Sistemul Hawk a fost pus în funcțiune în 1960, fiind principalul mijloc de apărare antiaeriană NATO din epoca Războiului Rece. După 1990 a fost înlocuit cu armamente mai moderne, în special cu sistemul Patriot dar, în continuare, se află în dotarea altor armate considerate printre cele mai puternice din lume.
Cererea ucraineană pentru MIM-23 Hawk a fost anunțată de Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, în timpul unui briefing de presă, după întâlnirea Ramstein-6.
Calculul Kievului pentru înzestrarea forțelor sale cu sisteme Hawk pare, cel puțin, unul deosebit de pragmatic și inspirat, având în vedere numărul mare de mijloace care au fost fabricate de-a lungul anilor.
În plus, sistemul a suferit patru modernizări majore, ultima dintre acestea având loc în anii 90, chiar înainte ca SUA să înceapă dezafectarea sa. Atunci s-a trecut la digitalizarea complexului cu posibilitatea de a intercepta simultan mai multe ținte și de a le distruge și la joasă altitudine.
Datorită computerizării a fost posibilă upgradarea permanentă a sistemului, ajungându-se la varianta Hawk XXI care, în prezent, este în serviciul forțelor armate ale Turciei.
Caracteristica principală a ultimei versiuni MIM-23 Hawk este integrarea radarului modern AN/MPQ-64 Sentinel, care este utilizat și în sistemul de apărare antiaeriană NASAMS.
Între timp, puterea de foc a complexului a continuat să se bazeze pe racheta antiaeriană MIM-23, care a fost actualizată și modernizată în mod constant până la mijlocul anilor '90. Aceasta poate lovi ținte până la o distanță de 45-50 km și la o înălțime de 20 km. Racheta este ghidată către țintă de un cap de orientare semi-activ și atinge o viteză maximă de 2.4 Mach.
Dar, cel mai important avantaj constă tocmai în faptul că au fost produse peste 40.000 dintre aceste rachete și, în viitorul apropiat, cel mai probabil, nu se întrevede o dificultate în aprovizionare.
Există desigur și dezavantaje, printre care necesitatea deconservării și refacerii rachetelor, iar la versiunile mai vechi existența unui număr mare de radare în cadrul sistemului. De exemplu, versiunea din anii 1970 a lui Improved Hawk include: radar de iluminare a țintei AN/MPQ-46, radar de țintire AN/MPQ-50, telemetru radar AN/MPQ-51, radar de detectare a țintei la altitudine joasă AN/MPQ-48, post de procesare informații și de comandă AN/TSW-8, radar înaintat AN/MPQ-48, post de control AN/MSW-11 și după trei lansatoare M192 cu câte trei rachete antiaeriene.
În comparație, versiunea Hawk XXI este formată din: un post de comandă, un radar de observare AN/MPQ-64 Sentinel, un radar de „joasă altitudine” AN/MPQ-62, unul sau două radare de iluminare AN/MPQ-61 și mai multe lansatoare . Numărul de ținte, care pot fi angajate în același timp, depinde de numărul de radare de iluminare.
Potrivit publicației ucrainene Defense Express, MIM-23 Hawk poate face față foarte bine în interceptarea de ținte precum rachetele de croazieră și dronele kamikaze, nefiind însă recomandat să funcționeze ca sistem de apărare antiaeriană avansat, dislocat în zona frontului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina urmează să primească în această vară primele avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din partea aliaților occidentali, fapt ce provoacă deja deranj mare la Moscova.
Forțele Aeriene Ruse au lansat un atac asupra orașului ucrainean Harkov, la 26 martie 2024, folosind pentru prima dată bombe ghidate "UMPB D-30 SN", recent concepute. Această muniție de ultimă generație reprezintă un salt semnificativ în domeniul tehnologiei militare, cu o rază de acțiune care o triplează pe cea a bombelor convenționale cu ghidaj, asemănătoare bombei americane GBU-39/B SDB. Capabilă să atingă distanțe de până la 90 de kilometri, utilizarea UMPB D-30 SN subliniază un progres strategic în ceea ce privește capacitățile de război aerian, evidențiind intensificarea continuă a operațiunilor militare de către forţele ruse.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în dimineața zilei de 30.03.2024, în jurul orei 10:00 CET, un oaspete neobișnuit a aterizat la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia. Pentru prima dată, o dronă de cercetare de tip Northrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale ale SUA a sosit în zona Mării Mediterane.
Pe 29 martie 2024, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) au efectuat ultima misiune de tip Quick Reaction Alert (QRA), încheind o perioadă care a început în 1981. Începând din această dimineață, apărarea aeriană a spațiului aerian al Belgiei, Țărilor de Jos și Luxemburgului (BENELUX) a fost predată noilor avioane olandeze F-35A de generația a V-a.
