Discuţiile, conduse de preşedintele francez Emmanuel Macron, sunt într-un stadiu preliminar, dar deja au relevat diviziuni între participanţi asupra mandatului şi obiectivelor unei asemenea misiuni şi chiar asupra oportunităţii abordării acestui subiect acum.
Deşi armata ucraineană se află în defensivă şi pierde teren în faţa celei ruse, liderii europeni caută să nu-i lase preşedintelui rus Vladimir Putin impresia că ei consideră că a sosit momentul unor negocieri de pace şi că el poate păstra teritoriul ucrainean cucerit. Astfel, liderii europeni insistă că prioritatea lor rămâne continuarea şi intensificarea ajutorului militar şi economic pentru Ucraina şi spun că nu văd vreun semn că liderul de la Kremlin ar fi dispus să negocieze.
Totuşi, în spatele scenei, unii oficiali examinează cum ar putea statele europene să ofere Ucrainei garanţii de securitate, inclusiv printr-o forţă de zeci de mii de soldaţi pe teritoriul ucrainean.
Dar o asemenea forţă ar crea riscul unei confruntări directe cu Rusia şi ar presupune un efort substanţial pentru armatele europene, ale căror stocuri de arme şi muniţii au fost diminuate semnificativ de ajutorul oferit Ucrainei.
Cât despre Donald Trump, acesta a declarat luni că a văzut imagini cumplite cu câmpuri de luptă pline cu cadavre şi distrugeri de pe frontul din Ucraina şi că va discuta cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt acestui "măcel".
Anterior, în urma unei discuţii avute pe 7 decembrie la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, preşedintele ales al SUA a afirmat că în acest război Rusia a pierdut circa 600.000 de soldaţi şi Ucraina circa 400.000 de soldaţi, morţi şi răniţi, şi a cerut o încetare a focului imediată, împreună cu lansarea negocierilor de pace.
Însă Trump a exclus posibilitatea trimiterii unor trupe americane în cadrul unei forţe de menţinere a păcii în Ucraina şi a insistat la discuţia cu Zelenski şi Macron că europenii trebuie să-şi asume o asemenea sarcină, afirmă două surse citate de Reuters. Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia ar putea furniza majoritatea efectivelor acestei forţe.
Dar Macron s-a lovit de reacţii negative pentru insistenţa sa de a discuta această iniţiativă, dat fiind caracterul politic sensibil al unei asemenea misiuni. Astfel, chiar după o discuţie cu preşedintele Franţei, premierul polonez Donald Tusk a negat că ţara sa ar putea participa. De asemenea, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a spus că, deşi Berlinul ar putea juca un rol în asigurarea unei încetări a focului în Ucraina, este mult prea devreme pentru a aprecia ce fel de forţă ar fi nevoie în acest scenariu.
De partea sa, Zelenski, care insistă în continuare ca ţara sa să fie pur şi simplu primită în NATO, a spus că tema unei misiuni de pace în Ucraina ar putea fi abordată miercuri seară la o reuniune cu lideri europeni găzduită la Bruxelles de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Însă acesta din urmă şi-a îndemnat săptămâna trecută colegii din NATO şi Ucraina "să fie oarecum mai precauţi" în discutarea unor viitoare scenarii.
"În acest moment, dacă discutăm toate acestea la vedere, de ce ar mai veni Putin la masa (negocierilor), pentru că obţine ce vrea", crede Rutte. Nu se ştie însă dacă Putin chiar ar fi de acord cu trimiterea unei forţe europene în Ucraina. Preşedintele rus nu poate împiedica acest demers, însă, dacă nu-l agreează, ar putea refuza un eventual acord de pace sau de încetare a focului.
De asemenea, discuţiile pe acest subiect până în prezent au relevat şi divergenţe cu privire la rolul unei asemenea forţe, respectiv dacă să fie o forţă de descurajare a unei noi agresiuni ruse, cum ar dori Franţa şi Ucraina, sau o forţă clasică de menţinere a păcii care să se limiteze la monitorizarea încetării focului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Forțele rusești și-au schimbat strategia în ultimele luni, trimițând drone pentru a ataca vehiculele de pe rutele de aprovizionare ucrainene, a relatat The Wall Street Journal, ceea ce face ca drumurile aflate la o distanță de până la 30 de kilometri de linia frontului, considerate odinioară sigure, să devină aproape la fel de periculoase ca tranșeele.
