În urmă cu câteva zile, președintele SUA, Joe Biden, a afirmat public că a avertizat din timp pe toată lumea cu informații concrete despre iminența atacului Rusiei asupra Ucrainei, dar majoritatea liderilor de state, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au considerat exagerate evaluările americane.
„Mulţi oameni au crezut că exagerez […] Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta”, a declarat Joe Biden, pe 11 iunie.
La Kiev, declarația președintelui Biden a provocat o anumită iritare, anumiți funcționari de nivel înalt reacționând pripit.
În schimb, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, recunoaște că țara sa luase în serios informațiile primite de americani, dar nu se putea face public acest lucru.
În interviul din 12 iunie pentru The Economist, ministrul ucrainean al apărării rememorează ziua de 24 februarie. Pentru el, războiul a început cu un telefon.
Războiul a început cu un apel la ora 4 dimineața de la comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnii și un mesaj succint: "A început. Atacuri asupra apărării antiaeriene și a radarelor. Invazie".
La nivel public, președintele și ministrul apărării au minimizat amenințarea de război, dar în particular, se pregăteau pentru ce e mai rău. Această tactică a făcut parte din protocoalele dezvoltate în timpul planificării secrete pre-invazie. Abia acum Reznikov poate dezvălui câteva detalii, precizează The Economist în articol.
Principalul truc a fost declararea exercițiilor militare „regulate” ca răspuns la exercițiile rusești și belaruse din primele săptămâni ale lunii februarie. Acest lucru a ajutat să fim pregătiți încă de la începutul războiului.
A fost o scuză care ne-a permis să scoatem în secret trupele din bazele permanente. Când au început loviturile, băieții noștri nu erau toți la un loc, ci erau pregătiți cu arme, muniție și împrăștiați în toată țara, precizează ministrul apărării.
Ucrainenii se pregăteau. Au ascuns sisteme de apărare antiaeriană și avioane de atac, înlocuindu-le cu modele. Au adoptat o nouă lege privind apărarea teritorială pentru a înarma aproximativ 100.000 de civili în trei zile.
Oamenii erau atât de clar organizați încât rușii nu se așteptau la așa ceva. Momentul cheie a fost decizia lui Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev. "Toată lumea se aștepta ca președintele să conducă și să formeze un guvern în exil. Dar Zelenski a avut propriul scenariu", a adăugat Reznikov.
Ministrul apărării încearcă să fie politicos cu privire la fisurile din alianța occidentală, precizează The Economist. Oboseala este un „răspuns psihologic natural la stres”. Totuși, din când în când se simte dezamăgit.
Potrivit acestuia, aliații Ucrainei vorbesc mai mult despre drepturile și libertățile omului decât le apără. „Birocrația și pragmatismul Occidentului s-au dovedit mult mai puternice decât valorile sale”, a spus Reznikov.
Ministrul Apărării spune că pentru Franța și Germania, Ucraina este un obstacol enervant în calea unei vieți confortabile. Cu toate acestea, își reține emoțiile în timpul conversațiilor cu colegii din Paris și Berlin.
Sunt pregătit profesional ca avocat, deci da. Dar mai târziu, neoficial, pot spune câteva cuvinte destul de bine alese, precizează Reznikov.
Comentariul autorului:
La summitul NATO de la Madrid, din perioada 28 – 30 iunie, urmează să fie luate decizii foarte importante de întărire a flancului estic al NATO și de sprijinire a Ucrainei. Liniile directoare, precum și unele măsuri concrete, care vor fi adoptate, se vor baza pe informații oferite de toți aliații.
În anii trecuți, evaluări de mare acuratețe făcute de serviciile americane de informații privind intențiile și potențialul militar al Rusiei, au fost minimizate de cele mai puternice state NATO membre ale Uniunii Europene. Franța a recunoscut, oarecum, eșecul în această privință, prin demiterea șefului informațiilor militare.
Plecând de la evoluțiile din ultimele trei-patru săptămâni, războiului ruso-ucrainean pare să se îndrepte încet, dar extrem de încet către o stabilizare a frontului pe o linie dată în cea mai mare parte de frontierele administrative ale regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson.