Surse ucrainene au informat că, în timpul atacului din noaptea de 28.03.2024, trupele ruse au întrebuințat o modificare a rachetei de croazieră Kh-101, care transportă un focos dublu față de versiunea anterioară. Astfel, la noul tip de rachetă a crescut masa explozivă totală de la 400 la aproximativ 800 de kilograme.
O nouă dronă rusă se pare că a căzut pe teritoriul României, de acestă dată ajungând până în zona Insulei Mari a Brăilei, la doar câțiva kilometri de Brăila.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
În următoarea perioadă vor ajunge în țară încă patru avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon iar până la finalul anului 2024 va ajunge toată escadrila. E vorba desigur de cele 32 de avioane F-16 achiziționate din Norvegia.
La începutul lunii martie au apărut informații din partea unor instituții americane, care au indicat că se fac demersuri pentru a trimite primele șase avioane de luptă F-16 în Ucraina până în vară. Pregătirea pentru doisprezece piloți ucraineni, programată să se încheie până în vara acestui an, este în curs de desfășurare în prezent în Danemarca, SUA și Marea Britanie.
Turcia are nevoie urgent de avioane de luptă. Sătulă să aștepte după F-16 Fighting Falcon americane, care devin mai mult o himeră, turcii au demarat oficial negocierile pentru avioane Eurofighter europene, dar au o problemă.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare, pe 20.03.2024, SUA și Marea Britanie au desfășurat misiuni de cercetare strategică în zona litoralului românesc și apelor Mării Negre. Cele două state membre NATO au întrebuințat în acest scop două aeronave de cercetare radioelectronică de tip RC-135V și RC-135W.
În alocuțiunea să susținută în cadrul reuniunii ''Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei'', ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a dat un exemplu de utilizare eficientă în prima linie a sistemelor de apărare aeriană furnizate Kievului de către parteneri occidentali. În special, într-una dintre cele mai intens disputate zone ale frontului, avioanele rusești lansau între 5 și 60 de bombe ghidate pe zi. Situația s-a schimbat atunci când sistemele ucrainene de apărare aeriană au doborât trei bombardiere ruseşti într-o singură zi.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
Ucraina pare mult mai încrezătoare în victorie, după veștile bune care au venit sâmbătă de peste Atlantic.
După o mobilizare exemplară în primele luni de după invazia din februarie 2022, valul inițial de voluntari patrioți care au răspuns ”prezent” chemărilor armatei s-a epuizat.
Oleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare, a declarat cum Forțele de Apărare ale Ucrainei folosesc baloanele în războiul împotriva Rusiei.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a precizat că anul acesta "vom avea vești bune" despre semnarea contractului pentru achiziţia avioanelor F-35. Aceste detalii au fost oferite ca răspuns la o întrebare adresată de DefenseRomania în cadrul vizitei oficiale pe care delegația română a efectuat-o în Coreea de Sud.
Hanwha Aerospace își propune să extindă cooperarea în domeniul apărării pentru modernizarea militară a României, în parteneriat cu industria locală, arată compania sud-coreeană, într-un comunicat remis DefenseRomânia.
Compania cehă Excalibur Army se află în discuții cu consortiul KNDS Deutschland, cunoscută anterior sub numele de Krauss-Maffei Wegmann, în vederea fabricării în comun a tancurilor Leopard 2A8. Această informație a apărut pentru prima dată pe 18 aprilie în ziarul ceh Echo24.
Indiferent ce se va întâmpla cu noul bombardier invizibil cu rază lungă de acțiune al Chinei, cunoscut sub numele de Xi'an H-20, oficialii americani sunt încrezători că acesta nu se va ridica la înălțimea proiectelor militare americane, potrivit unui oficial din cadrul Defense Intelligence Agency (DIA).
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat marți, 23 aprilie, împreună cu omologul său coreean, Shin Wonsik, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul apărării, primul document de acest fel încheiat între cele două părți.
Ajutorul american poate oferi Ucrainei un spațiu de manevră, dar o schimbare reală pe câmpul de luptă rămâne îndepărtată, relata Bloomberg pe 22 aprilie. După luni de blocaj la nivelul Congresului, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat pe 20 aprilie un proiect de lege privind aacoradrea unui ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, trimițând legea pentru vot direct in Senat.
Aprobarea de către Congres a ajutorului destinat Ucrainei va ajuta forțele armate ucrainene să țină piept ofensivei rusești. Acest lucru va permite Kievului să reziste până la sfârșitul anului, a relatat presa internațională după ce Camera Reprezentanților a votat, la 20 aprilie, un proiect de lege privind finanțarea suplimentară pentru Ucraina. Furnizarea de arme de către SUA ar trebui să ridice moralul ucrainenilor și să-i încurajeze pe europeni să ajute mai mult Kievul. Cu toate acestea, rușii vor avea în continuare un mare avantaj în ceea ce privește armele și forța armată angajată în lupta.
