"Sărbătorim astăzi 75 de ani de la eliberarea integrală a teritoriului României de către armata noastră, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Această aniversare are o semnificaţie cu atât mai profundă, cu cât tot anul acesta se împlinesc şi 15 ani de la intrarea României în NATO, un bun prilej aşadar de a onora sacrificiile şi implicarea tuturor celor care au apărat unitatea statului român şi identitatea noastră naţională. Parcursul euroatlantic şi european al României s-a bazat şi pe profesionalismul şi seriozitatea cu care armata a participat la operaţii militare în afara teritoriului naţional, acolo unde interesele ţării noastre o cereau, alături de aliaţii noştri", a afirmat Iohannis, la ceremonia militară de la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Armatei.
El a spus că "schimbările de paradigmă privind securitatea internaţională şi regională determină necesitatea adaptării conceptului de apărare a ţării şi de securitate naţională la dinamica din ce în ce mai imprevizibilă a mediului de securitate internaţional, în care riscurile şi ameninţările se amplifică şi se diversifică permanent".
"În prezent, Armata României este o instituţie profesionalizată şi performantă, având o contribuţie decisivă la îndeplinirea angajamentelor României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi la implementarea Politicii de Apărare şi Securitate Comună în Europa, prin participarea la misiunile comune, desfăşurate pentru combaterea terorismului internaţional, precum şi la promovarea securităţii şi stabilităţii regionale. Apartenenţa la NATO, la Uniunea Europeană şi amplificarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii conferă României cel mai înalt grad de securitate şi un profil de partener serios şi responsabil, consolidat la nivel internaţional. Mai mult, România nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate şi de viziune despre cum trebuie organizată securitatea internaţională, pentru că fără acţiune constantă şi coerentă, fără management riguros, fără coordonare între instituţii vom rămâne mereu doar la bune intenţii şi jumătăţi de măsură", a afirmat Iohannis.
Preşedintele a subliniat că "prioritatea strategică a României este şi va rămâne o relaţie transatlantică puternică". "Consolidarea profilului şi a vizibilităţii României în NATO constituie un obiectiv strategic pe care voi continua să îl urmăresc cu consecvenţă. De altfel, la summiturile NATO am obţinut rezultate notabile, precum atingerea obiectivelor ţării noastre în cadrul procesului de implementare a prezenţei înaintate a NATO, asigurarea coerenţei acestui proces între nordul şi sudul flancului estic sau atenţia sporită acordată regiunii Mării Negre. România a reiterat constant necesitatea consolidării prezenţei aliate avansate pe întreg flancul estic al NATO, solicitând implicarea suplimentară a aliaţilor pentru asigurarea misiunilor de poliţie aeriană şi de patrulare maritimă, respectiv pentru operaţionalizarea structurilor de luptă, de comandă şi control NATO, dispuse pe teritoriul naţional, ca parte a Structurii de Forţe a NATO", a adăugat şeful statului.
El a mai spus că asigurarea securităţii extinse a României include şi dezvoltarea şi consolidarea parteneriatelor strategice existente, în special a celui cu Statele Unite ale Americii, menţionând vizita recentă în SUA, unde a discutat cu preşedintele Statelor Unite despre asigurarea unei prezenţe militare consistente a Statelor Unite în România şi în Marea Neagră.
"Este esenţial ca angajamentul cu privire la creşterea bugetului pentru Apărare să fie respectat, pentru că această iniţiativă a adus recunoaşterea aliaţilor şi beneficii certe pentru securitatea României", a mai afirmat preşedintele. Preşedintele Iohannis a evidenţiat participarea militarilor Armatei României, sub egida ONU, NATO şi UE, la misiuni de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare, arătând că aceasta reprezintă "dovada că ţara noastră înţelege să-şi respecte cu responsabilitate obligaţiile pe care şi le-a asumat".
"Îmi exprim aprecierea şi recunoştinţa pentru cei peste 1.000 de militari care îşi îndeplinesc cu profesionalism misiunile în teatrele de operaţii, riscându-şi viaţa în numele angajamentelor luate de România ca membru al Alianţei Nord Atlantice. Cu acest prilej, salut şi participarea a peste 100 de militari români la Grupul de Luptă al NATO din Polonia, condus de Statele Unite ale Americii, precum şi a celor din cadrul misiunilor conduse de Uniunea Europeană în Bosnia şi Herţegovina sau în Georgia. Urez, totodată, mult succes aviatorilor detaşaţi pe continentul african, în premieră, în cadrul Misiunii Multidimensionale Integrate a ONU de Stabilizare în Republica Mali", a mai spus Iohannis.
Vezi și: Gabriel Leş, de Ziua Armatei: Militarii noştri - cei mai importanţi ambasadori ai României în lume
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat joi seara un decret care impune o creştere a tarifelor vamale pentru zeci de ţări din întreaga lume cu care Statele Unite estimează că au un deficit comercial mai mult sau mai puţin marcat, relatează Agerpres și AFP.
Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.
Ceremonia de deschidere a exercițiului comun ruso-chinez “Interacțiunea maritimă-2025” a avut loc la Vladivostok, la dana principală a Flotei ruse din Oceanul Pacific, a anunțat vineri (01.08.2025) Serviciul de presă al flotei.
Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a avut o discuție cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, privind aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.
Prețurile mai mici și îngrijorările legate de un tarif de 100% impus de SUA au determinat rafinăriile de stat din India să înceteze să mai cumpere petrol rusesc săptămâna trecută, a relatat Reuters.
Președintele francez Emmanuel Macron a deplâns miercuri faptul că Uniunea Europeană nu a fost capabilă să inspire Statelor Unite suficientă teamă în negocierile comerciale și a insistat că Franța va continua să dea dovadă de 'exigență și fermitate' în negocierile viitoare cu Washingtonul, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Donald Trump au convenit duminică, la un complex de golf al acestuia din urmă în Scoția, cadrul unui acord comercial între SUA și UE, avantajos mai degrabă pentru SUA, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
Diehl Aviation a început oficial construcția pe 30 iulie a noii sale unități de producție din Craiova, situată în județul Dolj din România.
Primele 18 state membre solicită cel puțin 127 de miliarde EUR în cadrul instrumentului de apărare SAFE.
Planul de dezvoltare al Ministerului Apărării pentru perioada 2026–2029 se concentrează pe crearea unei apărări aeriene multistratificate, creșterea capacității de atac la mare distanță și îmbunătățirea conștientizării situației. De asemenea, Estonia intenționează să achiziționeze muniție suplimentară în termen de cinci ani.
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).
Producătorul italian de camioane Iveco a declarat marți că se află în discuții „continue și avansate” cu mai multe părți pentru două tranzacții separate: una referitoare la divizia sa de apărare și cealaltă la restul companiei, relatează Reuters.
Colombianul Andres Alfonso de la Hoz de la Cruz, în vârstă de 27 de ani, este responsabil pentru mai multe atacuri pe teritoriul statelor europene, sud-americanul acționând la ordinele Rusiei.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.
Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea Kaliningradului.
Încetarea focului intră în vigoare după negocieri intense în Malaezia, susținute de mediatori internaționali.
„Nu mai sunt interesat să vorbesc cu președintele rus Vladimir Putin”, a declarat președintele american Donald Trump într-o conferință de presă după discuțiile cu premierul britanic Keir Starmer, luni. Potrivit lui Trump, după fiecare dintre discuții, părea că se apropie un armistițiu, iar apoi au urmat atacuri cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene.
Pe 27 iulie, președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit în Scoția cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat despre acordul comercial dintre Washington și Bruxelles, iar potrivit șefului Casei Albe, UE și SUA „au ajuns la un acord” care prevede introducerea unor tarife de 15% pentru cea mai mare parte a bunurilor provenite din Uniunea Europeană.
Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.
Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.
Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.
Starlink, serviciul de internet prin satelit operat de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, a suferit joi o pană de curent generalizată care a afectat clienții din întreaga lume, relatează Agerpres și DPA.
Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.
Piața forței de muncă de astăzi nu este încă lipsită de ageism, dar această problemă devine încet un lucru al trecutului. Multe companii nu țin cont de vârstă, ci de flexibilitate, adaptabilitate, capacitatea de comunicare și dorința de a învăța.
Fostul șef al CIA susține că Trump nu va opri ambițiile lui Putin și că Europa plătește acum prețul neatenției.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o reechilibrare „esențială” a relațiilor comerciale cu China în timpul unui summit tensionat de joi cu președintele Xi Jinping, afirmând că relațiile se află într-un „punct de inflexiune”
În perioada 4-18 august curent, la Centrele de Instruire ale Armatei Naționale se va desfășura exercițiul anual „Scutul de Foc – 2025”.
Uniunea Europeană este decisă să interzică în totalitate importul sau tranzacțiile de produse petroliere derivate din petrol rusesc, iar măsura va intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2026, după cum a informat pe 22 iulie reprezentantul Comisiei Europene, Olof Gill, la o conferință de presă desfășurată la Bruxelles.
Premierul Ilie Bolojan a fost primit, sâmbătă, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu și premeriul moldovean Dorin Recean.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
Guvernul britanic a anunțat că achiziționează șase sisteme suplimentare de apărare aeriană cu rază medie de acțiune Land Ceptor de la grupul european MBDA, ca parte a unei liste tot mai ample de activități menite să ajute la contracararea amenințărilor legate de sistemele de aeronave fără echipaj (UAS) și rachete. Contractul este evaluat la aproximativ 158 de milioane de dolari, potrivit informațiilor oferite de Ministerul Apărării.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Rachetele PAC-3 Patriot, împreună cu radarul LTADMS, au o acoperire de 360 de grade. De asemenea, Statele Unite intenționează să crească puternic producția de rachete antiaeriene PAC-3 MSE.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Exerciţiile navale din Marea Baltică au avut ca scop evaluarea unităţilor submarine de apărare împotriva sabotajelor, a explicat ministerul rus al apărării. De asemenea, în regiunea Kaliningrad, tancurile rusești exersează evacuarea după un atac cu drone.