Noile autorități siriene, conduse de președintele interimar Ahmed al-Shara'a, au programat pe 5 octombrie primele alegeri, de la răsturnarea lui Bashar al-Assad, pentru desemnarea membrilor Consiliului Popular, parlamentul unicameral al țări
Un eventual acord privind restituirea fostei baze aeriene americane Bagram este "imposibil", a declarat guvernul taliban de la Kabul. Poziția vine după ce preşedintele american american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni dacă acesta refuză, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni, fără a preciza natura acestora, dacă talibanii nu vor returna Statelor Unite baza aeriană Bagram. Baza a fost părăsită de trupele americane când acestea s-au retras din ţară în 2021, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o strategie comună de apărare antiaeriană a statelor din regiune, împotriva dronelor rusești.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat decizia de a crea unități moderne separate de asalt.
Avioane de vânătoare poloneze şi aliate s-au ridicat de la sol sâmbătă dimineaţa, după ce Rusia a lansat lovituri aeriene în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia, au anunţat forţele armate poloneze, conform agenţiei Reuters.
Într-un articol publicat joi, agenția de presă americană Bloomberg a semnalat faptul că forțele ruse, care se luptă să câștige teren în Ucraina, trimit trupe și provizii prin conducte de gaz goale, pentru a evita atacurile mortale cu drone.
Președintele american Donald Trump s-a declarat la Londra dezamăgit de omologul său rus Vladimir Putin, întrucât a crezut că va putea negocia cu acesta încheierea războiului în Ucraina, dar nu a reușit, relatează agențiile Agerpres, AFP și EFE.
Situația de pe front rămâne în continuare cel mai bun predictor despre cursul războiului ruso-ucrainean.
Așa cum în primăvara acestui an discuțiile ruso-americane la nivel înalt dădeau speranțe de pace în timp ce realitatea războiului spunea opusul, în prezent se observă o evoluție similară cu cea din urmă cu aproape șase luni.
Două drone ucrainene au atacat complexul petrochimic Neftekhim Salavat al Gazprom din Republica Bașchiria, a declarat guvernatorul regiunii, Radiy Chabirov, pe platforma sa Telegram.
Facilitatea este una dintre cele mai mari de acest fel din Rusia, iar atacul a avut loc la doar două zile după ce ucrainenii au atacat o rafinărie de petrol din Saratov, Rusia.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei au confirmat lovirea rafinăriei de petrol din Volgograd. Această fabrică este cel mai mare producător de produse petroliere (carburanți și lubrifianți) din Districtul Federal de Sud al Federației Ruse.
Semiconductorii, tehnologiile cuantice și imprimantele 3D nu ar trebui să mai fie ușor de transportat din Europa în Rusia.
Uniunea Europeană a restricționat exportul așa-numitelor echipamente cu dublă utilizare care ar putea fi utilizate într-un conflict militar.
Dmitri Kozak, adjunctul șefului de cabinet al administrației prezidențiale ruse, a demisionat, a relatat agenția de știri rusă RBK. Kozak este cam singurul consilier apropiat al președintelui rus Vladimir Putin care și-a exprimat deschis opoziția față de războiul din Ucraina.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a semnalat că marți, 16 septembrie, au avut loc bombardamente în apropierea Centralei Nucleare Zaporijia (ZNPP), ocupată de Rusia. Observatorii AIEA au semnalat „fum negru ridicându-se din trei puncte din apropiere” după un bombardament care a avut loc în zonă, potrivit comunicatului de presă al agenției.
Presa poloneză relata ieri că, în timpul incursiunii dronelor rusești în Polonia, pe 10 septembrie, există și varianta de lucru potrivit căreia clădirea rezidențială din satul Wyryk să fi fost lovită de o rachetă lansată de un F-16, și nu de o dronă rusească.
