”Nu își mai fac iluzii. De la spital, direct în prima linie”. Numărul militarilor ruși care încearcă să dezerteze crește semnificativ
Numărul de dezertări a crescut semnificativ în ultimele luni, scrie The Moscow Times, care citează reprezentanții unui proiect rusesc numit Idita Lesom, ce îi ajută pe ruși să evite luptele în Ucraina. Potrivit șefului organizației, Grigory Sverdlin, majoritatea soldaților au decis să dezerteze după ce au fost răniți în timpul luptei, au primit tratament în spitalele rusești, și au fost trimiși înapoi pe front.
Militar rus care participă la exerciții organizate înainte de invazia din Ucraina.
Stabilitatea pe care ne-o prezintă regimul de la Kremlin este de fapt un imens cazan sub presiune, care amintește de situația României de la sfârșitul anilor 80, cu excepția faptului că structurile de forță rusești sunt mult mai eficient controlate de regimul Putin.
Totuși, Proiectul ”Idita Lesom” (”Dispari”) arată adevărata stare de spirit în rândul militarilor ruși. Proiectul a înregistrat în perioada iunie-august, 305 cereri de ajutor pentru a facilita dezertarea, în timp ce din septembrie până în noiembrie s-au înregistrat 577, ceea ce reprezintă o creștere de 89%, scrie The Moscow Times.
Din luna aprilie a acestui an, voluntarii grupării au oferit sfaturi pentru peste o mie de militari ruși
„A trecut un an de când a început mobilizarea. Dacă unii oameni încă mai sperau că se vor putea întoarce acasă după o anumită perioadă de serviciu, acum nu se mai fac astfel de iluzii”, a declarat Sergei Krivenko, șeful unei alte organizații pentru drepturile omului numită ”Grajdanin. Armata. Pravo” (Cetăţean. Armată. Drept).
„Militarii văd că nu există rotație, ba chiar și bărbații răniți grav sunt trimiși înapoi pe front după spitalizare”, a adăugat el. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizarea pe 21 septembrie trecut.
Totodată, publicația rusă prezintă cazul concret al soldatului Pavel din Moscova, care a decis să dezerteze după ce a fost grav rănit de două ori. Cu toate acestea, din cauza riscului de a fi urmărit penal pentru faptele sale, el a dorit să rămână anonim.
De la spital direct în prima linie
El a suferit o accidentare la picior în luptă, dar conform spuselor sale, nicio comisie medicală nu l-a mai îngrijit după aceea, iar armata l-a trimis înapoi în serviciu după terminarea tratamentului.
„Eram sigur că voi putea să mă folosesc de accidentarea mea la picior” (pentru a fi demobilizat n.r.), își amintește Pavel. „Să spun că au lovit un nerv și merg la un terapeut care se plânge de tulburare de stres post-traumatic”, a adăugat el.
După nici două săptămâni, a fost grav rănit din nou când a fost lovit de un exploziv aruncat dintr-o dronă. „În a doua săptămână (de serviciu) mi s-a dat o misiune de luptă să port muniție. În timp ce alergam printr-o zonă împădurită, o dronă a aruncat o încărcătură explozivă chiar la picioarele mele. A fost o accidentare gravă și am pierdut mult sânge”, își amintește Pavel.
„Am reușit să ies datorită unui prieten care m-a purtat pe umeri”, a descris Pavel, menționând că și rinichii i-au cedat după aceea. Totuși, era convins că armata rusă îl va trimite înapoi pe front după tratament, așa că a decis să acționeze. Cu ajutorul activiștilor, a reușit să evadeze din Rusia și acum solicită azil într-o țară nespecificată.
Şanse mici de supraviețuire pentru dezertorii de pe front
Potrivit lui Krivenko, foarte puțini oameni încearcă să dezerteze direct din zona de război, pentru că au șanse mici de reușită. Dezertorii sunt percheziționați de patrule militare, urmate adesea de o ședere într-o închisoare de câmp și o întoarcere pe front, descrie un ziar rus, potrivit căruia cazurile de dezertare ajung rar în instanță.
Sverdlin confirmă că situațiile de dezertare direct din prima linie sunt relativ rare, parțial pentru că soldații de acolo au capacitatea limitată de a comunica cu lumea exterioară și uneori nici măcar nu au documente de identificare cu ei.
„Sunt câmpuri minate în față. Și în spatele tău... poliția militară. Unii s-au ascuns cu localnicii, dar de obicei beau alcool (împreună) și aceiași localnici i-au predat poliției militare”, descrie dezertorul Pavel.
Dezertorii sunt considerați și cei care renunță – de exemplu, contactând proiectul ucrainean Khochu zhit (Vreau să trăiesc). Nu se cunoaște numărul exact al celor pe care i-a ajutat, dar aceștia susțin că au primit peste 22.000 de solicitări de când a fost anunțată mobilizarea în Rusia.
Purtătorul de cuvânt al informațiilor militare din Ucraina, Andriy Yusov, a declarat în august că unul din cinci din cei 200 de prizonieri de război reținuți de Kiev în acea lună s-au predat în mod voluntar. „În fiecare zi, trei până la cinci soldați ruși se predă în cadrul programului Vreau să trăiesc”, a spus Yusov.
Avocații ruși și apărătorii drepturilor omului spun că nu pot estima amploarea dezertărilor. Potrivit calculelor site-ului independent de știri Mediazona, de la începutul mobilizării au ajuns în fața instanțelor militare 4.121 de cazuri de dezertare, dintre care 3.470 s-au soldat cu o condamnare. Marea majoritate a celor condamnați au primit pedepse cu suspendare, scrie The Moscow Times.
Potrivit avocatului Maxim Grebeniuk, condamnările nu împiedică armata să-i trimită înapoi pe front.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
