Poți descărca aplicația:
La Kremlin, Putin i-a oferit cancelarului un buchet de trandafiri, Merkel a zâmbit, și, în general, jurnaliștii au remarcat că înainte de începerea discuțiilor, care au durat cu o oră mai mult decât era planificat, starea de spirit a acestora era tonică și relaxată. Mai târziu, însă, observatorii au sesizat tensiunea apărută în comportamentul Angelei Merkel.
Cei doi oficiali au discutat despre situația din Afganistan, Merkel cerându-i lui Putin să-și folosească legăturile cu talibanii pentru a rezolva criza afgană, despre schimbările climatice și au avut discuții scurte, considerate “de rutină” despre cazul Navalny și criza din Belarus.
Referitor la situația de securitate din Ucraina și la tranzitul gazului rusesc, nu s-a ajuns însă la niciun compromis.
„Suntem gata să tranzităm teritoriul Ucrainei după 2024, dar trebuie să înțelegem cât timp și în ce volum. Pentru aceasta trebuie să primim un răspuns, inclusiv de la partenerii noștri europeni, cât de mult sunt gata să cumpere de la noi.Este evident că nu putem semna un contract de tranzit dacă nu avem contracte pentru furnizarea consumatorilor din Europa", a declarat Putin limitându-se la problema gazelor naturale.
Cotidianul berlinez “Zeitung” a numit vizita lui Merkel „La revedere în permafrost”, sugerând o viitoare răceală în relațiile dintre Moscova și Berlin, in special având în vedere că aspectele politice legate de gazoductul Nord Stream 2 ar putea deveni o problemă în Germania, în ajunul alegerilor și a luptei dintre partidul de guvernământ al lui Merkel și principalii lor rivali, Partidul Verzilor.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel, în timpul întrevederii de la Moscova din 20.08.2021. Sursă foto: Kremlin
Spiegel Online a numit misiunea lui Merkel la Moscova „o vizită îngrijorătoare care a arătat cât de departe au ajuns să difere pozițiile Rusiei și Germaniei de-a lungul timpului [...] Putin a precizat din nou că nu va tolera interferențele și lecțiile date din afară. Președintele rus părea mai încrezător ca niciodată, Merkel - tensionată și închisă”, precizează ziarul.
De asemenea, ziarul german Bild observă că „Putin și Merkel au opinii opuse cu privire la aproape toate problemele, dar sunt obișnuiți cu asta ... Înfrângerea din Afganistan și pierderea reputației mondiale a Statelor Unite și a aliaților NATO îl vor ajuta (pe Putin) în viitorul conflict cu Occidentul. Dar, cu siguranță, îi urează Angelei Merkel un rămas bun".
Din perspectiva Ucrainei, înainte de a părăsi funcția, Merkel nu a reușit să ajungă la un acord cu Putin cu privire la tranzitul de gaze prin Ucraina, care aduce Kievului aproximativ 2 miliarde de dolari anual, ceea ce, însă, era de așteptat. Ca răspuns, președintele rus solicită europenilor să fie de acord să mărească volumul de gaze primit din Rusia.
Pe de altă parte, Kievul se află sub presiunea Angelei Merkel în ceea ce privește punerea în aplicare a „formulei Steinmeier” de soluționare pașnică în Donbas și acceptarea funcționării gazoductului Nord Stream 2.
Zelensky a recunoscut că „nu așteaptă cadouri de la cancelar”, ci speră la „garanții de securitate energetică”, iar acest lucru va reprezenta probabil cel de-al doilea subiect principal de discuții în cadrul întrevederii de azi, de la Kiev.
Ucraina este un partener NATO ''foarte important'' şi Alianţa va oferi ţării sprijin politic şi practic, a afirmat marţi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, referindu-se la preocupările legate de ameninţările ruseşti la adresa ţării, relatează Reuters.
Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei România în SUA, zeci de elicoptere Black Hawk și Apache ale Armatei SUA vor survola România, în perioada 1-11 decembrie.
Statele Unite îşi vor intensifica desfăşurarea militară în faţa Chinei şi Rusiei, încercând în acelaşi timp să menţină o descurajare eficientă împotriva Iranului şi a grupărilor jihadiste din Orientul Mijlociu, a declarat luni o responsabilă cu rang înalt din cadrul Pentagonului, notează AFP.
Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) a discutat despre escaladarea tensiunilor dintre Federația Rusă și Ucraina, în contextul în care Moscova a dislocat din nou aproximativ 92.000 de soldați la granița statului pe care deja l-a agresat în 2014.
Şeful agenţiei britanice de informaţii MI6, Richard Moore, a declarat marţi că regimul chinez reprezintă o „provocare serioasă” pentru pacea globală şi a devenit „cea mai mare prioritate” pentru organizaţia sa.
Chiar dacă în ultimul an, numărul trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina a crescut semnificativ de la o lună la alta, președintele rus Vladimir Putin reia retorica ’’liniilor roșii’’pe care NATO nu ar trebui să le încalce, asta dacă nu vrea să supere şi mai mult Moscova.
Aflat la Riga, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat după întâlnirea sa cu președintele Letoniei, Egils Levits, că, în caz de nevoie, în țara baltică pot fi trimiși în scurt timp peste 40.000 de militari, după cum a relatat Delfi.lv.
DefenseRomania vă propune un interviu special, într-o zi specială, de mare sărbătoare: 1 Decembrie - Ziua Națională a României. Cu acest prilej general-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), va acorda publicației noastre un interviu.