Administrația Trump a aprobat primele pachete de asistență militară americană pentru Ucraina, plătite de aliați în cadrul unui nou mecanism numit PURL.
Potrivit experților, nevoile Ucrainei rămân aceleași ca în lunile anterioare - apărare aeriană, interceptoare, sisteme, rachete și artilerie.
Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.
Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
Noul şef al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), Brad Cooper, a anunţat că s-a deplasat în Fâşia Gaza pentru a discuta despre "stabilizarea" situaţiei, asigurând că niciun fel de trupe americane nu vor fi desfăşurate în teritoriul palestinian.
Eficiența sistemelor de apărare antiaeriană Patriot livrate Ucrainei a scăzut dramatic, de la 42% la doar 6%, după ce Rusia a efectuat modificări tehnice importante asupra rachetelor sale balistice, susține general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Ministerul belarus al Apărării a anunțat că, pe 11.10.2025, președintele Aleksandr Lukașenko a ordonat verificarea nivelului de pregătire pentru luptă al Forțelor Armate ale țării.
Două aeronave de supraveghere ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au patrulat graniţa rusă săptămâna aceasta, în cadrul unei misiuni comune alături de SUA şi state membre NATO, a anunţat Ministerul Apărării din Regatul Unit, într-un comunicat citat de agențiile Agerpres, Reuters şi EFE. E vorba mai exact de un avion RC-135 River Joint și un P-8A Poseidon.
Deși există o cerere imensă de armament pe piața mondială, industria de apărare de stat din România, încă nu reușește să se calibreze și să producă tehnică modernă, contribuind astfel și la economia țării. Cel puțin în această situație sunt majoritatea companiilor de stat, iar nu în puține dintre ele, există hale unde crește, la propriu, vegetație.
Imaginile apărute în ultimele luni pe televiziunile generaliste, cu unii rezerviști cu kilograme în plus la exerciții de mobilizare - un proces biologic normal care vine odată cu înaintarea în vârstă -, sunt de fapt o consecință a modului în care, în principal factorul politic a tratat rezerva Armatei României.
Statele Unite ale Americii şi Qatarul au semnat un acord prin care Doha va putea construi o instalaţie care să adăpostească avioane de vânătoare F-15 şi piloţi la o bază aeriană din statul american Idaho, a anunţat vineri secretarul apărării american, Pete Hegseth, informează agențiile Agerpres și AFP.
Criza politică în Franța e una majoră iar perspectivele pentru președintele Emmanuel Macron sunt, în cel mai optimist scenariu, sumbre.
Coreea de Nord a dezvăluit "cel mai puternic sistem de arme nucleare strategice" al ţării, numit Hwasong-20, în timpul paradei militare organizate la Phenian pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a fondării Partidului Muncitoresc.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
China "devine foarte ostilă", a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, ameninţând Beijingul cu o creştere "masivă" a taxelor vamale, după ce ţara asiatică a decis să instituie un control şi mai mare asupra exporturilor de tehnologii legate de pământurile rare, relatează Agerpres și France Presse.
Nu mai e niciun secret că Turcia are nevoie de avioane noi pentru a-și moderniza flota îmbătrânită de F-16 Fighting Falcon, o problemă care a degenerat după excluderea Turciei din programul F-35 Lightning II, ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționa sisteme antiaeriene ruse de tip S-400.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Un număr important de documente interne ale gigantului rus de apărare, Rostec, a fost publicat pe internet de grupul de hackeri „Black Mirror”, dezvăluind contracte de miliarde de dolari pentru exportul de avioane de luptă Sukhoi de ultimă generație. Printre clienții-cheie se numără Iranul, Algeria și, cel mai surprinzător, Etiopia, care ar urma să achiziționeze șase avioane de vânătoare multi-rol Su-35.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în seara zilei de 09.10.2025, un avion de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 s-a prăbușit în districtul Chaplyginsky din regiunea Lipețk din vestul țării, în timpul unui zbor de antrenament.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