Ucraina pierde foarte mult în materie de teritoriu, oameni și resurse economice, dar deocamdată nu se poate opune acestui tăvălug pentru că nu dispune, în cantitatea dorită, de armele care să-i permită inversarea acestui curs al războiului. Armele cu capacitatea de a schimba jocul se află încă în Occident, iar sprijinul din partea Statelor Unite devine din ce în ce mai critic pentru o victorie ucraineană.
Pe linia frontului, natura confruntărilor pare să se fi restrâns mai mult la folosirea artileriei, care, în special pentru forțele ruse, se dovedește a fi centrul de greutate al operației. Partea ucraineană a recunoscut că, în unele zone ale frontului, este total depășită ca piese și muniție de artilerie, raportul fiind de 10:1.
În mod normal, rușii ar trebui să progreseze mai rapid, dar o cantitate mare de artilerie nu este suficientă pentru acest lucru. Forțelor ruse le lipsește precizia, deoarece pe de o parte sistemele lor sunt învechite și nu au o acuratețe mare la țintă, iar pe de altă parte nu dețin informații exacte despre locațiile forțelor ucrainene. Pe termen scurt și mediu, nu se întrevede o îmbunătățire semnificativă a acestor capabilități rusești de țintire.
În schimb, partea ucraineană, cu ajutor occidental, pe același termen scurt și mediu, își poate crește numărul atât de sisteme de artilerie de mare precizie, cât și al capabilităților de identificare precisă a țintelor. Din perspectiva SUA, totul depinde doar de viteza cu care militarii ucraineni învață să folosească tehnica pe care le-o trimit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Astăzi, 28 iunie, s-a deschis la București o mare conferință privind „Securitatea Maritimă în Marea Neagră”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall (americano-german) în cooperare cu organizația absolvenților români ai Centrului Marshall și sprijinul Ambasadelor SUA și Germaniei la București.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Președintele chinez Xi Jinping a subliniat vineri, 17 iunie, angajamentul țării sale față de comerțul cu Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
La mansarda unei clădiri militare austere a facilităților americane Patch Barracks din orașul german Stuttgart, zeci de militari din 26 de națiuni lucrează non-stop pentru a asigura furnizarea de armament necesar Ucrainei.
În cadrul “operației militare speciale” desfășurate de Rusia împotriva Ucrainei, la începutul lunii mai, atenția surselor informaționale a fost concentrată asupra bătăliei pentru Insula Șerpilor din Marea Neagră dintre Forțele Armate ale celor două state. O lună mai târziu, această bucată de pământ atrage din nou atenția presei și a experților.
În data de 17 iunie, Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu New Strategy Center, organizează a șasea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans”, desfășurată sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe din România.
Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a susținut într-o analiză că puterile nucleare și-au majorat cheltuielile pentru modernizarea arsenalelor atomice cu aproximativ 9% în cursul anului 2021, cheltuielile totalizând suma de 82,4 miliarde de dolari.
Președintele Ucrainei și ministrul apărării au minimizat, public, amenințarea de război, dar în secret, se pregăteau pentru ce e mai rău, precizează ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu pentru The Economist.
În urmă cu aproximativ o lună, în Polonia au început să apară primele referiri la reînarmarea nucleară a Ucrainei, aparent ca o „amenințare” la adresa Rusiei pe fondul invaziei asupra statului vecin.
Încet, încet, aflăm informații concrete despre implicarea specialiștilor americani în conflictul din Ucraina și începem, totodată, să înțelegem mai bine cum rușii nu au reușit să obțină supremația aeriană, esențială, după cum se vede, în câștigarea războiului.
Şefii de stat care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au adoptat, la summitul de vineri, o declaraţie comună în 11 puncte în care condamnă ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, solicită Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean şi susţin, în continuare, necesitatea consolidării, "în mod semnificativ", a posturii NATO de descurajare şi apărare.
În cursul zilei de ieri, Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, într-o conferință de presă care a semănat mai mult a declarație, a vorbit din interiorul Ambasadei Ruse despre războiul din Ucraina și invazia neprovocată a forțelor ruse de ocupație împotriva statului vecin.
