Cu toate acestea, excluderea din programul F-35 nu a părut să deranjeze prea mult Ankara, deoarece președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a susţinut în repetate rânduri că Turcia are soluții alternative, programul militar pentru realizarea avionului de vânătoare TF-X sau chiar achiziţia de avioane multi-rol Su-35 și Su-57 „Felon” din Federaţia Rusă – Moscova menţionând că este dispusă să accepte o participare a industriei turce de apărare la proiectul avionului de vânătoare de generația a V-a.
De la excluderea din programul F-35 și în timp ce acțiunile sale în estul Mediteranei, în Libia, în nordul Siriei și Irak, precum și în Nagorno-Karabakh au dat naștere la noi tensiuni, uneori puternice, în relaţia cu alte state membre ale NATO, Turcia a ignorat toate avertismentele privind testarea sistemului rusesc S-400, dând undă verde Forţelor Armate Turce, în luna octombrie, să efectueze o primă lansare de rachete cu acest sistem.
La momentul respectiv am precizat într-o amplă analiza că efectuarea de către Forţele Armate Turce a primului test de lansare a unor rachete cu un sistem de apărare antiaeriană S-400 s-a dovedit a fi mai mult un exerciţiu de imagine şi o demonstraţie de forţă care au eşuat lamentabil. Un adevărat fiasco, deoarece ministerul turc al Apărării nu a publicat imagini sau materiale video din timpul testelor, ba chiar mai mult de atât, un comunicat de presă care să contrazică bănuielile s-a lăsat aşteptat.
Pentagonul nu au ţinut cont de acest aspect, că Turciei nu i-a reuşit testul cu sisteme S-400, precizând încă odată că poziţia Statelor Unite a fost clară de la bun început și nu s-a schimbat: un sistem rusesc S-400 nu este compatibil cu angajamentele asumate de Turcia ca aliat al Statelor Unite și ca stat membru al NATO, iar Ankara trebuie să se aştepte la sancţiuni.
Acestea fiind spuse, și fără alte întrebări, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a anunțat pe 14 decembrie că Statele Unite au impus sancţiuni Preşedinţiei Industriilor de Apărare din Turcia (SSB) – agenția ministerului turc al Apărării, responsabilă pentru contractele de achiziţie din domeniul militar.
Sancţiunile includ interzicerea tuturor licenţelor de export americane către SSB şi îngheţarea activelor, precum şi restricţii de viză pentru Ismail Demir, şeful agenţiei turce. Cu alte cuvinte, de acum înainte, Washingtonul se va abține să îi acorde orice licență de export Turciei.
Sancţiunile vin la aproape trei ani de zile de cânt Moscova şi Ankara au bătut palma pentru acest tip de sisteme.
Sancțiunile impuse sunt în conformitate cu legea CAATSA (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice împotriva oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte pentru achiziţia de armament cu companiile ruseşti din domeniul industrie de apărare.
,,Măsurile luate astăzi sunt un semnal clar că Statele Unite (...) nu vor tolera tranzacţii majore cu sectoarele de apărare şi informaţii ruseşti", a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo.
Desigur, la prima vedere sancțiunile anunțate de Washington nu par să aibă consecințe asupra economiei Turciei, dar după cum precizează şi publicaţia Opex 360 acestea vor lovi puternic pe viitor procesul de întreţine şi menţinere în stare operațională a echipamentelor militare utilizate de Forțele Armate Turce.
Forțele Aeriene Turce vor fi pe viitor cel mai afectate de sancţiunile impuse recent de Statele Unite, deoarece avioanele F-16 și F-4 Phantom II, avioanele de transportul C-130 Hercules și cele de antrenament T-38, dar şi elicoptere Bell UH-1 și Sikorsky S-70, toate sunt de provenienţă americană, iar în cazul unor probleme de natură tehnică, Turcia este la mâna industriei americane de apărare.
Dacă luăm în calcul şi cele patru avioane de avertizare timpurie E-7T și, mai presus de toate, alte 7 avioane de realimentare Stratotanker KC-135, a căror întreținere este cu atât mai complicată cu cât sunt vechi, situaţia în care Turcia se află nu este cea mai favorabilă.
Dincolo de acest echipamente, trebuie să ne gândim și la muniții, aproape toate de origine americană, precum și sistemele radar.
În ceea ce privește Forţele Navale Turce, jumătate din flota sa de fregate este formată din nave de origine americană [opt fregate „Oliver Hazard Perry”, n.r]. Și cea mai mare parte a muniției sale este asigurată de Statele Unite [RIM-7 Şea Sparrow, RGM-84 Harpoon etc].
În cele din urmă, în ceea ce privește Forțele Terestre, ele par, la prima vedere, cele mai puțin expuse, tehnica lor militară fiind de provenienta germană sau naţională. Cu toate acestea, artileria ar avea de suferit, deoarece unele piese de artilerie sunt fabricate în SUA [obuzierele M110, M107, M114 și lansatorul de rachete multiple M270].
Fără îndoială, industria turcă de apărare va putea asigura pentru o perioadă mentenanţa acestor echipamente militare, dar nu înseamnă că se va face şi foarte uşor. Cu trecerea timpului, dacă relaţiile dintre SUA şi Turcia nu se îmbunătăţesc, va deveni din ce în ce mai complicat pentru industria de apărare să menţină tehnica militară americană în perfectă stare de funcţionare, până va fi înlocuită cu altă nouă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, o cursă necruțătoare a adaptării. Iar în această cursă, realitatea de pe teren spulberă adesea miturile și marketingul. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile, combinând drone-kamikaze cu „nave-mamă” aeriene și folosind cabluri de fibră optică pentru a lovi orașe aflate la 30 km de front, o mare parte din tehnologia occidentală sofisticată, dar „sterilă”, eșuează lamentabil.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Imaginea unei Rusii „mari și puternice”, capabilă să producă mii de tancuri și rachete, este motorul propagandei de stat a Kremlinului. Această imagine este, parțial, o realitate trăită tragic de ucraineni, care înfruntă zilnic bombe ghidate, rachete balistice și drone de atac.
În ciuda declarațiilor optimiste și a acordurilor de cooperare semnate recent, mult-așteptata producție locală a vehiculelor de luptă germane KF41 Lynx în Ucraina este, în realitate, departe de a fi finalizată. O prăpastie uriașă se deschide între intențiile strategice afișate public și realitatea birocratică și financiară: nu există niciun contract semnat și, mai important, nicio finanțare alocată.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Ucraina a executat o mișcare de șah pe tabla geopolitică europeană. Într-un acord de care va rămâne în istorie, Kievul și Stockholm-ul au bătut palma pentru producția locală a avioanelor de luptă suedeze Saab JAS 39 Gripen. Astfel, din 2033, Ucraina nu va mai fi doar un importator, ci un producător de componente și ansambluri de mari dimensiuni pentru una dintre cele mai avansate platforme aeriene din Europa.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Kremlinul a încorporat oficial părțile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson în Regiunea Militară Sud din Rusia, a informat Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina pe 06 noiembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
