„Ucraina preia inițiativa – Rusia se apără, dar pentru a construi (operația ofensivă – nota autorului) avem nevoie de arme cu o rază de acțiune de până la 200 de kilometri...”, a spus Volodimir Gavrilov, care a reînnoit solicitările făcute statelor occidentale, pentru a furniza Kievului rachete cu rază mai lungă de acțiune, de tipul rachetelor Storm Shadow.
Referindu-se la desfășurarea acțiunilor de pe front, oficialul a precizat că toate planurile militare sunt implementate conform estimărilor.
Trupele ucrainene au avansat, pe 16 iunie în direcția Berdiansk, eliminând ultimele rezistențe rusești pe un front cu o lățime de 10 km și o adâncime cuprinsă între șapte km și un km, apropiindu-se de limita nordică a localităților Urojaine (sud de Makarivka) și Novodonețke (sud de Zolota Nyva), ambele din regiunea Donețk, potrivit analiștilor de la proiectul DeepState. Aceștia mai precizează că luptele continuă și pe aproape întreaga linie a frontului din regiunea Zaporojie (un front cu o lungime de aproximativ 90 – 100 km), de la Novodarivka în est până la Stepove în vest.
În seara de 16 iunie, ministrul adjunct al Apărării Ucrainei, Hanna Maliar, a precizat și ea că în sudul Ucrainei, forțele Kievului au avansat până o distanță de până la 2 km pe fiecare direcție, obținând succese tactice. ”Pe direcțiile Berdiansk și Mariupol, inamicul aduce trupe din alte direcții și crește puterea de foc. În plus, forțele noastre se confruntă cu plantarea de noi câmpuri de mine” (de către militarii ruși – nota autorului), a adăugat Maliar.
Harta frontului din Ucraina
La rândul lor, analiștii ISW evaluează că, în 17 iunie, trupele ucrainene au continuat acțiunile contraofensive în cel puțin patru zone ale frontului:
la sud-vest și sud-est de Orihiv, în partea de vest a regiunii Zaporojie;
la sud, sud-vest și sud-est de Velika Novosilka, într-o zonă situată la granița administrativă dintre regiunile Donețk și Zaporojie;
în apropiere de Bahmut, iar surse rusești susțin că forțele ucrainene au atacat periferia de nord și de sud a lui Bahmut;
atacuri terestre limitate ucrainene asupra liniei Avdiiivka-Donețk;
la vest și la sud de Kreminna.
În debutul acestei contraofensive, Forțele Armate ucrainene par mai degrabă să testeze apărarea rusească pe fiecare direcție tactică, concomitent cu încercarea de stabilire a celor mai potrivite tehnici pentru a depăși liniile de apărare rusești. În unele zone au reușit spargerea apărării, dar în altele rușii încă rezistă. Totuși, trebuie subliniat că forțele principale ucrainene de ofensivă încă nu au fost aruncate în luptă, după cum au remarcat oficialii de la Pentagon.
Conform declarațiilor din dimineața de 17 iunie ale ministrului-adjunct al Apărării Ucrainei, Volodimir Gavrilov, trupele ucrainene, după ce au sondat toate direcțiile tactice din sudul Ucrainei, mai au nevoie de sprijin cu informații pentru a stabili cu precizie unde se află pozițiile de tragere ale artileriei rusești. În plus, oficialul ucrainean mai solicită rachete cu raza de acțiune de aproximativ 200 de km care, într-o primă urgență, sunt necesare pentru a lovi aerodromurile din sudul Ucrainei unde au fost aduse multe elicoptere rusești.
Între timp, conducerea militară rusă a concentrat în sudul regiunilor Zaporojie și Donețk un număr foarte mare de militari, fiind aduse, probabil, cele mai pregătite unități. Zona lor de dispunere este un dreptunghi de 150 km pe 90 km, orientat cu latura mare pe direcția nord-est – sud-vest, care este mărginit inferior de Marea Azov.
Dacă informațiile ucrainene reușesc să stabilească pozițiile cheie ale trupelor ruse (artileria, punctele de comandă, aerodromurile, depozitele de muniții și punctele obligatorii de trecere) din acest dreptunghi relativ mic, atunci tot frontul rusesc de 150 de km riscă să se prăbușească dintr-o dată, în urma loviturilor precise cu HIMARS, eventual rachete sol-sol. Unitățile de infanterie și de tancuri rusești nu pot ține frontul fără sprijin de artilerie și aviație, iar în plus nu mai au unde să se retragă, în spatele lor fiind Marea Azov. Desigur, există posibilitatea să se retragă prin flancuri, în Crimeea și în regiunea Donețk ocupată din 2014 (la est de Mariupol), dar acest fapt ar favoriza înaintarea ucraineană.