O investigație a cotidianului american "New York Times" a scos la iveală activitatea fără precedent a grupului de mercenari ruși "Wagner", într-o zonă bogată în aur, la 320 km nord de capitala sudaneză, numită Al-Obeidiya.
Cotidianul israelian Jerusalem Post a relatat, joi, că Israelul a fost de acord cu noi aranjamente de securitate care să permită Egiptului să transfere Arabiei Saudite controlul asupra insulelor Tiran și Sanafir din Marea Roșie.
Între vizitele așteptate și întâlnirile în curs de discutare a acordurilor, Washingtonul încearcă să liniștească Regatul Arabiei Saudite și Emiratele Arabe Unite după o perioadă de tensiune în relațiile cu pozițiile recente ale administrației americane, în special față de gruparea șiită yemenită Al Huthi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 02 iunie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
În cele peste trei luni scurse de la invazia neprovocată a trupelor ruse de ocupație a fost ridicată de mai multe ori o întrebare legată de prezența cecenilor care luptă alături de trupele ruse: „Cine și-ar fi imaginat acum 20 de ani că islamiștii ceceni vor lupta cot la cot alături de trupele ruse?”.
Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.
Polonia, care a sprijinit Ucraina pe tot parcursul agresiunii ruse, a indicat, recent, că va fi de acord să acționeze ca un garant de securitate pentru Ucraina. Într-un interviu pentru CNN, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că țara sa este pregătită să devină unul dintre garanții securității Ucrainei.
Guvernul şi opoziţia conservatoare din Germania au ajuns duminică seară la un acord pentru a modifica regulile bugetare ale constituţiei naţionale, cu scopul de a debloca 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei. Această decizie a fost luată pe fondul agresiunii militare ruse, dar şi pentru ca Germania să atingă obiectivul stabilit de NATO de a aloca anual pentru apărare 2% din PIB.
Înainte ca Federația Rusă să invadeze Ucraina, armata rusă avea 168 de grupări tactice de nivel batalion (BTG). În cadrul armatei ruse, BTG reprezintă unitatea de bază pentru ducerea luptei terestre, Fiecare BTG include aproximativ 800 de militari și aproximativ 50 de vehicule blindate. Pentru campania din Ucraina, armata a concentrat cel puțin 125 din cele 168 de BTG-uri ale sale, însemnând trei sferturi din totalul forței de luptă.
Situația pe frontul din estul Ucrainei poate părea îngrijorătoare, și chiar este în anumite zone, ieri Kievul anunțând o intensificare fără precedent a confruntărilor, dar se prefigurează o nouă rundă de sprijin cu tehnică militară occidentală, care foarte probabil va face diferența.
Potrivit cotidianului italian Corriere Della Serra, Marea Britanie intenționează să creeze o nouă alianță politico-militară în Europa, care să se opună nu numai Rusiei, ci și, într-o anumită măsură, Uniunii Europene.
Henry Kissinger, ajung la 98 de ani, a stârnit reacții la nivel mondial ca urmare a unor declarații controversate în care insinua că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale în fața agresorului rus.
Statele Unite și-au exprimat marți îngrijorarea cu privire la planurile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a lansa noi operații militare la granița de sud a Turciei, subliniind că orice nouă ofensivă în nordul Siriei va submina stabilitatea în regiune și va pune în pericol forțele americane.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă Tass și dat publicității pe 25.05.2022, directorul general al Institutului radiotehnic Academician A.L. Mints din Rusia, Yuri Anoshko, a declarat că o stație radar de tip Podsolnukh ar putea acoperi apele Mării Negre, în vederea detectării navelor și mijloacelor aeriene ale adversarului.
Teoretic, Escadrila F-22, venită recent în teatrul european, este dislocată la Baza Aeriană Lask din Polonia. Dar practic … poate opri cineva celebrele aeronave să opereze unde consideră necesar?
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat soldaţii ruşi care trag în cea mai mare centrală nucleară din Europa sau o folosesc ca bază de tragere că vor deveni o "ţintă specială" pentru forţele ucrainene, transmite Reuters.
Șeful oficiului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, a anunțat, pe 13.08.2022, că Slovacia a transferat Ucrainei un lot de instalații de artilerie autorpopulsate Zuzana-2, cu calibrul de 155 de milimetri.
