Potrivit uneia dintre surse, auditul se va baza pe informațiile furnizate de țările membre. În același timp, diplomatul adaugă că unele țări se opun, deoarece nu doresc să furnizeze date complete cu privire la numărul şi timpul de echipamente militare oferite Ucrainei.
Financial Times notează că decizia de a efectua auditul a fost aprobată după ce cancelarul german Olaf Scholz a cerut săptămâna trecută să se numere și să se compare livrările militare făcute țărilor membre ale U.E către Ucraina.
,,Livrările de arme către Ucraina, planificate acum de majoritatea statelor membre ale U.E, sunt în orice caz mult prea mici. Prin urmare, fac apel la aliații noștri din Uniunea Europeană să își intensifice, de asemenea, eforturile în favoarea Ucrainei", a declarat atunci cancelarul german.
Auditul intervine în contextul în care Bruxelles-ul și Washingtonul încearcă să găsească un consens politic care să permită aprobarea unor pachete de asistență financiară pentru Ucraina în valoare totală de aproximativ 110 miliarde de dolari, adaugă jurnaliștii.
Recent, cancelarul german a reamintit că Berlinul intenționează să ofere 8 miliarde de euro pentru asistență militară Ucrainei în cursul anului 2024.
Cancelarul german consideră că Europa ar trebui să demonstreze că este "strâns legată de Ucraina, că este de partea libertății, a dreptului internațional și a valorilor europene".
Acesta a subliniat că Germania este acum "cel mai puternic susținător al Ucrainei după Statele Unite".
,,Cu toate acestea, doar contribuția Germaniei nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea Ucrainei", a adăugat el.
Reamintim că recent s-a aflat că cea mai mare parte a armelor produse de industria de apărare din Bulgaria ajung în Ucraina.
Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a reproșat luni Germaniei că nu face suficient pentru a susține eforturile comune ale UE de a oferi ajutor militar Ucrainei, concentrându-se în schimb pe trimiterea de sprijin bilateral către Kiev.
Breton, care se ocupă și de apărare, a declarat că Germania a sprijinit mai puțin Fondul European pentru Pace (EPF) al UE.
,,Astăzi vedem că Germania încearcă să meargă singură, nu a păcălit pe nimeni și, în special, încearcă să nu mai susțină Fondul European Pentru pace", a declarat Breton reporterilor la Paris, potrivit POLITICO.
Comentariul vine în contextul în care Germania îndeamnă în mod public alte țări membre să își sporească livrările militare către Ucraina, în timp ce, în privat, pune la îndoială modul în care funcționează Fondul European pentru Pace. Facilitatea este un mecanism extrabugetar de finanțare a misiunilor militare externe ale UE, precum și a ajutorului pentru aliați precum Ucraina, prin care sunt decontate cheltuielile țărilor pentru echipamentul militar trimis către Kiev. Țările membre plătesc contribuții proporțional cu venitul lor național brut, Germania fiind cel mai mare contribuabil.
Luna trecută, POLITICO a relatat că într-un document confidențial german a fost formulată o propunere care permite țărilor să scadă ajutorul militar acordat Ucrainei din contribuția lor la FPE, potrivit mai multor diplomați din alte țări membre.
Acest lucru funcționează în favoarea Germaniei, deoarece este de departe cel mai mare donator militar european către Ucraina. Până la 31 octombrie, Germania a alocat 17,1 miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei de la invazia Rusiei din februarie 2022, ocupând locul al doilea la nivel mondial, după SUA. Franța este codașă, oferind 544 de milioane de euro - ceea ce o plasează pe locul 15 și cu mult în urma unor țări precum Lituania, potrivit Institutului Kiel de monitorizare a ajutorului acordat Ucrainei.
Oficialii de la Berlin și-au exprimat dezamăgirea față de faptul că EPF este frecvent utilizat pentru a despăgubi țările UE pentru donațiile în materie de arme către Ucraina din stocurile lor militare existente. Germania consideră, în special, că țările cu industrii de apărare mai importante, cum ar fi Franța sau Spania, ar trebui să se concentreze mai degrabă pe plasarea de noi comenzi către contractorii lor din domeniul apărării pentru a accelera producția de noi arme și muniții destinate Ucrainei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Toate acordurile România - SUA, inclusiv cele care reglementează prezenţa militară americană în ţara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate şi adaptate permanent la evoluţiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării.