O contraofensivă rusească pe linia frontului din regiunile Lugansk și Donețk (orientată pe direcția nord-sud) este exclusă, deoarece acolo situația este staționară, fiind controlată de ucraineni care, chiar mai fac și progrese pe direcția Bahmut. Jocul loviturilor de rachete rusești asupra marilor orașe ucrainene nu a produs efectul scontat, iar după ce vor veni noi sisteme de apărare antiaeriană din Occident, pare să se apropie de sfârșit.
Foto: Sistemul Iskander M
Le-ar mai rămâne forțelor ruse să joace cartea concentrării loviturilor cu rachetele strategice împotriva dispozitivului operațional ucrainean, dar aceasta intră în categoria măsurilor disperate, deoarece fără informații bune rachetele vor lovi în gol. Aducerea sistemelor rusești de rachete antinavă Bal, în regiunea Belgorod, într-o zonă improprie de întrebuințare, se înscrie tot în setul de măsuri disperate pentru a ține unele unități ucrainene, în special pe cele de apărare antiaeriană, departe de zona Zaporojie.
Situația operațională, dar și la nivel tactic, pare în avantajul Ucrainei, iar forțele ruse au fost aduse într-o poziție nefavorabilă, fără mari posibilități de a manevra. Forțele Kremlinului ar putea cel mult să se salveze, cedând fără mare rezistență podul terestru care leagă Crimeea de zonele ucrainene ocupate din 2014. Astfel, situația pe front s-ar apropia de cea din 24 februarie 2022.
Dacă planul ucrainean reușește, atunci magnitudinea este una uriașă, deoarece pierderea podului terestru echivalează cu o înfrângere. Mișcarea plăcilor tectonice din politica nevăzută a Rusiei ar putea să se accelereze, iar actuala administrație de la Kremlin ar putea fi înlăturată. În sfârșit, afirmația liderilor ucraineni potrivit căreia, această contraofensivă ar putea fi ultima pare să prindă înțeles și contur.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
Negocierile privind încetarea focului în Ucraina 'vor începe duminică la Jeddah', în Arabia Saudită, a afirmat marți seară emisarul american Steve Witkoff, după o discuție telefonică între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, scrie Agerpres și AFP.
Cel puțin zece atacuri aeriene americane au lovit marți noaptea mai multe zone din Yemen, inclusiv capitala Sanaa și portul Hodeidah, a raportat de Reuters, citând mass-media controlată de mișcarea rebelă Houthi.
Președintele american Donald Trump nu are de fapt un plan de pace pentru Ucraina, ci doar face presiune pe Kiev să se predea, potrivit fostului comandant american în Europa, generalul (r.) Ben Hodges.
Administrația Trump ia în considerare recunoașterea Peninsulei Crimeea a Ucrainei ca teritoriu rusesc. New York Times (NYT) a relatat că Trump ar putea lua în considerare și Odesa, care nu este controlată de Rusia, iar frontul se află la zeci de kilometri distanță.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Armata israeliană a lansat luni seară lovituri de amploare în Fâșia Gaza pentru a forța mișcarea teroristă palestiniană Hamas să elibereze cei 59 de ostatici rămași, potrivit site-ului The Times of Israel, care citează declarația biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va discuta marți cu președintele rus Vladimir Putin despre o posibilă încheiere a războiului de trei ani din Ucraina, în urma unui rezultat pozitiv al discuțiilor dintre oficialii americani și ruși la Moscova.
Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seara că va discuta marţi cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca parte a apropierii dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând referire la existenţa unor "schimburi" între Moscova şi Kiev, informează Agerpres, AFP şi EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul-maior Andrii Hnatov ca șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Houthi din Yemen au revendicat duminică un atac împotriva portavionului american USS Harry Truman în Marea Roşie, ca ripostă la loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite şi care, potrivit Washingtonului, au ucis mai mulţi lideri ai rebelilor, transmit Agerpres și AFP.
Un pod important, parțial funcțional, situat la trei kilometri sud de marele pod rutier peste Nipru de la Herson, a fost lovit, recent, cu aviația, ducând la secționarea totală a podului.
Loviturile lansate sâmbătă de forțele americane asupra Yemenului au vizat ''mai mulți lideri houthi și i-au eliminat'', a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, duminică la postul ABC, potrivit Agerpres și AFP.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Dronele cu fir reprezintă o inovație pe cât de simplă, pe atât de importantă în războiul din Ucraina.