Analistul din Orientul Mijlociu, Elijah Magier, a anunțat, pe 14.08.2022, citând surse proprii, că Rusia și Iranul au încheiat un acord privind achiziționarea de către armata rusă a unor drone iraniene de cercetare și atac de tip Shahed 129.
Ucraina a anunţat duminică că trupele ruseşti care au ajuns la fluviul Dnepr din regiunea Herson, oraş din sud ocupat de Moscova, riscă să rămână blocate după ce toate podurile existente au fost scoase din uz, relatează Agerpres, care citează AFP.
Plata piloților pe ora de zbor, dar și costul unei ore de zbor pe un avion supersonic sunt doar câteva cauze ale faptului că mulți piloți nu zboară suficient, e de părere fostul pilot Nicu Fălcoi care atrage atenția că piloții români ar trebui să ajungă la circa 180 de ore pe an pentru a fi la standardele NATO.
Excentricul Ramzan Kadîrov, liderul cecen subordonat președintelui rus Vladimir Putin, a anunțat că un nou grup de luptători „voluntari” ceceni e în drum spre estul Ucrainei.
Rusia a clamat sâmbătă cucerirea satului strategic Pesky în provincia Doneţk din estul Ucrainei, lucru negat de comandamentul militar ucrainean, dar care a admis totuşi că în acea zonă au loc ''lupte feroce'', în timp ce analişti militari îşi manifestă temerea că războiul ruso-ucrainean s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022, relatează agenţia Agerpres, citând EFE.
Nicu Fălcoi, deputat din partea USR și membru al Comisiei pentru Apărare, și-a arătat convingerea că înainte de invadarea Ucrainei președintele rus Vladimir Putin s-a gândit foarte serios la vechile granițe sovietice, ceea ce implică inclusiv Republica Moldova. Totuși, desfășurarea conflictului a mai slăbit din ambțiile imperialiste ruse iar în contextul amenințărilor ruse, Fălcoi nu crede că Moscova ar lua o decizie irațională precum atacarea unui stat membru NATO. Fostul pilot de supersonice arată că dacă excludem armele nucleare, din absolut toate punctele de vedere NATO e mult superioară Rusiei.
Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, susţine că cele şase luni de război al Rusiei împotriva Ucrainei au arătat că ruşilor nu le pasă de masacrele comise de armata lor, de oraşele distruse sau de şantajul nuclear al Moscovei.
În cadrul unui interviu acordat postului local de televiziune RTVS, ministrul slovac al apărării, Yaroslav Nagy, a declarat, pe 13.08.2022, că Bratislava intenționează să transfere avioanele de vânătoare de tip MiG-29AS către Ucraina.
Forțele Aeriene Maghiare vor fi prezente în România cu un avion de tip JAS 39 Gripen, cu ocazia evenimentului aviatic Bucharest International Air Show (BIAS) 2022.
Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi EFE.
Finlanda și Estonia își vor integra apărarea de coastă bazată pe rachete. Acest demers le permite celor două țări să închidă Golful Finlandei navelor de război rusești, dacă este necesar, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, pentru ziarul finlandez Iltalehti.
În cursul acestei săptămâni Federația Rusă a pierdut aproape toate avioanele Su-30SM și Su-24M aflate într-o bază aeriană din Crimeea, după o serie de explozii care au avut loc la facilitatea militară. Deși rușii spun că a fost vorba de niște incendii provocate de neglijeța personalului, iar Ucraina nu a confirmat, dar nici nu a infirmat implicarea, mai multe surse oficiale, inclusiv Ministerul Apărării al Marii Britanii, arată că operațiunea a fost una ucraineană.
USS Zumwalt e cu siguranță cel mai scump distrugător construit vreodată de Statele Unite ale Americii. Programul distrugătoarelor din clasa Zumwalt e însă unul ambițios iar americanii vor începe integrarea rachetelor hipersonice cu rază lungă de acțiune începând de anul viitor.
SUA vor consolida relaţiile comerciale cu Taiwanul şi vor efectua noi curse aeriene şi maritime în strâmtoare, în replică la acţiunile "provocatoare" ale Chinei, a anunţat vineri un înalt responsabil american, relatează Agerpres, care citează AFP.