Ucrainenii au dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, Bars, care este un hibrid între o rachetă de croazieră și o dronă.
Kremlinul a afirmat miercuri că 'nu este pregătit' să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, relatează Agerpres și AFP.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
Marea Britanie dorește să încheie un acord de apărare cu UE pe fondul politicilor tensionate ale președintelui american Donald Trump. Regatul Unit caută acces la noul fond de apărare al UE.
Doi soldați chinezi, a căror capturare a fost anunțată de Ucraina săptămâna trecută, și-au avertizat luni compatrioții să nu se alăture războiului din Ucraina de partea Rusiei.
În timpul negocierilor, Statele Unite au redus semnificativ estimarea cuantumului ajutorului acordat Ucrainei, evaluat inițial la peste 300 de miliarde de dolari.
Hanwha Aerospace România a semnat un memorandum trilateral pentru colaborare în domeniul tehnologiei de apărare și al forței de muncă cu Universitatea Politehnica București și Universitatea Națională Pusan.
Directorul Serviciului de Informații Externe din Rusia SVR(), Serghei Narîșkin, a acuzat Polonia și statele baltice că ”zăngănesc armele”.
Franța a anunțat pe 15 aprilie că va expulza 12 membri ai personalului diplomatic și consular algerian și și-a rechemat ambasadorul din Alger, adâncind criza care amenință să anuleze luni de încercare de reconciliere între cele două țări.
Chiar dacă noi oamenii nu vedem legăturile dintre lucruri, nu înseamnă că aceste legături nu există. Este doar o incapacitate a noastră de a înțelege mai profund realitatea fie pentru că deocamdată nu avem instrumentele necesare, fie pentru că am obosit să gândim creativ devenind ignoranți.
Iranul trebuie să înceteze complet toate activitățile de îmbogățire a uraniului dacă dorește să ajungă la un acord cu Statele Unite, a declarat marți emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, clarificând afirmații făcute cu o zi înainte, relatează Agerpres și AFP.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, este invitatul de miercuri al DCNews și DCNewsTV. În contextul situației internaționale actuale, interviul cu ministrul de Externe al României va fi preluat și de DefenseRomania.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
Administraţia preşedintelui Donald Trump propune închiderea a 10 ambasade şi 17 consulate care sunt situate, în principal, în Europa şi Africa, relatează Agerpres.
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
Reprezentanţii Congresului american prezenţi marţi la Bucureşti au fost "mulţumiţi" de clarificările Cotroceniului privind anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, informează surse politice.
Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.
Un acord privind vânzarea a douăzeci și patru de avioane de luptă avansate către Indonezia, un partener-cheie al SUA în Asia de Sud-Est, atârnă de un fir de ață, deoarece noile tensiuni comerciale amenință să destrame ani de negocieri. În august 2023, compania Boeing a semnat un acord-cadru cu Indonezia pentru furnizarea a 24 de avioane F-15EX Eagle II, o inițiativă care promitea să consolideze legăturile dintre Washington și Jakarta, consolidând în același timp apărarea arhipelagului.
China a ordonat companiilor sale aeriene să nu mai accepte livrări de avioane de la compania americană Boeing. Decizia a fost luată într-un moment în care asistăm la un război tarifar fără precedent între China și Statele Unite, în care președintele american Donald Trump a impus Chinei tarife de importuri de până la 145%, iar Beijingul a impus taxe de 125% pe mărfurile americane.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Trupele ruse au efectuat, recent, un atac nereușit cu blindate în zona localității Velika Novosilka, din regiunea Donețk.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Legendarele tancuri americane Abrams au deja 40 de ani. Desigur, ele sunt modernizate în diferite versiuni. Însă recent SUA au decis să schimbe strategia: În loc de update-uri treptate, industria va lansa o nouă versiune a Abrams. Iar Armata cere ca procesul să fie accelerat la maximum.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