Trupele ruse au devenit mai active de-a lungul întregii linii a frontului.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Avioanele suedeze JAS 39 Gripen au reușit recent să spargă gheața după aproape 12 ani în care au pierdut pe bandă rulantă toate competițiile împotriva F-16 sau a altor tipuri de avioane în cadrul unor programe de modernizare desfășurate de diferite state. Acum se pare că JAS 39 Gripen contestă chiar F-35, încercând să profite de noul context politic internațional.
Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Un avion al Forțelor Aeriene Ucrainene a distrus un centru de comandă al unei companii rusești și o clădire care adăpostea personal militar al armatei ruse în teritoriul temporar ocupat al regiunii Herson. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe canalul de Telegram Soniashnyk, afiliat Forțelor Aeriene Ucrainene. Se menționează că lovitura a fost efectuată de un avion de vânătoare MiG-29, folosind două bombe franceze AASM HAMMER. Imaginile arată cum, în urma unor lovituri precise, clădirile situate aproape una de cealaltă au fost distruse.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
Cooperarea industrială în domeniul apărării aeriene europene a făcut un nou pas înainte odată cu semnarea unui acord strategic între compania norvegiană Kongsberg Aviation Maintenance Services și compania slovacă de apărare Letecke opravovne Trencín (LOTN).
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
Până la jumătatea anului 2026, Franța intenționează să testeze un sistem de rachete de artilerie dezvoltat pe plan intern ca alternativă la HIMARS-ul american, o decizie menită să ofere o variantă de alegere aliaților aflați în căutarea unei capabilități europene de acest tip. La acest moment, Direcția Generală pentru Armament (DGA) din Franța este în faza identificării soluțiilor tehnice care vor permite ca primul foc demonstrativ să aibă loc peste un an.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv pentru o revizuire a regulilor care reglementează exporturile de echipamente militare pentru firmele americane din domeniul apărării.
„Pentru ruși, nu suntem ființe umane, ne luptăm într-o echipă sinucigașă și nu le pasă dacă murim”, a declarat Zhou Ziqiang, un soldat chinez în serviciul rus care luptă în Ucraina, potrivit The Times.
Suedia a oferit Armatei Cehe un nou contract de închiriere pentru avioanele de luptă Gripen. Noua propunere este mult mai avantajoasă decât precedentele condiții, respinse public de ministerul ceh al apărării.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Rachetele de croazieră Neptune au fost modernizate semnificativ, și dispun acum de o capacitate de lovire mult mai ridicată decât rachetele care au lovit nava Moskva acum trei ani.
Tancurile M1A2 Abrams SEPv3 recent achiziționate de Polonia au efectuat primele exerciții cu foc real, marcând o nouă etapă în procesul rapid de modernizare a forțelor terestre poloneze. Exercițiile, coordonate de personalul militar de la Centrul polonez de Instruire a Forțelor Terestre (CSWL) din Poznan și de Brigada 1 Blindată din Wesola, fac parte dintr-un program mai amplu de instruire lansat în urmă cu mai bine de trei ani. Aceste evenimente ridică, de asemenea, întrebări cu privire la sistemele de protecție ale flotei blindate a Poloniei în contextul amenințărilor moderne de pe câmpul de luptă.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat primul interogatoriu a doi cetățeni chinezi capturați în timp ce luptau pentru Rusia în Ucraina, a declarat SBU la 9 aprilie. Kievul a anunțat capturarea celor doi luptători chinezi care luptau pe teritoriul ucrainean la 8 aprilie. Potrivit unui document al serviciilor de informații analizat de Kyiv Independent, cel puțin 163 de cetățeni chinezi lupta de partea Rusiei pe frontul din Ucraina.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Un institut rus de cercetare a făcut, pe 8 aprilie 2025, o dezvăluire surprinzătoare: Armata rusă a recunoscut oficial că se confruntă cu o lipsă critică de armură reactivă explozivă, cunoscută în mod obișnuit că ERA, pentru tancurile sale. Conform unui studiu realizat de NII Stali, un important institut rus de cercetare axat pe tehnologii, tehnicienii militari ruşi au fost nevoiți să improvizeze, dezvoltând un nou tip de blindaj reactiv neexploziv, sau NERA, și sugerând chiar că echipajele tancurilor să umple golurile dintre plăcile de blindaj ERA existente cu nisip sau ciment.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de acțiune pentru consolidarea infrastructurii în domeniul inteligenței artificiale, pentru a face din Europa un lider global în domeniu.
India a aprobat achiziționarea a 26 de avioane de luptă Rafale din Franța pentru Marina Indiană, au declarat miercuri sursele Reuters.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