Un expert militar ucrainean spune că Statele Unite nu au un interes major să înfrângă Rusia imediat și strategia Washingtonului e de a epuiza treptat regimul del a Moscova.
De la începutul invaziei ruse au apărut mai multe informații cu privire la doborârea avioanelor Su-35, „bijuteria” rusă pe piața externă a avioanelor de luptă și probabil cel mai promovat aparat al aviației militare ruse. Unele estimări vorbesc de două escadrile, însă cifrele trebuie privite circumspect.
Avocatul şi activistul rus pentru drepturile omului Mark Feighin a comentat cele mai recente ameninţări lansate de Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, precizează Radio România Actualități care citează Unian.
Poliţia federală americană (FBI) a confiscat documente "top secret" în urma percheziţiei la fostul preşedinte Donald Trump, ceea ce ar putea reprezenta o posibilă încălcare a legii privind spionajul, potrivit unor documente judiciare publicate vineri, relatează Agerpres, care citează AFP. Presa internațională scrie totodată că de la proprietatea fostului președinte american au fost confiscate documente secrete şi privindu-l pe "preşedintele Franţei".
Două importante agenţii internaţionale de evaluare financiară, S&P şi Fitch, au coborât vineri ratingul de ţară atribuit Ucrainei până la SD ('selective default'), respectiv RD ('restricted default'), în condiţiile în care sunt de părere că acordul de restructurare a datoriilor anunţat recent este unul dezastruos, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Turcia începe modernizarea avioanelor F-16 Block 40 și Bolk 50 cu sisteme dezvoltate pe plan intern de industria aeronautică naţională, a precizat recent preşedintele Directoratului Turc al Industriei de Apărare (SSB), Ismail Demir. Cu toate acestea, Turcia încă mai are speranțe că va achiziționa din SUA cele 40 de aeronave de luptă F-16 Block 70/72, dar și 80 de kituri de modernizare pentru flota actuală de avioane F-16.
După ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a transformat acest loc, când o zonă turistică destul de frecventată, într-o bază militară, adăugând la portul principal al Flotei Mării Negre din Sevastopol, o rețea de baze aeriene şi multe sisteme de de apărare aeriană și apărare costieră.
Încă dinainte de invazia rusă din Ucraina, compania turcă Baykar Makina avea planuri să ridice o fabrică de drone Bayraktar TB2 în Ucraina, plan care a fost amânat de invazie, dar la care nu s-a renunțat.
Zece avioane chineze au depăşit vineri linia mediană din strâmtoarea Taiwan, o barieră neoficială între China şi Taiwan, a anunţat Ministerul Apărării de la Taipei, transmite Reuters.
Forţele Navale Bulgare vor avea încă două exerciţii mai ample cu participare internaţională până la finalul lui 2022, cu Varna drept port gazdă, a declarat vineri, pentru BTA, comandantul Forţelor Navale Bulgare, contraamiralul Kiril Mihailov.
Polonia, Slovacia și Cehia au decis să lanseze un program care va extinde producția de sisteme de artilerie, muniții și alte echipamente militare pentru Ucraina. Demersul a fost anunțat ieri, în cadrul Conferinței de la Copenhaga, de către ministrul danez al apărării, Morten Bodskov.
Pe 15 iulie, un grup de hackeri, a executat un atac cibernetic de tip DOS (denial-of-service) asupra unor site-uri web românești, inclusiv Poliția de Frontieră.
Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, susţine că cea mai mare dorinţă a Rusiei este să vadă distrugere, moarte şi devastare în Europa. Potrivit acestuia, linia de demarcaţie între "lumea noastră şi iad" trece prin Ucraina.
Canalul rusesc de Telegram “Informatorul militar” (Военный Осведомитель) a anunțat, pe 11.08.2022, că amiralul Igor Osipov a fost înlăturat de la conducerea Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). În locul acestuia a fost numit viceamiralul Viktor Sokolov.
Franța încearcă să construiască o nouă strategie în regiunea Sahel din Africa de Vest, alegându-și ca bază Nigerul, pentru a preveni extinderea terorismului și a înfrunta influența rusă, încercând astfel să evite "greșelile" pe care le-a făcut în Mali.