Însă, după ce a fost prinsă de atâtea ori cu minciuna, Moscova nu mai reușește să convingă pe nimeni privind caracterul pur defensiv aș exercițiilor sale militare.
Agenții FBI au percheziționat casa fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, care l-a numit anterior pe Trump inapt să servească funcția de președinte, a relatat Associated Press, citând o persoană familiarizată cu situația.
În ultimele zile, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reușit performanța de a-l pune în paranteză pe șeful său, Vladimir Putin, și chiar pe președintele SUA, Donald Trump.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară a lumii, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat ruse Rosatom, Alexei Lihacev.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
SUA și statele europene au dezvoltat opțiuni militare ce urmează să fie analizate de consilierii pe securitate națională. Europa ar urma să suporte cea mai mare parte a efortului, în timp ce Washingtonul își evaluează rolul. Trump exclude trimiterea de trupe americane, dar nu elimină posibilitatea implicării militare indirecte.
Rusia construiește de doi ani în regiunea Kaliningrad o facilitate de culegere de informații militare (SIGINT), la doar 25 km de granița cu NATO. Este vorba despre un centru masiv de război electronic, o "ureche" uriașă a Moscovei, capabilă să asculte, să intercepteze comunicațiile radio și chiar să bruieze sisteme de navigație pe un perimetru extins, de la Marea Baltică, până în inima Europei.
Unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale ultimelor zile a fost o postare a președintelui american Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Postarea, apărută joi dimineață, a generat un val de reacții, mai ales pentru că a apărut pe fondul discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina, discuții în care chiar Trump este implicat.
În mijlocul unui conflict care a redefinit războiul modern, transformând drona într-un instrument strategic de maximă importanță, un scandal izbucnit la fabrica franceză Renault ridică o întrebare inconfortabilă: cât de adâncă este influența rusească în Europa, chiar și acolo unde te-ai aștepta mai puțin? Deși pare un simplu conflict de muncă, opoziția unor angajați Renault față de producția de drone pentru Ucraina pare a fi mult mai mult decât atât.
Războiul din Ucraina a rescris multe reguli ale conflictului modern, iar drona a devenit vedeta incontestabilă. De la drone de recunoaștere minuscule la "viespi" FPV (first-person view), aceste vehicule aeriene fără pilot au dovedit că pot paraliza mișcări de trupe, pot lovi zone care erau considerate pana recent de neatins și pot provoca o uzură constantă inamicului. Cu toate acestea, sub zumzetul omniprezent al dronelor se ascunde o întrebare fundamentală pentru Alianța Nord-Atlantică: pot aceste instrumente ieftine să înlocuiască artileria, tancurile și rachetele tradiționale, care costă milioane de dolari?
Relațiile dintre Statele Unite și Turcia continuă să fie tensionate, iar poziția Washingtonului privind reintegrarea Ankarei în programul de avioane de luptă F-35 rămâne neschimbată. Într-o scrisoare oficială, Departamentul de Stat american a confirmat că opoziția sa este neclintită, reiterând condițiile pe care Turcia ar trebui să le îndeplinească pentru a spera la o normalizare a situației.
Ucraina a anunțat o nouă armă de temut, racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune denumită „Flamingo”, capabilă să lovească ținte la o distanță de 3.000 de kilometri. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat testele și a estimat că producția de masă va începe la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Dar, în spatele succesului propagandistic, se ascunde o poveste plină de contradicții și întrebări.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Sikorsky a anunțat un nou contract cu US Army pentru modernizarea elicopterelor Black Hawk.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Serbia își dotează masiv armata cu echipament israelian, dar cantitatea nu e totul. Guvernul de la Belgrad pare că va primi de la Elbit un întreg ”pachet” de tehnologie militară, care include nu doar lansatoare, rachete și drone, ci și capacități de colectare informații și de război electronic.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În contextul geopolitic actual, Germania face un pas major pentru a-și redefini rolul pe scena europeană și globală. Un document detaliat, redactat de Ministerul Federal al Apărării, dezvăluie o strategie masivă de înarmare, cu un buget estimat la peste 350 de miliarde de euro până în 2041. Suma este uluitoare și subliniază o schimbare de paradigmă în politica de securitate a țării, aliniată la viziunea noului cancelar, Friedrich Merz.
Propagandiștii ruși au început să combine falsul cu ridicolul, anunțând pe 20 august că 1,7 milioane de militari ucraineni sunt morți și dispăruți de la începutul războiului. De ce Rusia nu a câștigat războiul până acum, dacă Ucraina a înregistrat pierderi atât de mari în cei trei ani și jumătate de război?
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
