un pas major, de necontestat, care pune capăt unei lungi perioade de ezitare și în efortul colectiv de susținere a Kievului. Anunțul, făcut pe 19 noiembrie, elimină o barieră politică importantă ce a caracterizat ezitarea Germaniei în a furniza capacități de atac cu rază lungă, deși păstrează o doză calculată de ambiguitate.
Când avionul lui Evgheni Prigojin, şeful aşa-zisei companii militare private (PMC) Wagner Group, s-a prăbușit în august 2023, mulți analiști occidentali s-au grăbit să prezică un vid de putere al Rusiei în Africa. S-a vorbit despre haos, despre mercenari debusolați și despre oportunitatea Occidentului de a recâștiga terenul pierdut. Realitatea, însă, ne arată o cu totul altă imagine, una mult mai cinică și mai organizată: Kremlinul nu doar că a găsit un înlocuitor, dar a „naționalizat” mercenariatul cu o viteză uluitoare.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Surse rusești au informat, pe 21.11.2025, că generalul locotenent Serghei Medvedev a fost numit la conducerea trupelor Regiunii Militare Sud și a Grupării de trupe Sud din cadrul operației militare speciale. Anterior, acesta a deținut funcția de șef de stat major al Regiunii Militare Sud.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Tensiunile militare dintre Maroc și Algeria escaladează, iar anunțul Rabatului privind consolidarea capacităților sale de apărare antiaeriană cu cele mai noi tehnologii chinezești vine ca o reacție directă la acordul Algeriei cu Rusia pentru achiziția avioanelor de vânătoare stealth Su-57.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
Comisia Europeană (CE) dorește un „Schengen militar”, adică să deplaseze rapid și fără probleme trupe, echipamente și arme în Europa. Conform noii sale propuneri, statele membre ale UE ar avea la dispoziție doar șase ore pentru a aproba tranzitul unităților militare și a echipamentelor în perioade de criză. Pe timp de pace, perioada scade la trei zile.
Într-o perioadă în care dezbaterile pe zona militară se concentrează, inclusiv în România, pe utilitatea armei tanc în războiul modern, într-un moment în care dronele sunt tehnologii emergente, Arabia Saudită face un pas major în acest sens, angajându-se să achiziționeze sute de tancuri americane Abrams, un acord anunțat de Casa Albă și prezentat drept o etapă esențială în relația strategică cu Washingtonul. Mai exact, e vorba de aproape 300 de tancuri. Aici trebuie amintit că și România are pe rol un program privind achiziția a 216 tancuri noi.
Germania nu își va atinge propriul obiectiv de 3,5% pentru cheltuieli de apărare în 2029, a declarat miercuri ministrul Apărării, Boris Pistorius, în contextul în care Berlinul își majorează cheltuielile în urma războiului Rusiei cu Ucraina.
Mercenarul Horaţiu Potra a fost adus, joi, în ţară, cu o cursă aeriană din Dubai şi va fi preluat de poliţişti de la Aeroportul Otopeni.
Companiile ucrainene din sectoarele critice vor putea cumpăra și utiliza sisteme anti-aeriene. Costurile vor cădea în sarcina companiilor.
De la sosirea lor istorică în august 2024, avioanele F-16 nu au rămas doar piese de muzeu sau simple instrumente care să ridice moralul ucrainenilor, aşa cum anticipau mulţi analişti militari. Datele recente confirmă o realitate care deranjează acolo unde cu adevărat este nevoie, la Moscova: avioanele occidentale au devenit coloana vertebrală a apărării și ofensivei Kievului.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Într-un război care a devenit demult unul al resurselor și al logisticii, vestea venită de la Germania nu este doar despre tehnică militară, ci despre matematică pură aplicată pe câmpul de luptă din Ucraina. Armin Papperger, CEO-ul companiei germane Rheinmetall, a confirmat pe 18 noiembrie 2025 o informație esențială pentru securitatea energetică a Ucrainei: Germania a finalizat livrarea celor patru sisteme de apărare antiaeriană Skynex promise armatei ucrainene.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
O dronă rusească a zburat, foarte probabil, de-a lungul Dunării, dinspre mare spre Galați, pe frontiera cu Ucraina, iar ulterior a luat-o spre nord, deasupra Prutului, pe granița cu Republica Moldova. Două ore mai târziu drona a fost detectată la aproximativ 40 km de Tiraspol, oraș aflat în Transnistria controlată de Rusia.
Agenția de presă cehă CTK a informat că astăzi (19.11.2025) armata germană a primit simbolic primul tanc de luptă Leopard 2A8, produs de KNDS. Până în 2030, Bundeswehr-ul ar trebui să primească în total 123 de astfel de tancuri de nouă generație. În septembrie anul acesta, Republica Cehă a aderat și ea la acordul-cadru dintre Ministerul Apărării german și KNDS, semnând un contract pentru achiziționarea a 44 de tancuri de comandă și de luptă Leopard 2A8.
Reforma educațională pregătită în regiunea Cernăuți nu afectează dreptul copiilor români la învățământ în limba maternă, ci urmărește modernizarea sistemului și adaptarea lui la realitățile demografice, au transmis oficiali ucraineni în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ambasada Ucrainei în România. La eveniment au participat Ruslan Zaparanyuk, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, și Roman Greba, vicepreședintele administrației.
Zece mii de soldați vor fi implicați în patrularea și protejarea infrastructurii critice. „Sporim cooperarea dintre toate serviciile pentru a contracara actele de sabotaj și a îmbunătăți securitatea”, a declarat ministrul Apărării Naționale, în cadrul unei conferințe de presă. Operațiunea a fost denumită în cod „Horyzont” - Operațiunea Orizont.
Armata germană se pregătește inclusiv de scenariul unor lupte în mediul urban. Batalionul de Gardă din cadrul Bundeswehr asigură infrastructura vitală din Berlin. Prin urmare, luptele urbane și cele de tip „casă cu casă” se află în programul de antrenament pentru exercițiul Bollwerk Bärlin III (Berlin III).
