Ursula von der Leyen trece en fanfare de votul de încredere la moțiunea generată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Votul a fost inițiat chiar de un europarlamentar de dreapta din România. Moțiunea de neîncredere în von der Leyen a fost depusă de europarlamentarul român Gheorghe Piperea din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), grup care include partide de extremă dreapta din Italia, Polonia, Franța și Spania.
De remarcat că întreaga conducere a ECR s-a distanțat de inițiativa europarlamentarului român. „Aceasta nu este o inițiativă a grupului nostru”, a declarat pentru AFP un reprezentant al grupului. În plus, autorul moțiunii a acuzat Comisia Europeană de interferență în alegerile prezidențiale din România și s-a pronunțat împotriva programului de cheltuieli pentru apărare al UE.
Propunerea lui Piperea a fost susținută de 75 dintre colegii săi, depășind astfel cota de 10% din numărul total de membri ai Parlamentului European (720 de membri) necesară pentru aduce o astfel de propunere în fața votului plenului.
Von der Leyen însăși a numit inițiativa „o încercare grosolană de a crea o ruptură între instituțiile noastre”. „Este preluată direct din vechiul manual extremist, polarizează societatea, subminează încrederea în democrație”, a declarat acesta.
Rezultatul votului în favoarea șefei Comisiei Europene era previzibil, cu atât mai mult cu cât era necesară o majoritate de două treimi pentru a trece un vot de neîncredere, în timp ce von der Leyen se bucură de încrederea Partidul Popular European (PPE), care are cea mai mare facțiune din Parlamentul European, dar și a unei părți semnificative din formațiunile social-democraților, verzilor și liberalilor.
Reluarea temei vaccinurilor din perioada pandemiei de Covid
Criticile aduse lui von der Leyen provin din scandalul legat de corespondența sa cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul pandemiei de Covid. New York Times (NYT) a încercat să obțină acces la corespondență prin intermediul instanțelor, susținând că, în 2021, șefii CE și Pfizer au discutat despre achiziționarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin pentru nevoile UE, în valoare de 35 de miliarde de euro. Ziarul a suspectat-o pe von der Leyen că „exercită o influență directă” asupra procesului de negociere, iar numărul de doze achiziționate ar putea depăși semnificativ nevoile.
În noiembrie 2024, Comisia Europeană a declarat că mesajele text schimbate între von der Leyen și Bourla în timpul pandemiei nu au fost păstrate. CE a asigurat că în corespondență nu s-au discutat termenii contractului de achiziționare a vaccinurilor. Cu toate acestea, în mai 2025, Curtea Europeană de Justiție a dat dreptate NYT-ului, hotărând că, prin refuzul de a acorda jurnaliștilor acces la corespondența dintre von der Leyen și șeful Pfizer, Comisia Europeană a încălcat regulile de transparență.
Comentând aceste evoluții pe 7 iulie, von der Leyen a declarat că „fiecare contract negociat a fost examinat în detaliu înainte de a fi semnat de fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE. Nu au existat secrete, clauze ascunse, angajamente de cumpărare pentru statele membre.”
Ultima dată când s-a luat în considerare un vot de neîncredere a fost în 2014 împotriva președintelui Comisiei Europene de atunci, Jean-Claude Juncker. Ca și de data aceasta, moțiunea a fost respinsă fără a-i cauza vreun prejudiciu lui Juncker.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News